Viața Nouă, octombrie-decembrie 1967 (Anul 24, nr. 7092-7170)

1967-10-18 / nr. 7106

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂI Organ al Comitetului regional Galați al P.C.R. și al Sfatului popular regional ANUL XXIV Nr 7106 MIERCURI 18 OCTOMBRIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI Măsuri de mare însemnătate pentru progresul general al țării Condiții mai bune pentru antrenarea maselor la activitatea de stat și obștească Rod al studierii aprofundate a realităților vieții de stat și administrative, proiectul prin­cipiilor de bază cu privire la îmbunătățirea organizării ad­­ministrativ-teritoriale a Româ­niei și sistematizarea localită­ților rurale sintetizează con­cluziile întregii experiențe a activității sfaturilor populare și comitetelor lor executive, valorifică în noile condiții, vechi tradiții. Proiectul ține în același timp seama de­ tot ce e modern și înaintat în for­mele de organizare administ­ra­­tiv-teritorială a societății con­temporane, relevă o dată mai mult spiritul novator de care dă dovadă partidul nostru în toate domeniile de activitate: înlăturarea verigilor inter­mediare și asigurarea unor legături directe, în special a comunei cu județul, administrativ-teritorială unitate com­plexă din punct de vedere eco­nomic și social cultural, care la rîndul său are legături ne­mijlocite cu organele centrale de stat, vor creea condițiile necesare rezolvării operative a tuturor problemelor econo­mice și social-culturale de pe teritoriul pe care acesta își desfășoară activitatea. Lichidarea paralelismului, a suprapunerilor existente în prezent, care constituiau greu­tăți în conducerea întregii ac­tivități, sistematizarea și mă­rirea comunelor vor creea pre­mize noilor organe pentru mo­bilizarea în condiții mai bune a maselor la activitatea de stat și obștească, la întărirea eco­­nomico-organizatorică a coope­rativelor agricole de producție, la înfrumusețarea și gospodă­rirea­­ localităților rurale în scopul ridicării nivelului lor edilitar-gospodăresc. Trebuie să menționăm în AUREL SCORȚARU, secretarul Comitetului executiv al Sfatului popular regional etalați (Continuare in pag. a 11-a) Am citit cu­­­­ten­ ie recenta ho­­tărîre a Plenarei C.C. a. P.C.R. cu privire la dezvol­tarea construcției de locuințe, îm­bunătățirea admi­nistrării și întreți­nerii fandului lo­cativ și noul re­gim Printre al chiriilor, măsurile care răspund unor cerințe formulate de tot mai multi oameni ai muncii, se numără și cele cuprinse în capi­tolul al treilea care se referă la construirea de lo­cuințe proprietate personală cu spri­jinul statului. M-au interesat in mod deosebit măsurile ce se vor lua in­­trucit mă număr printre din orașul cetățenii Galați care și-au con­struit sau cumpă­rat in ultima vre­me locuințe cu a­­jutorul creditelor acordate de stat. Hotărîrea recen­tei plenare sta­bilește că in ve­derea sprijinirii cetățenilor pentru construirea de lo­cuințe proprietate personală, statul acordă acestora credite pe termen lung cu o dobindă de 7,5 la sută, garantate cu ipo­tecă asupra imo­bilelor respective. Este un lucru cit se poate bun care vine de sprijinul cetățeni­în lor ce vor să-și construiască lo­cuință personală. Pentru apartamen­tul format din două camere, bu­cătărie, baie, hol, cămară, alt­it in­tr-un bloc de pe strada Traian nr. MARIA LUPESCU, salariată la Direcția regionala C.F.R. Galați Continuare in pag. a II-a Centralele industriale vor contribui la valorificarea mai eficientă a rezervelor existente în întreprinderi Măsurile înscrise în proiectul de Directive al C. C. al P.C.R. cu privire la perfecționarea conducerii și planificării eco­nomiei naționale, corespund întru totul cerințelor obiective de dezvoltare a României so­cialiste. Studiind cu atenție a­­cest­e Directive mi-am dat seama că noul sistem de orga­nizare și conducere a produc­ției, bazîndu-se pe cuceririle Beneficiem de avantajele acordate celor ce-și construiesc locuințe proprietate personală științei și tehnicii celei mai înaintate, urmărește repartiza­rea rațională a resurselor ma­teriale și de muncă, optimiza­rea corelației dintre acumula­re și consum — problemă car­dinală a reproducției lărgite, condiție esențială a armoniză­rii țelurilor imediate și de perspectivă ale societății. Se desprinde cu claritate ideea că vechea concepție, după care producția trebuie să se desfă­șoare oricum, chiar și cu pier­deri ,pe alocuri planificate, trebuie să dispară, ea urmînd să fie înlocuită cu preocuparea permanentă pentru econo­micitatea producției. Du­pă cum bine se precizează în proiectul de Directive, benefi­ciile nu pot însă apare fără a­­sigurarea desfacerii producției. Aceasta va impune conduceri­lor de întreprinderi o grijă sporită pentru realizarea unei calități superioare, pentru res­pectarea termenelor contractu­ale și păstrarea neștirbită a prestigiului întreprinderii. Gindindu-mă în primul rînd la problemele specifice secto­rului de construcții navale, gă­sesc binevenită măsura de con­centrare a mai multor între­prinderi cu o producție ase­mănătoare în centrale incus­ Ing. ȘTEFAN DRUGESCU, director tehnic la Șant­ierul naval Galați (Continuare în pag. a II-a) Constructorii de la I.C.M.S.G.— CU ANGAJAMENTUL VALORIC ANUAL ÎNDEPLINIT In scrisoarea adresată, în prima parte a acestui an, Comi­tetului Central al partidului, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, colectivul de constructori al I.C.M.S.G. s-a anga­jat, între altele, să înceapă cu 15 zile mai devreme probele la rece la primul furnal, cu 20 zile înainte de termen probele la fabrica de aglomerare și să pună în funcțiune cu 15 zile mai devreme turnătoria mixtă. Pentru a crea cadrul corespunzător îndeplinirii acestor prevederi, de o deosebită însemnătate pentru noile unități ale Combinatului siderurgic de la Galați aflate în construcție, constructorii prevăzuseră să realizeze suplimentar sarcinilor din acest an o producție valorică de construcții montaj de 40 milioane lei. Considerînd cuvintul dat partidului o sarcină de onoare, organizațiile de partid au mobilizat constructorii de pe șantie­re în direcția întăririi disciplinei în producție și a folosirii cit mai complete a fondului de timp de muncă, au stimulat și ge­neralizat aplicarea acelor metode al căror efect era orientat spre utilizarea deplină a capacităților de producție și realiza­rea în termen și de bună calitate a lucrărilor. Măsurile luate în acest sens, cu sprijinul direct acordat de Comitetul regional de partid, le-au permis constructorilor să înregistreze, de la o lună la alta, ritmuri superioare de exe­cuție. Drept rezultat, conducerea I.C.M.S.G. a raportat îndeplini­rea cu două luni și jumătate mai devreme a angajamentului anual valoric. Un alt obiectiv prevăzut în angajament, punerea eșalonată înainte de termen în funcțiune a turnătoriei mixte a fost și el îndeplinit la vreme. In legătură cu acest succes, inginerul Cornel Cazan, di­rectorul general al I.C.M.S.G., ne-a declarat următoarele : — Realizarea cel mult mai devreme a angajamentului a­­nual valoric creează posibilitatea suplimentării planului lucră­rilor de construcții montaj pe acest an. Capacitatea de produc­ție atinsă de șantierele noastre și ritmul susținut de execuție dau certitudinea, din punctul de vedere al constructorului, atît a îndeplinirii angajamentelor cu privire la termenele de intrare în probe a obiectivelor, cit și a sarcinilor suplimenta­re de plan. Pentru a menține ritmul actual și a încununa cu succes eforturile noastre, cerem sprijinul Ministerului Industriei Con­strucțiilor de Mașini ca, prin unitățile sale furnizoare, să lichi­deze restanțele în livrarea de utilaje­mente electrice, cu care se înregistrează tehnologice și echipa­în prezent față de stadiul fizic atins de lucrările de construcții și să asigure în devans sau cel mai tîrziu la termenele planificate pe cele ce le au de livrat în continuare. Apelul constructorului este adresat în special unor furnizori ai M.I.C.M., cum sunt: Uzinele „23 August", Uzina de pompe, F.C.M.E., T.A.E.C. și I.C.O.M. din București, Indepen­dența Sibiu și Uzina „Unio" din Satu Mare. Solicităm prin in­termediul ziarului ca acest apel să-și găsească un ecou fa­vorabil astfel ca prima tonă de minereu aglomerat, prima tonă de fontă și apoi prima tonă de oțel să fie produse de noul și importantul combinat de la Galați înainte de data fixată. NTRA.LA ■ M . Ht­mps Linie dubla de cale ferată Bărboși-Făurei se In cadrul acțiunilor ce întreprind pentru creșterea traficului fero­viar au început, de cu­­rînd, lucrările de blare a liniei ferate du­în zona Bărboși - Făurei. Unitatea de construcții, șantierul întreprinderii de construcții de căi fe­rate București a și a­­tacat primul tronson pe porțiunea cuprinsă între stațiile Urleasca și De­­dulești. Pentru a grăbi ritmul de execuție, constructo­rii folosesc metoda de preasamblare a liniilor de cale ferată in panouri mari, care se montează apoi direct. Iin acest scop a luat ființă o unitate specializată la Ianca. Concomitent cu dubla­rea liniei de cale ferată pe distanța sus-amintită are loc și sistematizarea tuturor stațiilor, cărora li se sporesc in mod deosebit capacitățile de garare. De asemenea, vor fi construite două pasaje de nivel in punctele un­de șoseaua națională in­tersectează calea ferată. Micii balerini Alături de cercurile de solo-amatori, artă plastică, și dansuri mo­derne, la clubul între­prinderii și montaje de construcții siderurgice Galați funcționează si cercul de balet pentru copii. Aici, intr-o sală spe­cial amenajată, peste 30 de copii iau lecții sub îndrumarea tovarășei Elena Guber­nien­, balerină a Teatru­lui muzical împărțiți pe grupe, micii balerini exersează de două ori pe săptă­­mînă, pregătindu-se te­meinic pentru primul lor spectacol. La corpul principal al centralei electrice și de termoficare de la C.S.G. se execută în prezent închiderile. VIZITA PRIMULUI MINISTRU AL REPUBLICII INDIA, INDIRA GANDHI. ÎN ȚARA NOASTRĂ Primul ministru al Republi­cii India, Indira Gandhi, îm­preună cu­­ celelalte persoane oficiale indiene, a făcut în cursul zilei de marți o vizită în­ regiunea Ploiești. Primul ministru al Indiei a fost în­soțit de Alexandru Boabă, ministrul petrolului, Mihai Marin ,adjunct al ministrului afacerilor externe, deleanu, ambasadorul Aurel­or­ Româ­niei în India, de funcționari superiori din Ministerul Afa­cerilor Externe . Un prim popas a fost făcut la Rafinăria și Combinatul Petrochimic — Brazi, unde oaspeții au fost întîmpinați de Nicolae Tăbîrcă, președintele Comitetului executiv al Sfa­tului popular a­l regiunii Plo­iești, Gheorghe Caranfil, ad­junct al ministrului indus­triei chimice, și membri ai conducerii celor două între­prinderi. Directorul general al Rafinăriei Brazi, Bujor Oltea­­nu, și directorul tehnic al Combinatului Petrochimic, Va­lentin Ioniță, au prezentat principalele secții și produse­le acestor mari unități ale industriei petroliere și chi­mice românești. Vizitînd secția de distilare atmosferică și în vid, oaspeții s-au interesat îndreaproape de parametrii de funcționare a instalațiilor, deoarece o secție asemănătoare, însă cu o ca­pacitate mai mică, realizată de industria românească se află în funcție la Gauhati, prima rafinărie de stat al Indiei, din sectorul construită după proiecte și cu utilaje românești. De asemenea, oas­peții au manifestat interes pentru instalațiile de refor­mare catalitică, care funcțio­nează la Rafinăria Brazi ; în urma unui contract încheiat recent, instalații de acest fel vor fi livrate Indiei de indus­tria țării noastre pentru rafi­năria ce se construiește la Haldia. Premierul indian și ceilalți oaspeți au vizitat, în continuare, fabricile de ole­fine și polietilenă din Combi­natul Petrochimic, ale cărui produse sînt cunoscute și în India. S-a vizitat apoi Uzina de utilaj petrolier „1 Mai" Plo­iești, unde oaspeții au fost salutați de Mihai Martinescu, adjunct al ministrului indus­triei construcțiilor de mașini, și conducătorii uzinei. Direc­torul general, Dumitru Nistor, a prezentat un scurt istoric al Uzinei și rezultatele obținute în dezvoltarea și diversifica­rea producției de utilaj pe­trolier. Primul ministru al Indiei și persoanele oficiale indiene și române au vizitat apoi secțiile de utilaj și mon­taj ale uzinei și au asistat la o demonstrație de ridicare a unei instalații de foraj 3­DH- 250, unul dintre cele mai a­­preciate produse ale uzinei, atît în țară cît și peste ho­tare. înainte de plecare con­structorii de utilaj petrolier au oferit în dar, primului ministru al Indiei, macheta unei instalații de foraj. In continuare, oaspeții au vizitat renumitele podgorii din Valea Călugărească, unde au fost întîmpinați de David Davidescu, vicepreședinte al Consiliului Superior al Agri­culturi. Ei au vizitat Institu­tul de cercetări pentru viti­cultură și vinificație din a­­ceastă localitate. La amiază, președintele Co­mitetului Executiv al Sfatului popular al regiunii Ploiești, Nicolae Tăbîrcă ,a oferit un dejun în onoarea primului mi­nistru al Republicii India, Indira Gandhi. In cursul după-amiezii oas­peții s-au înapoiat la Bucu­rești Seara, primul ministru al Indiei, Indira Gandhi și per­soanele oficiale care o înso­țesc au asistat la spectacolul cu baletul „Lacul lebedelor" prezentat pe scena Operei Române. La sfîrșitul spectacolului înal­tul oaspete a oferit artiștilor fieri. (Agerpres) EXPERIENȚA BUNĂ— SĂ CIRCULE Spiritul gospodăresc se materializează în venituri de milioane Cu cițiva ani în urmă, co­operativa agricolă de produc­ție din comuna Bucești, ra­ionul Galați, se situa în rîn­dul unităților care obțineau rezultate economice sub po­sibilitățile de care dispuneau. In 1962, de exemplu, aceas­tă unitate a realizat o produc­ție medie de numai 940 kg grîu, 1­607 kg porumb boabe și 1529 kg floarea-soarelui la hectar, iar in zootehnie 1­280 litri de lapte pe vacă furaja­tă și 36 litri de lapte de la fiecare oaie. Era de așteptat, deci ca veniturile prevăzute in planul de producție să nu se realizeze iar valoarea zi­­lei-muncă să fie de numai 17,70 lei._ Analizînd această situație, comitelui de partid — creat în anul 1962 — și consiliul de conducere al cooperativei a­­gricole impuneau au constatat că se măsuri urgente pentru: repartizarea celor mai corespunzătoare cadre în pos­turile cheie ale producției, or­ganizarea temeinică a muncii, folosirea cu chibzuială a re­surselor naturale și a fondu­rilor proprii și ridicarea co­interesării țăranilor coopera­tori. Mai întii, în brigăzile de cîmp, viticole, legumicolă și zootehnică au fost create 12 organizații de partid în frun­tea cărora au fost aleși oa­meni harnici, cinstiți, ca­re se dovediseră că pun întreaga e­­nergie și pricepere în dezvoltării și păstrării slujba avu­ției obștești. De asemenea, co­mitetul de partid a recoman­dat consiliului de conducere pentru funcția de brigadier pe cei mai buni dintre membrii de partid, printre care Dumitru Harabagiu, Costică Huzum, Io­nel Petică și Dumitru Tache. In februarie 1963, Miha­­la propunerea comitetului partid, adunarea generală de a țăranilor cooperatori a ales ca președinte pe inginerul Ser­­ghei Melniciuc, care lucrase în unitatea lor ca agronom. O dată rezolvată problema cadrelor, principala atenție a fost acordată întocmirii unor planuri de producție judicioa­se, urmărindu-se astfel pune­rea în valoare a tuturor re­surselor existente. Cooperativa agricolă posedă, pe lingă te­renuri pretabile cultivării ce­realelor, o suprafață de 600 hectare de nisipuri, peste a­­ceste sole erau de regulă cul­tivate cu pepeni fasole și sorg, iar în cazul cînd se foloseau pentru producerea de cereale recolta era destul de scăzută. Singurul mijloc­vantajos de valorificare a te­­­­renurilor nisipoase îl consti­tuia dezvoltarea viticulturii. Chibzuind măsurile ce urmau să fie luate în această privin­ță, consiliul de conducere și comitetul de partid au hotă­­rât ca, în primul rând, să se asigure baza materială. Astfel, a fost creată o școală de viță cu o suprafață de 10 hectare și s-au școlarizat în cadrul Sta­țiunii experimentale viticole Odobești 25 de altoitori. A­­ceste măsuri au permis ca la trei ani să se planteze cu viță de vie o suprafață de 130 hec­tare de nisipuri, din care 54 hectare vor intra pe rod in toamna viitoare. Paralel cu extinderea plantațiilor vitico­le, s-a mărit și școala de viță la 15 hectare. Anul trecut, din cele 800 000 vițe altoite și in­digene obținute, cooperativa a­­gricolă a păstrat necesarul pen­tru consumul intern și a va­lorificat, prin Agrosem, 600 000 bucăți. Cum în planul d­e perspec­­t, TÜRTOI (Continuare în pag­a II-a) La S. E. Z. Rusetu Consfătuire privind creșterea porcilor Timp de trei zile, la S.E.Z. Rușețu, într-o consfătuire pe țară, care a început in cursul zilei de 16 octombrie, se vor dezbate probleme privind creș­terea porcilor. La consfătuire participă tov. inginer Nicolae Barbu, vicepreședinte al Con­siliului Superior al Agricultu­rii, profesor doctor docent V. Gligor, directorul Institutu­lui Central de Cercetări Zo­otehnice, doctor Amurei Radu, șeful secției de creștere a por­cilor de la I.C.C.Z., inginer Emil Petrache, vicepreședinte al Consiliului agricol regional Galați, și vicepreședinții con­siliilor agricole raionale din regiune, cercetători de la I. C. C. Z. (Institutul Cen­tral de Cercetări Zooteh­nice) și de la stațiunile experimentale zootehnice din țară, specialiști de la departa­mentul I.A.S. și din întreprin­derile agricole de stat din re­giunea Galați care se ocupă de creșterea porcilor, specia­liști din cooperativele agricole din regiune. In cadrul consfătuirii se vor dezbate probleme privind ce­le mai avansate metode de creștere a porcilor, acțiuni de ameliorare a porcului de Rușețu și metode de creștere intensivă a porcilor în siste­me industriale. Participanții la consfătuire vor vizita, pe lin­gă secția porcine a S.E.Z. Ru­­șețu și fermele de porci de la unele cooperative agricole de producție, cît și unități de stat specializate în crește­rea industrială a porcilor. Consfătuirea de la Rușețu va aduce lucruri noi privind îm­bunătățirea creșterii porcilor. M. CREȚEANU In săptămîna trecută ziarul nostru a publicat, de două ori consecutiv, raiduri din raionul Galați prin care se semnala, pe lângă rezultatele pozitive obținute în actuala­­ campanie agricolă și neajunsurile din unele unități manifestate la culesul porumbului, transpor­tul și depozitarea lui. Pentru a urmări eficiența semnalelor cri­tice apărute, ieri ne-am de­plasat din nou pe terenurile unor cooperative agricole din acest raion. Cu prilejul raidului întreprins, am observat o mai mare preocupare pentru orga­nizarea muncii, folosirea mij­loacelor de transport, depozi­tarea mai corespunzătoare porumbului aflat încă în cîmp, a pentru eliberarea terenului și arături. Pe lingă cooperativele agrico­le vizitate, am urmărit, în ba­zele de recepție Independenta și Ivești, cum este preluat po­rumbul pentru plata în natură a muncilor S.M.T. și pentru contracte. Un rezultat îmbucurător este acela că 6 cooperative a­­gricole au terminat culesul po­rumbului, iar în multe altele țăranii cooperatori culeg ulti­mii știuleți di­n productia anu­lui 1967. Din duciul acestora se disting cooperativele agrico­le Slobozia Conachi, care recoltat porumbul de pe 1 330­­ hectare, paralel cu culesul strugurilor de pe suprafața de 55 hectare de vie și a execu­tării altor lucrări de sezon cum sunt recoltatul florii-soarelui semănatul griului etc. Cu re­zultate la fel de bune s-a mun­cit în cooperativele agricole Schela, Plevna, Suhurlui, Cuza Vodă și Șendreni, unități unde culesul porumbului s-a înche­iat. In același ritm s-a lucrat la cooperativa agricolă „11 Iunie" Pechea, unde s-a cules po­rumbul de pe 1 320 hectare din 1 392 hectare cultivate, cu­­legîndu-se, în același timp, strugurii, de pe 205 hectare. Un alt lucru pozitiv pe care­­ am întîlnit de această dată este grija pentru păstrarea re­coltei. Am vizitat terenurile a patru brigăzi de cîmp de la Slo­bozia Conachi, salele coope­rativelor agricole „ 1­1 Iunie" și „7 Noiembrie" Pechea, Cuza Vodă, Costache Negri, Grivița, Bucești, Ivești și peste tot porumbul aflat pe cîmp, pe solele unde au fost tăiați coce­nii, se afla pe paturi groase, in grămezi dispuse în linie dreap­tă, pentru a putea fi ușor în­cărcat. La Slobozia Conachi, Pechea și în alte locuri acum, după terminarea însămînțărilor și a recoltării porumbului, s-au în­tocmit noi planuri pentru redistribuirea operative oameni­lor, a mijloacelor de transport, în special la tăiatul cocenilor și eliberarea terenului, la cules în vii, la transportul porum­bului în baze. In raionul Galați mai există însă și rămîneri în urmă la unele lucrări. La culesul porum­bului, de pildă, sînt unități a­­le căror realizări sînt cu mult sub media raionului. Coopera­tiva agricolă din Independența recoltase pînă ieri porumbul de pe 450 hectare din 1 087 hectare cultivate, la Șerbănești, Nămoloasa Sat și Tirg, Piscu I, Nănești situația era asemă­nătoare. Un alt aspect negativ se referă la transportul porumbului con­tractat, în hambarele statului. La baza de recepție Indepen­dența aduc produse contracta­te 15 cooperative agricole. Din acestea, numai trei au adus cantități mici de porumb în contul contractului, iar trei nu au livrat nimic nici în contul muncilor S.M.T. Se motivează că atelajele, remorcile și auto­camioanele au fost ocupate cu transportul florii-soarelui și că porumbul... a mai fost lăsat. Printre unitățile care au trans­portat cantități mici, deși au un număr mare de atelaje, se numără chiar unele coopera­tive agricole care au terminat culesul porumbului cum sunt cele din Slobozia Conachi, Plevna, Schela și altele. O situație nu cu mult dife­rită există și la baza Ivești. Aici aduc produse 4 cooperati­ve agricole din raionul Galați, 5 din raionul Tecuci și cîteva întreprinderi agricole de stat. Singura unitate care a termi­nat livrarea cantităților de po­rumb contractate este coopera­tiva agricolă Ivești. In rest, cooperativa agricolă Bucești nu a adus încă nimic pentru con­tract, iar unitățile agricole coo­peratiste Costachi Negri din raionul Galați, Umbrărești, „9 Mai" și „Scînteia" Baicea, „11 Iunie" Cudalbi, „30 Decembrie" Condrea din raionul Tecuci, de asemenea, nu au adus nici un bob în contul contractului. Este timpul ca în toate uni­tățile agricole din raionul Ga­lați să se organizeze mai bine activitatea mijloacelor de trans­port pentru ridicarea porum­bului de pe cîmp și achitarea contractelor în timp cit mai scurt. P GEORGE m­enț­in­uri la ÎN RAIONUL GALAȚI

Next