Viața Nouă, ianuarie-martie 1968 (Anul 24, nr. 7171-7247)
1968-02-14 / nr. 7207
Organ al Comitetului regional Galați al P.C.R. și al Sfatului popular regional ANUL XXIV Nr. 7207 MIERCURI 14 FEBRUARIE 1963 4 PAGINI - 25 BANI Pulsul șantierelor Combinatului siderurgic gălațean Pe același plan tinte riim avansat de execuție- Grija pentru sănătatea oamenilor muncii, pentru crearea unor condiții deferite de factorii nocivi, muncă prin care să se asigure folosirea cu randament superior a forței de muncă și, în același timp, reducerea efortului fizic se înscrie ca preocupare majoră a partidului și statului nostru. Referindu-ne la șantierele Combinatului siderurgic de la Galați, este cazul să amintim că, prin fondurile bănești investite în mijloace moderne de mecanizare a lucrărilor grele și cu volum mare de muncă, s-a ajuns ca la unele operații, cum sunt săpăturile, prepararea, transportul și încorporarea betonului, transportul și ridicarea pe verticală a elementelor metalice și a celorlalte materiale de construcții, indicii de mecanizare să atingă limite de sută la sută. Paralel, pentru asigurarea tuturor condițiilor de protecție a muncii, numai în decursul unui singur an — 1967 — au fost cheltuite la I.C.M.S.G. fonduri în valoare de peste 6,5 milioane lei. Dezbaterile purtate în adunările generale ale salariaților, care au avut loc în cursul lunii ianuarie a c, au arătat insă faptul că, deși efortul material făcut de stat este evident, totuși, pe șantiere s-au mai înregistrat accidente care au însumat 5 897 zile incapacitate de muncă. Era de așteptat ca, în urma concluziilor desprinse, a măsurilor incluse în planurile special întocmite, neajunsurile să-și găsească o cât mai completă înlăturare. Iată însă că, după aproximativ o lună și jumătate de activitate din noul an, unele șantiere ale I.C.M.S.G., cum ar fi 23, 11, 33 și altele continuă să se înregistreze cu unele accidente de muncă. Care sunt cauzele ? Se știe că, o dată cu alocarea unor fonduri speciale, statul nostru a elaborat norme de protecția muncii, specifice fiecărui sector de activitate, norme obligatorii pentru toți salariații. Conducătorii proceselor de producție, ai unităților au fost investiți totodată cu responsabilitatea directă asupra modului cum se respectă aceste norme și cu cea a obligației de a crea asemenea condiții de muncă pentru reducerea posibilităților de accidentare. O recentă consfătuire, organizată la indicația comitetului de partid C.S.G., de către comitetul sindicatului și conducerea I.C.M.S.G cu șefii șantiere, de loturi, maiștrii de și șefii de formații a reliefat că principala cauză a accidentelor constă tocmai în încălcarea acestor norme de protecția muncii, în lipsa de preocupare față de înlăturarea oricărui pericol de accidentare. — In controalele efectuate de către personalul inspecției noastre, spunea tovarășul Gheorghe Zeamăneagră, de la Inspectoratul regional de stat pentru protecția muncii, au fost depistate cazuri de proastă organizare a locurilor de muncă, de nerespectare a tehnologiei de lucru și necunoaștere a normelor de protecția muncii de către unii salariați. Raidul efectuat de redacția ziarului nostru sîmbătă, 10 februarie, pe șantierele I.C.M.S.G. vine să confirme în bună parte cele relatate mai sus. La lucrările de canalizare din sectorul refractare, de exemplu, o echipă de constructori, în mod surprinzător, chiar sub privirea maistrului Gh. Prunaru, de la șantierul 11, depozita pămîntul rezultat din săpătură pe calea de acces, îngustînd-o în mod vizibil. Am cerut explicații maistrului. — Nu ni se dau mașini pentru a-1 transporta în alt joc, a fost răspunsul. Aparent, vina nu-i aparține. De ce nu a apelat la o bandă GH. TEODORESCU ION CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a II-a) Cofret de alimentare a transformatoarelor lăsat deschis, costituind un evident pericol de electrocutare (șantierul 31). Foto : P. PAUL În numărul de azi, — In Capitală Miting de solidaritate cu lupta poporului vietnamez (pag. a II-a) — Lucrările Conferinței U. N. C. T. A. D. — Ședința Comitetului celor 18 state pentru dezarmare —Poziția P. C. F. într-o serie de probleme internaționale — Muncitorii din portul Las Palmas continuă greva — „Cereți întoarcerea imediată a soților și fiilor voștri !" y_ (pag. a IV-a) FRUNTAȘ ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Stabilind rezultatele întrecerii socialiste pe anul 1967, comitetele sindicatelor decernează in aceste zile muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor și colectivelor care s-au situat in fruntea luptei pentru economii și calitate superioară, pentru o înaltă productivitate a muncii, insignele și diplomele care atestă întîietatea, avintul, spiritul creator in munca socialistă, în întrecerea pentru realizarea mărețelor sarcini stabilite în documentele celui de-al IX-lea Congres al P.C.R. vut o astfel de adunare a aloc zilele trecute la Uzina mecanică navală Galați. Ea a prilejuit un moment emoționant pe care strungarii, stulorii, turnătorii, constructorii navali, inginerii și tehicienii l-au trăit intens: răsplătirea celor mai buni dintre cei mai buni muncitori cu insigna de fruntaș in întrecerea socialistă pe 1967. Emoțiile, bucuriile, aplauzele au învăluit oamenii adunați in sala de festivități. Steluța de fruntaș strălucește pe pieptul a 133 de muncitori și ingineri, dintre care 14 au primit înalta distincție pentru a cincea oară consecutiv. Printre aceștia se numără : strungarul Ion Caracaș, , maistrul Sighinaș Pompiliu, constructorul naval Ilie Iordache, matrițerul Mihai Voncilă și ajustorul Chiriac Pricop (din fotografia de sus), scuterul Aurel Țarălungă, forjorul Stavăr Popa și constructorul Nicolae Gălățeanu. Cei distinși au rostit cuvinte calde de mulțumire, luîndu-și angajamente pătrunse de hotărîrea de a munci mai bine, mai cu spor pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor pe acest an. li . Printre cooperativele agricole de producție situate în Lunca Dunării se numără și cea din comuna Țibănești. Deținînd o suprafață de aproape 3 100 de hectare teren arabil atît în zona odinioară inundabilă cit și pe terasă, unitatea a devenit cunoscută, în ultimii ani, prin producțiile ridicate obținute din diverse sectoare de activitate. Acest lucru este confirmat, de altfel, și de bilanțul anului 1967 care a fost, de curînd supus spre analiză adunării generale a țăranilor cooperatori . Dintre principalele realizări notăm : griul cultivat pe 1 040 hectare, a dat cire 2 338 kg la hectar , porumbul care a ocupat 1 048 de hectare și a produs în medie 3 850 kg boabe; de la floarea-soarelui, cultivată pe 350 de hectare, s-au recoltat 2 310 kg la hectar, iar grădina de legume care a cuprins 60 de hectare, a dat circa 28 000 kg legume la hectar. Darea de seamă și discuțiile purtate pe marginea activității economice, au scos în evidenta că producțiile realizate in cel de-al doilea an al cincinalului au fost cu mult mai mari decit cele dobîndite în anii anteriori și, în același timp, superioare celor planificate pentru perioada analizată. Au fost însă evidențiate cu răspundere și simt critic, cauzele care au vînat desfășurarea unei activități normale, cele care au dus la nerealizarea unor obiective și la înregistrarea unor însemnate pierderi. Stan Mihăilă, Ștefan Pleșa, Ilie Giol și alți lucrători din sectorul vegetal, au arătat că, în timp ce la brigada a treia s-au obținut cîte 4150 kg porumb boabe la hectar, în celelalte trei brigăzi de cîmp nu s-a ajuns nici la 3900. Aceasta se datorește nerespectării indicațiilor tehnice cu privire la densitate, efectuării unor prafile de slabă calitate, combaterii tardive a dăunătorilor pe unele suprafețe ca și risipei de știuleți ce s-a făcut la recoltare. Totodată, s-a menționat că acești factori negativi se datoresc lipsei de exigentă manifestată de brigadieri și membrii consiliului de conducere în frunte cu președintele Dumitru Moisescu, care în ultima vreme s-a cam „ferit" de contactul cu terenul. După ce au scos în evidență că toate brigăzile au avut condiții asemănătoare de climă și sol, vorbitorii au arătat că prin obținerea de producții diferite, unitatea a pierdut peste 412 tone porumb boabe și circa 100 de tone floarea-soarelui. Mergînd pe aceeași linie — scoaterea la iveală a lipsurilor — Stoian Pleșa arăta că obținerea unor producții diferențiate se mai datorește și neînsușirii de către toți cooperatorii din brigăzile de cîmp a regulilor agrotehnice, necontrolării lucrărilor executate cu mijloace mecanice, atitudinii de tolerare față de cei care pur și simplu trag chiulul, acumulînd multe zile-muncă cu eforturi minime. Vinovați de toate acestea se fac, în egală măsură, atît brigadierii cît și membrii consiliului de conducere. După ce au arătat că in 1967 s-au înregistrat cele mai bune producții din ultimii ani, țăranii cooperatori Ion Pîrvu și Gheorghe Crăciun au demonstrat cu claritate că producția legumicolă putea fi cu mult mai mare. Dar plantarea tîrzie în cîmp a răsadurilor de legume timpurii, aplicarea numai a unei singure udări la roșii, ardei, varză, ceapă, în toată perioada de vegetație, au dus la pierderea primului rod și valorificarea la prețuri mai mici a cantităților ce s-au recoltat ulterior. Este adevărat că planul de livrare a legumelor a fost depășit cu 57 de tone, dar veniturile prevăzute din acest sector au rămas neîndeplinite. Referindu-se la sectorul zootehnic și producția animalieră, mulți vorbitori, printre care Ion Ioniță și Nicolae Bogoi au scos la iveală slaba preocupare manifestată de consiliul de conducere pentru bunul mers al fermelor de animale. Mai sunt încă destui îngrijitori care nu respectă programul de lucru, rațiile de furajare a animalelor sau normele de curățenie. Ca urmare, producția de lapte pe vacă furajată nu s-a realizat cu 350 de litri, planul de carne nu s-a îndeplinit cu 11 taurine și s-a obținut cu 160 de purcei și 65 000 ouă mai puțin decât se prevăzuse. Făcînd un calcul sumar al pierderilor cauzate de slaba organizare a muncii, nerespectarea indicațiilor tehnice care au dus la nerealizarea unor prevederi, Eugen Popa arăta: „Numai din zootehnie s-au pierdut circa 330 000 lei. La această sumă se mai adaugă 196 000 lei pentru neîndeplinirea planului la ricin, coreandru, legume și alte pierderi de 30 000 lei, cauzate de valorificarea unor produse de calitate slabă pentru care, pe bună dreptate, n-am primit prețul maxim. Raportînd volumul pierderilor la numărul de zile muncă efectuate în cursul anului trecut, rezultă că, pentru fiecare zi muncă revin cite 2,50 lei pierderi. Deci, la veniturile noastre de 8 323 000 lei, s-ar mai fi putut adăuga, dacă munceam mai bine, încă 556 000 lei“. Țăranii cooperatori din Țibănești și-au propus ca în anul 1968 să realizeze 2 450 kg grîu, în medie de pe 940 hectare, 3 500 kg porumb boabe de pe fiecare din cele 1 085 hectare, 2 000 kg floarea-soarelui la hectar de pe 350 de hectare, 2 341 tone legume din grădina ce va cuprinde 140 de hectare etc. Din sectorul zootehnic, pentru care s-a stabilit să se cultive cu plante furajere 374 hectare (din care 300 hectare cu lucerna) V. PÎRLOG (Continuare în pag. a II-a) puteau fi mai mari cu 556 000 lei ADUNĂRI GENERALE IN C. A. F. ȘEDINȚA CC DE STAT cu: ........ ROMÂNIA In ziua de 13 februarie 1968, la Palatul Republicii, a avut loc ședința Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Constanța Crăciun și Ștefan Peterfi, vicepreședinți ai Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, și Anton Breitenhofer, Ion Cosma, Vasile Daju, Constantin Drăgan, Suzana Gâdea, Nicolae Hudițeanu, Athanase Joja, Ion Popescu-Puțuri, Cristofor Simionescu, Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs și Iacob Teclu, membri ai Consiliului de Stat.. Consiliul a examinat proiectele de legi pe care urmează să le prezinte Marii Adunări Naționale. Astfel, a fost discutat proiectul de lege pentru modificarea unor articole din Constituție, precum și proiectul de lege privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. In urma discuțiilor ce au avut loc, Consiliul de Stat a hotărît ca aceste proiecte de legi să fie supuse dezbaterii Marii Adunări Naționale. Magazin universal la Roșcani La sfârșitul lunii trecute, în comuna Roșcani din raionul Bujor s-a dat în folosință un nou magazin universal. Bine compartimentat și mai ales bine aprovizionat cu un larg sortiment de mărfuri, magazinul face față pe deplin multiplelor cerințe manifestate de locuitorii din comună. PETRU VINTILĂ corespondent TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU A PRIMIT PE TOVARĂȘUL V. KOUCKY In zilele de 12 și 13 februarie, tovarășul V. Koucky, secretar al Comitetului al Partidului Comunist Central din Cehoslovacia, a făcut o vizită de prietenie în țara noastră, la invitația C.C. al P.C.R. Marți dimineața, oaspetele a fost primit de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., împreună cu tovarășii Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C. C. al P.C.R., și Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R. La primire au participat dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S.hoslovace la București, și CeSedivy, adjunct al șefului secției internaționale a C.C. al P. C. din Cehoslovacia. In timpul șederii în România tovarășul V. Koncky a avut convorbiri cu Paul Niculescu-Mizil și tovarășii Mihai Dalea. La convorbiri au participat tovarășii Vasile Vlad, șeful secției relațiior externe a C.C. al P.C.R., dr. Cesimir Cisar, ambasadorul R. S. Cehoslovace la București, J. Sedivy, adjunct al șefului secției internaționale a C.C. al P.C. din Cehoslovacia, și E. Ujvary, activist la secția internațională a C.C. al P.C. din Cehoslovacia. In cursul întîlnirilor, care s-au desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească, s-a făcut un schimb de păreri asupra dezvoltării relațiilor de prietenie dintre cele două partide și state, precum și asupra unor probleme actuale ale mișcării comuniste și muncitorești internaționale. * Marți după-amiază tovarășul V. Kouchy s-a înapoiat la Praga. Se măresc capacitațile de conservare a peștelui Halelor reșii de la prevăzute secție de ve pentru pescă- Galați, cu conserv o producție de 500 tone pe an, li se adaugă anul acesta încă două linii cu o capacitate de trei ori mai mare. Acestea sunt prevăzute cu utilaje specializate în fabricarea conservelor de pește oceanic și de apă dulce, dispun de un randament superior și un nivel de tehnicitate ridicat. Necesarul de „materie primă" este asigurat prin aplicarea unui regim intensiv de exploatare a zonelor de pescuit. S-au înființat astfel mai multe crescătorii în lunca Buzăului și a Dunării, in preajma Amara, localităților Jirlău, Coșteiu și Ciulnița, care adăpostesc anual circa 2 500 tone de crap selecționat și s-a proiectat construcția unei fabrici de nutrețurite, pentru granulahrana peștilor, cu o producție de 10 000 tone pe an. TREPTELE ALE ȘCOLII între cultura generală cea tehnică — Și o sudură temeinică La FocLiceul economic de ani, am fost de la început plăcut impresionați de atmosfera de colaborare instituită aici între cadrele didactice ale gazdă („Unirea") și ale liceului celui oaspete. Simbioza — să o numim așa - se realizează nu numai sub aspectul material (ore de clasă - dimineața, laboratoare, material didactic), ci și logic, cîțiva dintre profesori activînd în sistemul ambelor forme de învățămînt , de specialitate și de cultură generală. Informația aceasta, pe care ne-a furnizat-o tovarășul director Ioan Nicolae, este deosebit de importantă, dacă ne gîndim la faptul că liceul de specialitate și-a început activitatea într-un mediu de muncă cu vechi tradiții. Cele patru clase ale anilor I și II (două la zi și două la seral) au intrat deja în ritmurile proprii învățămîntului de specialitate, putîndu-se vorbi fără exagerare de o sudură între cultura tehnică și cea generală. După primul trimestru al acestui an, primul loc pe scara valorică interclase, l-a deținut anul I B cu 73,1 la sută wați. Au rămas pe promo-,, margine un procent — în viitor recuperabil de 26,9 la sută. Reținem însă : nu este vorba de un rest (la nivelul liceului — de circa 35 la sută) ci de un material uman, încă nu în suficientă măsură „prelucrat". Exemplul pozitiv constituie de multe ori cel mai bun mijloc de remediere a celuilalt „capăt" al antitezei. Sînt mulți elevi la Liceul economic din Focșani care, luîndu-și înclinațiile în serios, au înțeles modul în care trebuie să răspundă cerințelor și speranțelor școlii. Un viitor specialist nu-și poate îngădui limite, mai ales cînd există la îndemîna suficiente mijloace de depășire lor. Cultura tehnică se creează a din studii, practică și lectură. Intre compartimentele invizibile ale clasei (fruntașii, mediocrii și codașii) se stabilesc dată cu trecerea timpului (a se citi eforturile spre îmbunătățirea procesului instructiv-educativ) unele interferențe, sensul fiind spre înainte și nu spre înapoi. Mai precis , cadrele didactice, ajutate de colectivul luptă pentru recuperarea clasei, unor elevi rămași în urmă la capitolul disciplină de studiu. Din păcate, cerînd astfel de exemple,elevi care au urcat pe scara valorică), ni s-a răspuns că „cei buni au rămas buni , cei slabi, de asemenea, slabi". Aceasta măsurînd distanța nu de la un trimestru la altul, ci de la un an la altul. Care sînt deci perspectivele în acest caz ? Despre perspective ne pot „vorbi" foarte bine activitățile desfășurate de către comisiile metodice. Am reținut „studiile" privind „Deprinderile de muncă independentă ale elevului", „Cum rezolvăm problemele matematice" (exceptîndu-se în speță tendința recepționării mecanice) și „Documentarea în pregătirea cadrelor didactice". Rămînem totuși la părerea că de la teorie la practică mai sînt cîțiva pași substanțiali de făcut, scopul unei comisii metodice (mai ales în cadrul unei școli noi), fiind acela de a desprinde soluții corective la vechiul sistem de „predare-ascultare". Sînt necesare bineînțeles condițiile aplicative, dar ele există de vreme ce stau la îndemîna metodele unor profesori ca Viorel Mazilu, Constantin Dumitriu, Ion Irodeanu etc. citați de tovarășul director ca exemple de conduită didactică. Eforturile se cer îndreptate mai ales către obiectele de cultură tehnică , contabilitate, tehnologie, statistică etc., unde întreg sistemul învățămîntului de specialitate din țară solicită inițiative, sugestii, propuneri, bazate pe rezultate concrete. Ni s-a părut demnă de dențiat, în aceeași ordine eviidei, hotărîrea conducerii de de a cultiva în masa elevilor sentimentul dragostei față de profesiune. In sensul acesta întîlnirile cu cadrele de conducere,din diversele întreprinderi focșănene au dat roade. Asupra practico, însă, se ridică cîteva semne de întrebare. Eficiența ei, ne referim la practica de vară, pare îndoielnică în concepția condu RADU MACOVEI (Continuare în pag. a II-a) Excursii peste hotare Continuînd seria excursiilor în străinătate, Agenția Galați a O.N.T. Carpați organizează în cursul lunii martie a.c. noi excursii. Astfel, între 15—22 martie a.c., amatorii de turism vor putea participa la o croazieră pe Marea Neagră cu moderna motonavă „Transilvania“. Itinerarul este frumos și atractiv : Constanța, Yalta, Soci, Batum și retur. In programul excursiilor pe luna martie a.c. mai figurează : excursii de 3 zile cu autocarele ín R. P. Bulgaria pe ruta Russe — Plevna — Sofia — Tirnovo și retur; excursii de cite 3 zile la Chișinău și in R. S. F. Iugoslavia cu un popas de o zi la Belgrad și altele.