Viața Nouă, ianuarie-martie 1968 (Anul 24, nr. 7171-7247)

1968-02-14 / nr. 7207

Organ al Comitetului regional Galați al P.C.R. și al Sfatului popular regional ANUL XXIV Nr. 7207 MIERCURI 14 FEBRUARIE 1963 4 PAGINI - 25 BANI Pulsul șantierelor Combinatului siderurgic gălațean Pe același plan t­in­­te riim avansat de execuție- Grija pentru sănătatea oa­menilor muncii, pentru crea­rea unor condiții de­ferite de factorii nocivi, muncă prin care să se asigure folosirea cu randament superior a for­ței de muncă și, în același timp, reducerea efortului fi­zic se înscrie ca preocupare majoră a partidului și statului nostru. Referindu-ne la șantierele Combinatului siderurgic de la Galați, este cazul să amintim că, prin fondurile bănești in­vestite în mijloace moderne de mecanizare a lucrărilor grele și cu volum mare de muncă, s-a ajuns ca la unele operații, cum sunt săpăturile, prepararea, transportul și încorporarea be­tonului, transportul și ridica­rea pe verticală a elemente­lor metalice și a celorlalte ma­teriale de construcții, indicii de mecanizare să atingă limite de sută la sută. Paralel, pentru asigurarea tuturor condițiilor de protecție a muncii, numai în decursul unui singur an — 1967 — au fost cheltuite la I.C.M.S.G. fonduri în valoare de peste 6,5 milioane lei. Dezbaterile purtate în adu­nările generale ale salariați­lor, care au avut loc în cursul lunii ianuarie a c, au a­­rătat insă faptul că, deși e­­fortul material făcut de stat este evident, totuși, pe șantie­re s-au mai înregistrat acci­dente care au însumat 5 897 zile incapacitate de muncă. Era de așteptat ca, în urma conclu­ziilor desprinse, a măsurilor incluse în planurile special în­tocmite, neajunsurile să-și gă­sească o cât mai completă în­lăturare. Iată însă că, după aproximativ o lună și jumăta­te de activitate din noul an, unele șantiere ale I.C.M.S.G., cum ar fi 23, 11, 33 și altele continuă să se înregistreze cu unele accidente de muncă. Care sunt cauzele ? Se știe că, o dată cu aloca­rea unor fonduri speciale, statul nostru a elaborat nor­me de protecția muncii, speci­fice fiecărui sector de activi­tate, norme obligatorii pentru toți salariații. Conducătorii proceselor de producție, ai u­­nităților au fost investiți tot­odată cu responsabilitatea di­rectă asupra modului cum se respectă aceste norme și cu cea a obligației de a crea ase­menea condiții de muncă pen­tru reducerea posibilităților de accidentare. O recentă consfătuire, orga­nizată la indicația comitetului de partid C.S.G., de către co­mitetul sindicatului și condu­cerea I.C.M.S.G cu șefii șantiere, de loturi, maiștrii de și șefii de formații a reliefat că principala cauză a accidente­lor constă tocmai în încălca­rea acestor norme de protec­ția muncii, în lipsa de preo­cupare față de înlăturarea ori­cărui pericol de accidentare. — In controalele efectuate de către personalul inspecției noastre, spunea tovarășul Ghe­­orghe Zeamăneagră, de la In­spectoratul regional de stat pentru protecția muncii, au fost depistate cazuri de proas­tă organizare a locurilor de muncă, de nerespectare a teh­nologiei de lucru și necunoaș­tere a normelor de protecția muncii de către unii salariați. Raidul efectuat de redacția ziarului nostru sîmbătă, 10 fe­bruarie, pe șantierele I.C.M.S.G. vine să confirme în bună parte cele relatate mai sus. La lu­crările de canalizare din sec­torul refractare, de exemplu, o echipă de constructori, în mod surprinzător, chiar sub privirea maistrului Gh. Prunaru, de la șantierul 11, depozita pămîntul rezultat din săpătură pe calea de acces, îngustînd-o în mod vizibil. Am cerut explicații maistru­lui. — Nu ni se dau mașini pen­tru a-1 transporta în alt joc, a fost răspunsul. Aparent, vina nu-i aparține. De ce nu a apelat la o bandă GH. TEODORESCU ION CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a II-a) Cofret de alimentare a transformatoarelor lăsat deschis, costituind un evident pericol de elec­trocutare (șantierul 31). Foto : P. PAUL În numărul de azi, — In Capitală Miting­ de solidaritate cu lupta poporului viet­namez (pag. a II-a) — Lucrările Conferin­ței U. N. C. T. A. D. — Ședința Comitetului celor 18 state pentru de­zarmare —Poziția P. C. F. în­­tr-o serie de probleme internaționale — Muncitorii din por­tul Las Palmas continuă greva — „Cereți întoarcerea imediată a soților și fi­ilor voștri !" y_ (pag. a IV-a) FRUNTAȘ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Stabilind rezultatele în­trecerii socialiste pe anul 1967, comitetele sindicate­lor decernează in aceste zile muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor și colectivelor care s-au situat in fruntea luptei pentru economii și calitate superioară, pentru o înaltă productivitate a muncii, insignele și diplo­mele care atestă întîietatea, avintul, spiritul creator in munca socialistă, în între­cerea pentru realizarea mărețelor sarcini stabilite în documentele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. vut o astfel de adunare a a­­loc zilele trecu­te la Uzina mecani­că navală Galați. Ea a prilejuit un moment emo­ționant pe care strungarii, stulorii, turnătorii, construc­torii navali, inginerii și teh­icienii l-au trăit intens: răsplătirea celor mai buni dintre cei mai buni muncitori cu insigna de fruntaș in întrecerea socia­listă pe 1967. Emoțiile, bu­curiile, aplauzele au învă­luit oamenii adunați in sa­la de festivități. Steluța de fruntaș strălucește pe piep­tul a 133 de muncitori și ingineri, dintre care 14 au primit înalta distincție pen­tru a cincea oară consecu­tiv. Printre aceștia se nu­mără : strungarul Ion Ca­­racaș, , maistrul Sighinaș Pompiliu, constructorul na­val Ilie Iordache, matrițe­­rul Mihai Voncilă și ajus­­torul Chiriac Pricop (din fo­tografia de sus), scuterul Aurel Țarălungă, forjorul Stavăr Popa și constructo­rul Nicolae Gălățeanu. Cei distinși au rostit cu­vinte calde de mulțumire, luîndu-și angajamente pă­trunse de hotărîrea de a munci mai bine, mai cu spor pentru îndeplinirea e­­xemplară a sarcinilor pe acest an. li . Printre cooperativele agrico­le de producție situate în Lun­ca Dunării se numără și cea din comuna Țibănești. Deținînd o­ suprafață de aproape 3 100 de hectare teren arabil atît în zona odinioară inundabilă cit și pe terasă, unitatea a devenit cu­noscută, în ultimii ani, prin producțiile ridicate obținute din diverse sectoare de activitate. Acest lucru este confirmat, de altfel, și de bilanțul anului 1967 care­­ a fost, de curînd supus spre analiză adunării generale a țăranilor cooperatori . Dintre principalele realizări notăm : griul cultivat pe 1 040 hectare, a dat cire 2 338 kg la hectar , porumbul care a ocupat 1 048 de hectare și a produs în medie 3 850 kg boabe; de la floarea-soarelui, cultivată pe 350 de hectare, s-au recoltat 2 310 kg la hectar, iar grădina de legume care a cuprins 60 de hectare, a dat circa 28 000 kg legume la hectar. Darea de seamă și discuțiile purtate pe marginea activității economice, au scos în eviden­ta că producțiile realizate in cel de-al doilea an al cincina­lului au fost cu mult mai mari decit cele dobîndite în anii an­teriori și, în același timp, su­perioare celor planificate pen­tru perioada analizată. Au fost însă evidențiate cu răspundere și simt critic, cauzele care au­­ vînat desfășurarea unei activi­tăți normale, cele care au dus la nerealizarea unor obiective și la înregistrarea unor însem­nate pierderi. Stan Mihăilă, Ștefan Pleșa, Ilie Giol și alți lucrători din secto­rul vegetal, au arătat că, în timp ce la brigada a treia s-au obținut cîte 4150 kg porumb boabe la hectar, în celelalte trei brigăzi de cîmp nu s-a a­­juns nici la 3­900. Aceasta se datorește nerespectării indica­țiilor tehnice cu privire la den­sitate, efectuării unor prafile de slabă calitate, combaterii tardive a dăunătorilor pe unele suprafețe ca și risipei de știu­­leți ce s-a făcut la recoltare. Totodată, s-a menționat că a­­cești factori negativi se dato­­resc lipsei de exigentă mani­festată de brigadieri și mem­brii consiliului de conducere în frunte cu președintele Dumi­tru Moisescu, care în ultima vreme s-a cam „ferit" de con­tactul cu terenul. După ce au scos în evidență că toate bri­găzile au avut condiții asemă­nătoare de climă și sol, vorbi­torii au arătat că prin obținerea de producții diferite, unitatea a pierdut peste 412 tone po­rumb boabe și circa 100 de to­ne floarea-soarelui. Mergînd pe aceeași linie — scoaterea la iveală a lipsurilor — Stoian Pleșa arăta că obți­nerea unor producții diferenția­te se mai datorește și neînsu­­șirii de către toți cooperatorii din brigăzile de cîmp a reguli­lor agrotehnice, necontrolării lucrărilor executate cu mijloa­ce mecanice, atitudinii de tole­rare față de cei care pur și simplu trag chiulul, acumulînd multe zile-muncă cu eforturi minime. Vinovați de toate aces­tea se fac, în egală măsură, at­ît brigadierii cît și membrii con­siliului de conducere. După ce au arătat că in 1967 s-au înregistrat cele mai bune producții din ultimii ani, țăranii cooperatori Ion Pîrvu și Gheor­ghe Crăciun au demonstrat cu claritate că producția legumico­lă putea fi cu mult mai mare. Dar plantarea tîrzie în cîmp a răsadurilor de legume timpurii, aplicarea numai a unei singure udări la roșii, ardei, varză, cea­pă, în toată perioada de vege­tație, au dus la pierderea primu­lui rod și valorificarea la pre­țuri mai mici a cantităților ce s-au recoltat ulterior. Este ade­vărat că planul de livrare a le­gumelor a fost depășit cu 57 de tone, dar veniturile prevă­zute din acest sector au rămas neîndeplinite. Referindu-se la sectorul zoo­tehnic și producția animalieră, mulți vorbitori, printre care Ion Ioniță și Nicolae Bogoi au scos la iveală slaba preocupare manifestată de consiliul de con­ducere pentru bunul mers al fermelor de animale. Mai sunt încă destui îngrijitori care nu respectă programul de lucru, rațiile de furajare a animalelor sau normele de curățenie. Ca urmare, producția de lapte pe vacă furajată nu s-a realizat cu 350 de litri, planul de carne nu s-a îndeplinit cu 11 taurine și s-a obținut cu 160 de purcei și 65 000 ouă mai puțin decât se prevăzuse. Făcînd un calcul sumar al pierderilor cauzate de slaba or­ganizare a muncii, nerespecta­­rea indicațiilor tehnice care au dus la nerealizarea unor pre­vederi, Eugen Popa arăta: „Nu­mai din zootehnie s-au pierdut circa 330 000 lei. La această su­mă se mai adaugă 196 000 lei pentru neîndeplinirea planului la ricin, coreandru, legume și alte pierderi de 30 000 lei, cau­zate de valorificarea unor pro­duse de calitate slabă pentru care, pe bună dreptate, n-am primit prețul maxim. Raportînd volumul pierderilor la numărul de zile muncă efectuate în cursul anului trecut, rezultă că, pentru fiecare zi muncă revin cite 2,50 lei pierderi. Deci, la veniturile noastre de 8 323 000 lei, s-ar mai fi putut adăuga,­­ dacă munceam mai bine, încă 556 000 lei“. Țăranii cooperatori din Țibă­nești și-au propus ca în anul 1968 să realizeze 2 450 kg grîu, în medie de pe 940 hectare, 3 500 kg porumb boabe de pe fiecare din cele 1 085 hectare, 2 000 kg floarea-soarelui la hec­tar de pe 350 de hectare, 2 341 tone legume din grădina ce va cuprinde 140 de hectare etc. Din sectorul zootehnic, pentru care s-a stabilit să se cultive cu plante furajere 374 hectare (din care 300 hectare cu lucerna) V. PÎRLOG (Continuare în pag. a II-a) puteau fi mai mari cu 556 000 lei ADUNĂRI GENERALE IN C. A. F. ȘEDINȚA CC DE STAT c­­u: ........ ROMÂNIA In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Con­stanța Crăciun și Ștefan Peter­­fi, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constan­tin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudițeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puțuri, Cris­­tofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs și Ia­­cob Teclu, membri ai Consiliu­lui de Stat.. Consiliul a examinat proiec­tele de legi pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Na­ționale. Astfel, a fost discutat pro­iectul de lege pentru modifi­carea unor articole din Consti­tuție, precum și proiectul de lege privind organizarea admi­nistrativă a teritoriului Repu­blicii Socialiste România. In urma discuțiilor ce au a­­vut loc, Consiliul de Stat a ho­­tărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naționale. Magazin universal la Roșcani La sfârșitul lunii trecute, în comuna Roșcani din raionul Bujor s-a dat în folosință un nou magazin universal. Bine compartimentat și mai ales bine aprovizionat cu un larg sortiment de mărfuri, ma­gazinul face față pe deplin multiplelor cerințe manifestate de locuitorii din comună. PETRU VINTILĂ corespondent TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT PE TOVARĂȘUL V. KOUCKY In zilele de 12 și 13 februa­rie, tovarășul V. Koucky, se­cretar al Comitetului al Partidului Comunist Central din Cehoslovacia, a făcut o vizită de prietenie în țara noastră, la invitația C.C. al P.C.R. Marți dimineața, oaspetele a fost primit de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al C.C. al P.C.R., împreu­nă cu tovarășii Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C. C. al P.C.R., și Mihai Dalea, secre­tar al C.C. al P.C.R. La primi­re au participat dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S.­hoslovace la București, și Ce­Sedivy, adjunct al șefului sec­­­­ției internaționale a C.C. al P. C. din Cehoslovacia. In timpul șederii în Româ­nia tovarășul V. Koncky a a­vut convorbiri cu Paul Niculescu-Mizil și tovarășii Mihai Dalea. La convorbiri au parti­cipat tovarășii Vasile Vlad, șeful secției relațiior externe a C.C. al P.C.R., dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S. Cehoslovace la București, J. Sedivy, adjunct al șefului secției internaționale a C.C. al P.C. din Cehoslova­cia, și E. Ujvary, activist la secția internațională a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In cursul întîlnirilor, care s-au desfășurat într-o atmosfe­ră caldă, tovărășească, s-a fă­cut un schimb de păreri asu­pra dezvoltării relațiilor de pri­etenie dintre cele două parti­de și state, precum și asupra unor probleme actuale ale mișcării comuniste și munci­torești internaționale. * Marți după-amiază tovarășul V. Kouchy s-a înapoiat la Pra­­ga. Se măresc capacitațile de conservare a peștelui Halelor reșii de la prevăzute secție de ve pentru pescă- Galați, cu conser­­v o pro­ducție de 500 to­ne pe an, li se a­­daugă anul acesta încă două linii cu o capacitate de trei ori mai mare. A­­cestea sunt prevă­zute cu utilaje specializate în fa­bricarea conserve­lor de pește ocea­nic și de apă dul­ce, dispun de­­ un randament superi­or și un nivel de tehnicitate ridicat. Necesarul de „materie primă" este­ asigurat prin aplicarea unui re­gim intensiv de exploatare a zone­lor de pescuit. S-au înființat ast­fel mai multe crescătorii în lun­ca Buzăului și a Dunării, in preaj­ma Amara, localităților Jirlău, Coșteiu și Ciul­­nița, care adăpos­tesc anual circa 2 500­ tone de crap selecționat și­ s-a proiectat construc­ția unei fabrici de nutrețuri­te, pentru granula­hrana peștilor, cu o pro­ducție de 10 000 tone pe an. TREP­­TELE ALE ȘCOLII între cultura generală cea tehnică — Și o sudură temeinică La Foc­Liceul economic d­e ani, am fost de la început plă­cut impresionați de atmosfera de colaborare­ instituită aici între cadrele didactice ale gazdă („Unirea") și ale liceului celui oaspete. Simbioza — să o numim așa - se realizează nu numai sub aspectul material (ore de clasă - dimineața, laboratoare, material didactic), ci și logic, cîțiva dintre profesori activînd în sistemul ambelor forme de învă­­țămînt , de specialitate și de cultură generală. Informația aceasta, pe care ne-a furnizat-o tovarășul direc­tor Ioan Nicolae, este deosebit de importantă, dacă ne gîndim la faptul că liceul de specialita­te și-a început activitatea într-un mediu de muncă cu vechi tra­diții. Cele patru clase ale anilor I și II (două la zi și două la se­ral) au intrat deja în ritmurile proprii învățămîntului de specia­litate, putîndu-se vorbi fără exa­gerare de o sudură între cultu­ra tehnică și cea generală. După primul trimestru al aces­tui an, primul loc pe scara va­lorică interclase, l-a deținut a­­n­ul I B cu 73,1 la sută wați. A­­u rămas pe promo-,, margine un procent — în viitor recupera­bil­­ de 26,9 la sută. Reținem însă : nu este vorba de un rest (la nivelul liceului — de circa 35 la sută) ci de un material u­­man, încă nu în suficientă mă­sură „prelucrat". Exemplul po­zitiv constituie de multe ori cel mai bun mijloc de remediere a celuilalt „capăt" al antitezei. Sînt mulți elevi la Liceul econo­mic din Focșani care, luîndu-și înclinațiile în serios, au înțeles modul în care trebuie să răs­pundă cerințelor și speranțelor școlii. Un viitor specialist nu-și poate îngădui limite, mai ales cînd există la îndemîna sufi­ciente mijloace de depășire lor. Cultura tehnică se creează a din studii, practică și lectură. Intre compartimentele invizibi­le ale clasei (fruntașii, medio­crii și codașii) se stabilesc dată cu trecerea timpului (a se­­ citi eforturile spre îmbunătățirea procesului instructiv-educativ) u­­nele interferențe, sensul fiind spre înainte și nu spre înapoi. Mai precis , cadrele didactice, ajutate de colectivul luptă pentru recuperarea clasei, unor elevi rămași în urmă la capito­lul disciplină de studiu. Din pă­cate, cerînd astfel de exemple,­­elevi care au urcat pe scara valorică), ni s-a răspuns că „cei buni au rămas buni , cei slabi, de asemenea, slabi". Aceasta măsurînd distanța nu de la un trimestru la altul, ci de la un an la altul. Care sînt deci pers­pectivele în acest caz ? Despre perspective ne pot „vorbi" foar­te bine activitățile desfășurate de către comisiile metodice. Am reținut „studiile" privind „De­prinderile de muncă indepen­dentă ale elevului", „Cum re­zolvăm problemele matematice" (exceptîndu-se în speță tendin­ța recepționării mecanice) și „Documentarea în pregătirea cadrelor didactice". Rămînem totuși la părerea că de la teo­rie la practică mai sînt cîțiva pași substanțiali de făcut, scopul unei comisii metodice (mai ales în cadrul unei școli noi), fiind acela de a desprinde soluții co­rective la vechiul sistem de „preda­re-a­scul­ta­re". Sînt necesare bineînțeles con­dițiile aplicative, dar ele există de vreme ce stau la îndemîna metodele unor profesori ca Vio­rel Mazilu, Constantin Dumitriu, Ion Irodeanu etc. citați de to­varășul director ca exemple de conduită didactică. Eforturile se cer îndreptate mai ales către obiectele de cultură tehnică , contabilitate, tehnologie, statis­tică etc., unde întreg sistemul învățămîntului de specialitate din țară solicită inițiative, su­gestii, propuneri, bazate pe re­zultate concrete. Ni s-a părut demnă de dențiat, în aceeași ordine evi­idei, hotărîrea conducerii de de a cultiva în masa elevilor senti­mentul dragostei față de profe­siune. In sensul acesta întîlni­­rile cu cadrele de conducere,din diversele întreprinderi focșănene au dat roade. Asupra practico, însă, se ridică cîteva semne de întrebare. Eficiența ei, ne refe­rim la practica de vară, pare îndoielnică în concepția condu­ RADU MACOVEI (Continuare în pag. a II-a) Excursii peste hotare Continuînd seria excursiilor în străinăta­te, Agenția Galați a O.N.T. Carpați organi­zează în cursul lunii martie a.c. noi excursii. Astfel, între 15—22 mar­tie a.c., amatorii de tu­rism vor putea partici­pa la o croazieră pe Ma­rea Neagră cu moderna motonavă „Transilva­nia“. Itinerarul este frumos și atractiv : Con­stanța, Yalta, Soci, Ba­­tum și retur. In programul excursii­lor pe luna martie a.c. mai figurează : excursii de 3 zile cu autocarele ín R. P. Bulgaria pe ru­ta Russe — Plevna — Sofia — Tirnovo și re­tur; excursii de cite 3 zile la Chișinău și in R. S. F. Iugoslavia cu un popas de o zi la Bel­grad și altele.

Next