Viața Nouă, iulie-septembrie 1969 (Anul 25, nr. 7635-7713)

1969-09-19 / nr. 7704

A A ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­Í Î3 L. î v * «. Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI - Nr. 7704 VINERI 19 SEPTEMBRIE 1969 4 PAGINI — 30 BANI Adunarea generală a salariaților de la Uzina de reparații auto Tecuci MARCA ÎNTREPRINDERII SE ClȘTIGA PRIN LUCRĂRI DE CALITATE Nu greșim cu nimic cînd afir­măm că adunarea generală a salariaților de la Uzina de re­parații auto din Tecuci a con­­­stituit un model de analiză prin­cipială, obiectivă, a celor mai dificile probleme care au stat în fața colectivului de aici în cele opt luni de activitate din acest an, un model de aborda­re în spirit critic, la un înalt ni­vel de exigență, a tuturor greu­tăților, lipsurilor și neajunsurilor care s-au manifestat în perioa­da analizată în activitatea uzi­nei. Spunem aceasta deoarece, atit darea de seamă prezentată cu acest prilej de către tova­rășul Alexandru Rus, directorul întreprinderii, cât și discuțiile purtate în cadrul dezbaterilor au cuprins fără rezerve, aspectele esențiale ale sarcinilor pre­zente și de viitor, măsu­rile și modalitățile de realizare a obiectivelor care stau în fața uzinei, direcțiile principale spre care trebuie canalizată activi­tatea pentru creșterea cantita­tivă și calitativă a producției, intr-un cuvînt, s-a căutat și s-a reușit totodată da a se spune lucrurilor pe nume, de a se scoate la iveală toate carențele care au existat în a­­ceastă perioadă de timp, ară­­tîndu-se totodată implicațiile a­­cestor deficiențe în realizarea sarcinilor de producție. Prin conținutul său analitic, la obiect, darea de seamă a relie­fat cu prisosință modul în care au fost realizați indicatorii de plan pe primele opt luni ale a­­nului și totodată, eforturile ca­re se cer depuse în continuare din partea întregului colectiv pentru îndeplinirea sarcinilor sporite de viitor. Astfel, din cuprinsul dării de seamă s-a reținut că în această perioadă, deși au fost înregistra­­­te o serie de greutăți obiective, planul producției globale și marfă a fost îndeplinit în pro­porție de 101,9 la sută, cel al producției marfă vîndută și în­casată în proporție de 104,7 la sută, a crescut, de asemenea, productivitatea muncii cu 6,9 la sută față de plan. Ceea ce merită reliefat însă, este faptul că prin munca co­lectivă desfășurată de comite­tul de direcție, de întărire a răs­punderii și exigenței în majori­tatea compartimentelor de ac­tivitate, s-a reușit ca, de la o depășire a prețului de co­st de peste 900 mii lei la sfîrșitul tri­mestrului­­ a.c., după această perioadă să se obțină o econo­mie suplimentară la acest indi­cator de 1 594 000 lei, reducîn­­du-se cheltuielile la 1 000 lei producție marfă cu 36,4 lei. Re­zultate asemănătoare au fost obținute și pe linia îmbunătățirii structurii cadrelor de muncitori, ingineri și tehnicieni, a pregă­tirii acestora, care au avut o in­fluență hotăritoare în ceea ce privește realizarea producției atît sub aspectul volumului, al diversității sortimentelor cît și al calității. Totuși, de aceste rezultate demne de luat în seamă, atît da­rea de seamă cît și participanții la discuții s-au ocupat mai pu­țin, accentul principal fiind pus pe lipsurile care mai există, pe unele aspecte de neîngăduit din activitatea unor servicii funcțio­nale, a unor compartimente de lucru cu pondere în uzină, no­­minalizîndu-se cine și de ce se face vinovat pentru existența lor. Astfel s-a insistat în mod deo­sebit asupra neajunsurilor care mai persistă în activitatea ser­viciilor aprovizionare, mecanic șef, tehnologic, organizarea pro­ducției și a muncii, a faptului că delăsarea, lipsa de interes și de colaborare între aceste servicii, a avut o influență nega­tivă în realizarea unor importan­te obiective cuprinse în planu­rile de măsuri pe acest an. Deși pe linia aprovizionării au existat o serie de greutăți o­­biective determinate de lipsa re­partițiilor, totuși și în cazurile în GH. LUPORE (Continuare în pag. a ll-a) JL1 f 'UN £ALĂ­U.și Visitii's AJR/. I M. EMINESCU’ IA$I Proletari din toate tările, uniti-văl 'I Citi­ți în pag. a­ V-a Sesiunea Adunării Ge­nerale a ONU începerea dezbateri­­lor de politică generală întrevederi ale tovară­șului Corneliu Mănescu Vietnamul de sud Importante obiective a­­mericano-saigoneze bom­bardate de forțele patri­otice Extinderea greviste mișcărilor ia tecuci Au­ început, ieri, lucrările pentru amenajarea și îndiguirea rîului Bîrlad Ieri către amiază pe malul Birladului în dreptul Fabricii de conserve s-au adunat sute și sute de locuitori ai Tecu­ciului. Aici a avut loc, în pre­zența­ tovarășului CONSTAN­TIN DASCĂLESCU, membru al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliu­lui popular județean, deputat M.A.N. in circumscripția nr. 5 Tecuci, festivitatea de des­chidere a șantierului pentru amenajarea și îndiguirea rîu­lui Bîrlad în zona orașului Tecuci. Evenimentul a fost primit cu deosebită satisfacție de că­tre cetățenii municipiului Te­cuci, deoarece prin executarea acestei importante lucrări prind viață propunerile făcu­te de către alegători cu pri­lejul întilnirilor avute in campania electorală din aceas­tă primăvară, iar în alegerile cu candidatul de deputați pentru M.A.N. Proiectul de amenajare și îndiguire, întocmit de către specialiștii I.P.C.A.H. Bucu­rești prevede executarea unui volum de lucrări în valoare de circa 30 milioane lei, care 5 milioane urmează din să se realizeze în cursul acestui an. Constructorul — între­prinderea de lucrări hidro­tehnice speciale, Șantierul Po­iana Uzului, latul Tecuci ur­mează să efectueze lucrări de amenajare și îndiguire pe în­treaga porțiune de circa 5 km a rîului Bîrlad din zona ora­șului, eșalonată în trei etape. Primul tronson a fost atacat ieri, cînd s-au excavat primele cupe de pămînt. In total se vor executa 300 000 m­c tera­­samente, se vor folosi circa 30 000 m c piatră brută la a­­părare de mal, 20 000 m steri­nuiele de salcie și aproxima­tiv 15 000 m p pereuri din be­ton necesare căptușirii albiei rîului. Noua albie a rîului, re­gularizată, va avea o lățime intre diguri de 35—40 metri, întreaga lucrare urmează să fie terminată în cursul anului 1972. Luînd cuvîntul la festivita­tea prilejuită de deschiderea șantierului, tov. Gheorghe Ha­giu, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal Tecuci a mulțumit in numele locuitorilor, conducerii parti­dului și statului nostru pentru grija permanentă ce o poartă oamenilor muncii, totodată că cetățenii asigurînd acestui oraș vor participa efectiv la amenajarea și construcția di­gului. Pensionarul Jean Cantemir, care locuiește în zona supusă pericolului inundațiilor manifestat, de asemenea, și-a a­­dînca satisfacție și mîndrie pentru faptul că în viitor ce­tățenii din cartierele Cuza Vodă, Crivițeni, Tecuciul Nou vor fi feriți pentru totdeauna de necazurile pe care le pro­voca repetatele revărsări ale rîului Bîrlad. Exprimînd sentimentele ge­nerației pe care o reprezintă, eleva Aurora Fotache, din clasa a VIII-a de la Școala generală nr. 4 a mulțumit din inimă, cu adîncă recunoștință partidului pentru tot ceea ce face în scopul creării de con­diții cît mai bune de trai ce­tățenilor patriei, pentru con­tinua înflorire a orașului în care locuiesc. Intr-o atmosferă de puternic entuziasm sutele de cetățeni din Tecuci prezenți pe malul Birladului la festivitatea în­ceperii lucrărilor de amenaja­re și îndiguire a rîului, au aprobat textul unei telegrame de mulțumire adresată de lo­cuitorii acestui oraș Comite­tului Central al personal tovarășului partidului, Nicolae Ceaușescu. In semn de prețuire și cin­stire pentru preocuparea per­manentă, deosebită manifesta­tă în vederea traducerii în fapte a propunerilor făcute de cetățeni în adunările elec­torale, tovarășul Constantin Dăscălescu a fost invitat să sape prima lopată de pămînt. Prin aceasta a fost declarat deschis șantierul de amenaja­re și îndiguire a rîului Bîrlad în zona orașului Tecuci. Exca­vatorul a început apoi să „muște“ adune pămîntul pe traseul proaspăt jalonat al noii albii a rîului. In viitor tecucenii vor fi feriți de furia apelor, liniștea poposind pen­tru totdeauna în casele lor. T ION GH. CENUȘA EDUCAȚIA TINERILOR - ACT DE CREAȚIE UMANĂ Se vorbește, și pe bună dreptate încă, despre „școala vieții". Ce se înțe­lege prin acest lucru știm cu toții, din faptele învățăm mereu țăm chiar și altora, încă­din faptele noastre. Există, desigur, o vîrstă cînd avem nevoie de tutelă. Este cea a copi­lăriei și a adolescenței. Apoi drumul în viață se bifurcă. Unii își îndreaptă pașii spre școlile superioa­re a dascălilor, se integrea­ză direct în vîrtejul pro­ducției, luînd, cum se spu­ne, taurul de coarne. Nevoia unui sfat înțe­lept din partea unui om sau a unor oameni care să­ ne aprobe sau să ne de­zaprobe, este rească și sunt desigur și­destul de rari tinerii care disprețu­iesc glasul marilor expe­riențe. Indubitabil, problema pe care o voi aborda în cele ce urmează — aceea­­ a educației tinerilor con­structori — este spinoa­să și deci nu poate fi clarificată, lesne rezolvată prin cîteva rînduri. O spu­nem de la bun început : bunele rezultate se cer anticipate prin acțiuni ne­întrerupte, prin acțiuni combinate și inteligente, de a căror finalitate răs­pund toți factorii intere­sați în această privință. Un băiat între două vîrste — una este adoles­cența, legată de marile i­­dealuri, alta este tinerețea, legată de marile responsa­bilități — absolvent al șco­lii profesionale sau cu u­­cenicia la locul de muncă Anchetă s­ocială abia încheiată, își primește — pe merit­, desigur — primul salariu. Este un e­­veniment care se va per­petua de acum înainte ; es­te, dacă vreți, ca și confirmarea recompen­sare sociale, este, în valorii ac­cepția sa mai simplistă, a­­testarea independenței sa­le materiale. Care este însă universul acestui tînăr ? Care sunt speranțele sale ? Cine sînt mai ales sfetnicii lui de zi cu zi, care-l ajută să se regăsească integral ca personalitate ? Tînărul acesta, care tră­iește deja din rodul minții și mîinilor sale în cele mai frecvente cazuri, nu mai are părinții aproape care să-l sfătuiască, nu mai a­­re profesorii care să-i des­chidă ochii asupra viitoru­lui. Universul său este șantierul, familia sa — e­­chipa în care lucrează, so­cietatea sa intimă — prie­tenii de-o vîrstă cu el. „Băieții noștri — îmi spunea tovarășul Costică Botez, secretarul comitetu­lui de partid de la Trustul de construcții Galați — să­­vîrșesc zilnic acte de ero­ism. Cu ajutorul lor rezis­tăm în marea competiție cu angajamentele, cu sar­cinile, reușim să recupe­răm întîrzierile, să devan­săm timpul de lucru". Este într-adevăr așa. Da­­că-i numim pe toți eroi, e­­xagerăm, dar faptele lor sunt sculptate în multe din edificiile noi și frumoase ale Galațiului, sunt prezen­țe majuscule ale cotidia­nului, înfrumusețează ne­contenit înfățișarea orașu­lui de la Dunăre. Ei meri­tă deci toată atenția noas­tră, merită să se bucure de toate avantajele care se o­­feră astăzi zor, ale cărui omului civili­preocupări depășesc zona, de altfel RADU MACOVEI (Continuare in pag. a II-a) ÎN PAG. A III-A Adunări generale în unitățile agricolă Rentabilitatea — deziderat major al activității de producție Soarta produc­ției—pe mîini sigure! ! TELEGRAMĂ Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU BUCUREȘTI Locuitorii municipiului Tecuci au participat astăzi cu nespusă bucurie și entuziasm la un important eveniment - inaugurarea șantierului pentru amenajarea și îndiguirea rîului Bîrlad care ani de-a rindul a produs mari pagube mate­riale tecucenilor prin revărsarea sa. Toți cetățenii orașului nostru își îndreaptă în aceste clipe gîndu­­rile și simțămintele lor de adîncă recunoștință față de Comitetul Central al partidului, față de dumneavoastră personal, tovarășe Nicolae Ceaușescu, iubitul nostru conducător, pentru grija per­manentă manifestată creării unor condiții optime de viață oa­menilor muncii. Tecuciul, vechi oraș la poarta Moldovei, a avut de multe ori de suferit din cauza inundațiilor provocate de revărsarea rîului Bîrlad. In trecut regimul burghezo-moșieresc nici nu s-a gîndit măcar să întreprindă vreo acțiune menită să ferească pe locuitorii o­­rașului de ravagiile provocate de inundații. Abia astăzi, in anii luminoși ai socialismului, vedem înfăptuindu-se această veche dorință a tecucenilor de a-și ști casele și familiile, bunurile ma­teriale protejate împotriva furiei apelor dezlănțuite. Aprobarea de către stat a unor importante fonduri în ve­derea amenajării și îndiguirii rîului Bîrlad în zona orașului Tecuci, constituie o minunată binefacere pentru locuitorii de aici ; ea se adaugă la celelalte numeroase înfăptuiri edilitar-gospodărești realizate în ultimii ani în municipiul nostru și care exprimă aten­ția deosebită acordată omului în România socialistă. Alături de eforturile materiale pe care le face statul pentru înlăturarea pericolului de inundații, cetățenii din municipiul Tecuci vor participa în mod activ prin muncă patriotică la lu­crările de pe șantierul de amenajare și îndiguire a râului Bîrlad. Mulțumim din toată inima partidului și statului nostru pen­tru acest nou dar făcut tecucenilor și ne angajăm că vom munci cu abnegație pentru a ne achita în mod exemplar de sarcinile de plan ce revin unităților economice ale Tecuciului, că nu vom precupeți nici un efort în vederea traducerii în viață a mărețului program stabilit de Congresul al X-lea al partidului, conștienți fiind că în acest fel ne aducem contribuția noastră la făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, la înflorirea României. In numele cetățenilor municipiului Tecuci, BIROUL COMITETULUI MUNICIPAL DE PARTID ȘI COMITETUL EXECUTIV AL CONSILIULUI POPULAR MUNICIPAL IN FOTOGRAFIE mint. Se excavează prima cupă de­pă­ Complexul comercial din cartierul Țiglina III. Foto : G. BERCOY Toate lucrările din agricolă de toamnă­la timp și de calitate! De la trimișii noștri — Dar floarea soarelui ? Beneficiind de timpul bun din prima jumătate a zilei, cooperatorii de la „8. Martie“ și „Steagul roșu“, din comuna Slobozia Conachi, au lucrat din plin ‘ la recoltatul, trans­portatul și eliberatul terenu­lui de coceni. Astfel ,la C.A.P. „8 Martie" s-a recoltat în Cursul zilei de ieri 80 hectare porumb, și s-au transportat circa 40 de tone de știuleți în pătule. La C.A.P.­­ „Steagul roșu“ s-a transportat din cîmp în pătul circa 40 tone po­rumb, s-a recoltat în prima jumătate a zilei circa 50 hec­tare din aceeași cultură, s-au tăiat, cocenii de pe 10 hectare și s-au transportat în parcul de furaje circa 16 tone. Și ritmul de transportat strugurii la Centrul de vinifi­­cație este destul de ridicat, li­­vrîndu-se 60 și respectiv 30 tone la C.A.P. „8 Martie“ și „Steagul roșu“. Concomitent cu recoltatul, s-a lucrat intens la pregătitul terenului, astfel că ultimele suprafețe care vor fi însămîn­­țate cu grîu în această toam­nă au fost terminate de dis­cuii. Se impune totuși pentru zi­lele următoare, timpului prielnic, în condițiile accelerarea ritmului de recoltat la floa­rea-soarelui, cultură la care C.A.P.-urile de pe raza comu­nei Slobozia Conachi sînt re­­stanțiere. HORAȚIU MAZILU Schimbul de semințe n-a fost încă efectuat Deși în ultimele zile ritmul recoltării culturilor tîrzii fost intensificat, mai sunt coo­­­perative agricole de produc­ție unde recoltatul florii-soa­­relui se desfășoară cu mult sub posibilități. La cooperati­va agricolă din Frumușița, în zilele de 17 și 18 septembrie, viteza de lucru la recoltat, și în special la treierat, nu fost nici pe departe realiza­n­tă. Acest lucru se datorește în primul rînd faptului că secția Frumușița a I.M.A. Tu­­lucești (șef secție Andrei Donciu) nu a luat măsuri co­respunzătoare pentru buna funcționare a combinelor și folosirea întregii capacități de lucru a acestora. Atenție, deci, tovarășe director al I.M.A. Tulucești ! In al doilea rînd, consiliile de conducere ale C.A.P. nu s-au preocupat îndeaproape de buna organi­zare a muncii membrilor coo­peratori , care deservesc com­binele. Din această cauză pî­­nă ieri la amiază, deși se recoltase floarea-soarelui de pe 180 hectare, nu se treie­rase capitulele decit de pe 68 hectare. In cursul zilei de ieri, pe ogoarele cele din cooperativelor agri­culucești, Șivița, Scînteiești, Frumușița, Fol­­tești s-a lucrat din plin și la semănatul griului. Membrii cooperativei agricole din Scînteiești, cu sprijinul me­canizatorilor din secția a 5-a a I.M.R. Tulucești lucrau dis de dimineață la semănatul griului în boc". Pînă la punctul , „Bolo­­amiază, adu­­nînd și ceea ce au făcut îna­inte cu două zile, ei însă­­mînțaseră cu grîu peste 60 hectare și cu secară, 25 hec­tare. Membrii aici erau însă cooperatori de nemulțumiți de faptul că de două zile ba­teau drumul la baza de re­cepție din Frumușița pentru a ridica griul de sămînță (40 de tone) și de fiecare dată autocamionul se întorcea gol. Deplasîndu-ne la baza de re­cepție din Frumușița, am a­­flat că sămînța de grîu de schimb necesară cooperativei agricole din Scînteiești și a altor unități nu sosise încă de la baza de recepție Inde­pendența. Cînd oare tovară­șii de la I.V.C. Galați, care răspund de această proble­mă, vor asigura cantitățile de sămînță de griu necesare ? MIHAI BIRA La C. A. P. Băneasa și Roșcani se lu­crează încă cu încetinitorul" .­ Ca și în celelalte perioade de vîrf ale muncilor agricole, buna organizare a muncii la C.A.P. Suceveni tovarășul V. Staicu, (președinte inginer tovarășul V. Budăi) se afirmă din plin și în aceste zile. La grîu, de exemplu, în două zi­le s-au însămînțat peste de hectare. Ca peste tot, 100 la Suceveni sînt însă de execu­tat în această perioadă și alte lucrări urgente. Că ele se des­fășoară în ritm susținut, ne-o dovedește faptul că floarea­­soarelui a fost recoltată de pe întreaga suprafață de 250 hec­tare și s-a trecut la treierat cu cinci combine, iar porum­bul a fost recoltat de pe 350 hectare. Aici a început și cu­lesul în vie, fiind deja trans­portate la centrul de vinifica­­ție peste două vagoane de struguri. Și la C.A.P. Rogojeni unele lucrări se desfășoară din plin. In această unitate se negli­jează însă recoltarea prune­lor care se află în cantități destul de mari și de o calitate foarte bună. Exemple de tărăgănare a unor lucrări am întîlnit și la alte unități. La C.A.P. Bănea­sa (președinte tovarășul Ion Feraru, inginer I. Ciobotaru), ieri la ora 9, semănătorile din punctul „Podiș" stăteau încă la marginea ogorului deoare­ce nu era adusă sămînța de grîu. Printr-o mai mare preo­cupare din partea consiliului de conducere s-ar fi evitat a­­ceastă întîrziere. O situație asemănătoare am întîlnit ieri la C.A.P. Roșcani (președinte tovarășul Ion Go­­rovei și inginer N. Cilibiu). Aici, la ora 11,00 încă se mai verificau semănătorile, abia sosise sămînța, pierzîndu-se o jumătate de zi bună de lucru. Este cazul să semnalăm că în această unitate nu se acțio­nează operativ nici la celelal­te lucrări. Mai sînt de recol­tat 40 de hectare cu floarea­­soarelui, iar în lanurile de porumb, care cuprind 642 hec­tare abia s-a intrat. Comitetul comunal de partid Roșcani are obligația să imprime un impuls mai puternic muncilor agricole de toamnă care nu pot suferi nici o tărăgănare ! L. BASSERO Semănătorile nu sînt folosite la întreaga capacitate executa­­această o cerință esen­­strîngerea la rea Operativitatea în lucrărilor din toamnă este țială pentru timp a recoltei de floarea­­soarelui, porumb, a stru­gurilor, și însămînțarea griu­lui în termenii optimi. In majoritatea cooperativelor a­­gricole de producție din raza de activitate a I.M.A. Pechea acest deziderat a prins via­ță, conducerile unităților or­ganized munca în­­ așa fel incit în baza unor planuri o­­perative, judicios întocmi­te, care vizează folosirea cu maximum de randament forței de muncă, a oamenilor­­ și a mijloacelor mecanice să se asigure reușita deplină a actualei campanii agricole. Am avut ocazia ca în cursul zilei de ieri să consta­tăm însă la cooperativele a­­gricole din Rediu și Cuca cî­teva nereguli legate de folo­sirea integrală a mașinilor a­­gricole. Deși realizările de pînă acum reflectă grija coo­peratorilor de la Rediu pen­tru­ soarta recoltei, totuși se observă insuficienta utilizare a semănătorilor S.U. 29. Din cele șapte semănători pregă­tite pentru lucru, numai pa­tru erau ieri la griului, cu toate că semănatul terenul este pregătit la un nivel ca­litativ corespunzător. In timp ce trei semănători erau parcate la sediul sec­ției, în punctul „Valea Su­­hurlui", unde urma să se în­­sămînțeze 21 hectare cu orz, în jurul orei 13.00 se aștep­tau două din cele patru se­mănători care erau reparti­zate la însămînțatul griului. Aceeași situație am întîlnit și la cooperativa agricolă din Cuca. Numai trei combine din cele 10 existente adapta­te, pentru treieratul soarelui lucrau în cursul fiorii­­zi­lei de ieri deoarece floarea­­soarelui nu a fost recoltată în timp util pentru a fi bu­nă de treierat. La semănatul griului, unde lucrările sunt executate pe circa 25 la su­tă din suprafață, erau în lu­cru doar două din patru se­mănători S.U. 29 de care dis­pune secția de mecanizare. Este necesar ca în lumina ultimelor recomandări făcute de Biroul Comitetului jude­țean de partid la adunarea cu activul din agricultură, ce a avut loc recent la Galați, să se ia măsurile necesare menite să asigure o judicioa­să folosire a tractoarelor și mașinilor agricole în această campanie. VIOREL BUCUR campania­­ efectuate 1

Next