Viața Nouă, octombrie-decembrie 1969 (Anul 26, nr. 7714-7792)

1969-10-09 / nr. 7721

% Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7721 JOI 9 OCTOMBRIE 1960 4 PAGINI — 30 BANI Toate zonele aroliiizate la executarea lucrurilor auricele de b­ad­oa! Recoltarea porumbului și culesul strugurilor nu suferă amînare Mulțumită bunei organizări a muncii, a folosirii din­ plin a timpului bun de lucru ziua și noaptea, a sprijinului acordat consi­liilor de conducere de către organizațiile de partid, la cooperativa agricolă „Vasile Ale­­csandri", președinte Cristea Manole și la IA.S. Ivești, director ing. Sandu Șindilă, recoltarea porumbului s-a încheiat. Bune rezultate au obținut la strînsul re­coltelor de porumb și struguri și cooperati­vele agricole Băleni — președinte Alecu Crăciun ; „11 iunie 1948“ Pechea — preșe­dinte Ion Negoiță; Slobozia Conache — președinte Petrache Oprea; Schela — pre­ședinte Petrache Botezatu ; Rogojeni — pre­ședinte Vasile Hamza și altele. Exceptînd aceste exemple, analiza datelor înscrise în situația operativă la Direcția a­­gricolă județeană, dovedește că lucrările specifice campaniei de toamnă se desfășoară totuși într-un ritm necorespunzător, recolta­rea porumbului și a strugurilor prezentînd încă serioase rămîneri în urmă. La numeroase unități viteza zilnică de lucru se realizează cu multă greutate, ceea ce face ca pe cîmp porumbul să stea neatins pe tarlale întregi. Nepermis de lent se exe­cută și culesul strugurilor. Exemple sînt su­ficiente. Astfel, la C.A.P. Gohor, președinte Costache Sîrghie, pur și simplu se bate pa­sul pe loc. Știuleții nu s-au strîns decît de pe 235 de hectare din cele 750 hectare cul­tivate cu hibrizi dubli, iar strugurii s-au recoltat de pe numai 27 hectare din 207 hec­tare ci­ cuprindea întreaga plantație. De­zinteresul și nepăsarea și-a pus pecetea și pe recoltele tîrzii din alte unități. De­ pildă, la C.A.P. Băneasa — președinte Ion Feraru — recoltarea porumbului a cuprins numai 310 hectare iar a strugurilor doar 39 hec­tare — nici măcar jumătate din suprafețele planificate. Aceeași situație dăinuie și la Jorăști — președinte Constantin Tom­a — unde din 1­069 hectare porumb s-au reali­zat... 313 hectare. Dacă și în zilele urmă­toare se va lucra cu aceeași „viteză" (29 hectare) e probabil ca lucrarea să se termine peste vreo... 30 de zile. La Vîrlezi — preșe­dinte Costică Neofit, din cauza slabei mo­bilizări a țăranilor cooperatori la muncă porumbul a fost recoltat de pe 340 hectare — circa o treime din plan — iar la vie cu­lesul s-a făcut pe 56 ha din cele 100. Dar lista cooperativelor agricole de pro­ducție rămase în urmă la culesul porumbu­lui și a strugurilor nu se încheie aici. Prin­tre cele ale căror „realizări“ sunt sub media pe județ se numără : Ciorăști — președinte Eugen Preda ; Duca — președinte Gheorghe Ștefan ; Rediu — președinte Zaharia Buru­iană ; Gănești — președinte Constantin Ro­man ; Firțănești — președinte Vasile Mihăi­­lă; Măstăcani — președinte Angh­el Țocu ; Oancea — președinte Hristudor Munteanu ; Brăhășești — președinte Toader Burciu , Priponești — președinte Mihai Mărgărit, Independența — președinte ing. Serghei Mel­­niciuc etc. Din aceeași situație se desprinde conclu­zia că nici în întreprinderile agricole de stat lucrările din actuala campanie agricolă nu se desfășoară conform planului operativ sta­bilit. De pildă, recoltarea porumbului bate pasul pe loc la : I.A.S. Berești — director ing. Jean Grecu, Maiia — director ing. Gheorghe Lazăr și Țigănești — director ing. Ilie Cocan. Rămînerea în Urm­ă la culesul porumbului și a strugurilor în unitățile menționate se datorește faptului că atît consiliile de con­ducere cit și specialiștii manifestă lipsă de preocupare față de strîngerea la timp și fără pierderi a recoltelor tîrzii, comoditate în antrenarea tuturor forțelor în executarea grabnică a lucrărilor de toamnă, se dato­rește pasivității cu care tratează aceste pro­bleme organizațiile de partid precum și spe­cialiștii trimiși pe teren de către organele agricole județene. Măsuri ? Una singură : Să se înfăptuiască grabnic toate sarcinile stabilite de către Bi­roul Comitetului județean de partid pentru executarea în condițiuni optime a lucrărilor din campania agricolă de toamnă. Respectarea contractelor încheiate — obligație elementară a fiecărui C. A. P. Cineva remarca deunăzi că toamna aceasta este „toamna întîrziaților, a rămașilor în urmă“. Fără a fi, în general, de acord cu această opinie, dacă analizăm numai stadiul a livrării în bazele de recepție produselor contractate, suntem­ totuși nevoiți a da crezare afirmației. Și iată de ce : Deși ne aflăm la data de 9 octombrie, predarea florii­­soarelui în hambarele statului încă nu s-a terminat, în ciu­da faptului că recoltarea a­­cestei plante tehnice a înce­put în județul nostru o dată cu sosirea lunii septembrie. Mai sînt încă cooperative a­­gricole în care o parte din producție stă în grămezi, sub cerul liber, în preajma maga­ziilor proprii, sau la capetele terenurilor, consiliile de con­ducere ignorînd obligațiile contractuale. De exemplu, după cum reiese din situația livrărilor existentă la I.V.C. Galați, de la C.A.P. Umbră­­rești — președinte Toderiță Bu­te — nu au fost predate în baza de recepție decit 90 to­ne floarea-soarelui, ceea ce reprezintă doar 38 la sută din cantitatea contractată. De la C.A.P. „9 Mai" Barcea — pre­ședinte Nicolae Druță — mai sînt de livrat 27 de tone sămînță, pînă­­ la acoperirea contractului, iar cooperativa agricolă „Congresul al VIII-lea al P.C.R.“ — Cudalbi — pre­ședinte Palade Mistreanu — mai are de transportat în hambarele statului aproape 90 de tone de floarea-soare­lui. Serioase rămîneri în urmă la valorificarea acestui pro­dus există și în alte unități. Deși se cunoaște că întreaga producție realizată trebuie predată bazelor de recepție, consiliile de conducere amină „sine die“ achitarea în între­gime a contractelor. Printre „datornici“ figurează și coope­rativele agricole „Valea Mă­rului“ — președinte Nicu I­­frose — cu 463 tone, „Calea nouă “ Matca“ — președinte I­umitrache Donici — cu 177 tone, Vînători — președinte ing. Emil Nereisa — cu 239 tone, Tulucești — președinte Tudor Andrei — cu 244 tone, Scînteiești — președinte Du­­mitru Slabu — cu 241 tone, Smirdan — președinte Gheor­ghe Apostolache — cu 163 tone. Cînd veți termina tovarăși, livrarea florii-soarelui ? Va fi oare mai ușor să o transpor­tați după începerea ploilor, sau așteptați să se deprecie­ze ? Analizînd datele centraliza­te la Direcția agricolă jude­țeană și la I.V.C. considerăm că este necesar să facem și o altă precizare : nici livrarea porumbului nu ține pasul cu recoltarea. Dacă unitățile a­­gricole cooperatiste Bujor, Foltești, Buciumeni, Țepu au predat pînă Gohor, marți seara în hambarele statului cantități de porumb cuprinse între 135 și 315 tone, în cele mai multe, acțiunea se des­fășoară încă nejustificat de lent. Sunt cooperative agricole care au cules știuleții de pe suprafețe apreciabile, n-au livrat statului nici dar un bob de porumb. Numai la Baza de recepție C.A.P.-urile Șendreni, Galați, Smîr­­dan, „24 Ianuarie“ Galați, Vî­­V. PÎRLOG (Continuare în pag. a 11-a) Jö j Ij CENT í J" i.üA S u Se cere un ritm susținut de lucru, ziua și noaptea Temperatura în scădere ac­centuată, brumele tot frecvente, au determinat mai majoritatea cooperativelor a în­gricole de producție intensi­ficarea ritmului la recoltatul și transportatul porumbului din cîmp, eliberarea terenu­lui, efectuarea ogoarelor de toamnă după prășitoare. Iată de altfel situația e­­xistentă în seara zilei de 7 octombrie a.c. în unitățile a­­gricole de producție făcut obiectul raidului care au nos­tru: La C.A.P. Grivița, preșe­dinte Radu Ignat, inginer A­­lexandru Mîrza se lucra in­tens la recoltatul porumbu­lui și la transportatul aces­tuia la baza de recepție și în pătulele cooperativei agri­cole. In cursul zilei de marți, fideli instrucțiunilor primite cu o seară mai înainte planificare, brigadierii au or­­a­ganizat bine munca celor 410 oameni care s-a­u prezen­tat în zori la lucru. Se evi­dențiază în mod deosebit bri­gada condusă de Emil Dănăi­­lă, care recoltează în medie­, porumbul de pe circa 40 ha, pe zi. Ritmul în care se efec­tuează transportul­­ recoltei din cîmp demonstrează dată în plus operativitatea și o grija deosebită pentru soarta porumbului. Utilizîndu-se ra­țional întreaga capacitate de transport (mașini, remorci, atelaje) se­pară zilnic aproxi­mativ 18 vagoane din care opt vagoane la baza de re­cepție Ivești. Concomitent cu lucrările sus-menționate se efectuează și eliberatul terenului de Co­ceni pentru a crea front de lu­cru tractoarelor. Demn menționat este faptul că de la H. MAZILU (Continuare în pag. a II-a) Hotărîri ale Consiliului de Miniștri privind generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor în agricultură Consiliul de Miniștri a e­­mis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor lucrătorilor din în­treprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii și din alte unități agricole de stat, precum și a specialiștilor din cooperativele agricole de producție. Corespunzător acestor hotă­rîri, salariile lucrătorilor din unitățile agricole de stat ur­mează să fie majorate în me­die cu 9 la sută ; împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asi­gură pe ansamblu o creștere medie de 12,6 la sută. Pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în co­operativele agricole de pro­ducție s-a acordat o creștere medie a salariilor de 20,6 la sută, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează în în­treprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425 090 de sa­lariați din agricultură ale că­ror venituri anuale vor fi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari față de cele reali­zate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține seama de specificul con­dițiilor de lucru din agricul­tură, prevăzînd forme elasti­ce de salarizare care să cointereseze mai puternic lu­crătorii din acest important sector al economiei naționale în obținerea unor producții sporite de cereale, legume, plante tehnice, lapte, carne, ouă și alte produse, atît în sectorul agriculturii de stat cit și în cel cooperatist. Ast­fel se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrători­lor din unitățile agricole de stat și ale specialiștilor din cooperativele agricole de pro­ducție cu rezultatele muncii lor și ale unității în care își desfășoară activitatea. Noul sistem de salarizare prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarci­nilor de producție stabilite. Ținînd seama de condițiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale activității productive pot fi cunoscute abia la sfirșitul a­­nului agricol, salariul tarifar al acestor lucrători cuprinde două părți — partea cea mai mare de 80—90 la sută se a­­cordă lunar, iar partea a doua la sfirșitul anului, în raport cu realizarea­ planului de producție. Pentru a cointeresa pe lu­crătorii din fiecare fermă în obținerea unor rezultate cât mai bune, veniturile acestora vor fi nemijlocit legate de­­ Continuare în pag. a ll-a) La_C1S1G. Se montează culbutorul de cale ferată largă al Colectivul de muncă șantierului 33 I.C.M.S.G. a început de curînd montarea ele­mentelor culbutorului de cale ferată lărgită în stația uzinală est­e Cătușa, a Combinatului siderurgic Galați. Această instalație de descărcare mecanică a materiilor prime — mi­­nereurile de fier, coc­sul etc — de o productivitate, se mare exe­cută de către forma­țiile specializate condu­se de Năstase Petro­­nius, Stan Toader, Gh. Tudor, care și-au luat angajamentul să termi­ne lucrările de montaj pînă la sfîrșitul lunii decembrie a. c., urmînd ca în luna ianuarie 1970 culbutorul să in­tre în funcțiune. Pînă în prezent, muncitorii au asamblat balansierele alimenta­toarelor și transporto­rului T 5, într-un ritm de muncă corespun­zător cerințelor tehno­logiei de montaj, evi­denț­iindu-se în același timp calitatea lucrului efectuat. Primele blocuri din microraionul 40 își așteaptă locatarii In cursul zilei de ieri au fost recepționate primele do­uă blocuri — A1 și A­2 — din noul cartier gălățean, cu­noscut sub numele simbolic de micro 40 (foto nr. 1). Cuprinzînd, în total, un număr de 160 de apartamen­te cu gradul IV de confort, cele două blocuri se remarcă prin calitatea deosebită a execuției, prin finisajele in­terioare și exterioare lasă o impresie estetică care cu totul aparte. Subliniind adausul de fru­musețe cu care noile blocuri întregesc bogăția arhitectu­rală recunoscută a Galațiului, este, fără îndoială, cazul să subliniem meritul cert al con­structorilor, salariații între­prinderii nr. 7 construcții -montaj care nu au precupe­țit nici un efort pentru ca executarea blocurilor aminti­te să se desfășoare într-un ritm rapid și în condiții de calitate ireproșabile. Fotografia nr. 2 prezintă cititorilor un aspect mai pu­țin îmbucurător. La numai cîțiva metri de blocurile ce se pregătesc să-și primească noii­­ locatari, cîteva clădiri mai vechi, căminele C.S.G., oferă oricărui vizitator cartierului, un exemplu con­­s­tingător al felului în care neglijența și lipsa de răspun­dere a administratorilor pot contribui la deprecierea îna­inte de vreme­a imobilelor. Fațada neîngrijită, cu mari suprafețe de tencuieli căzute, nu lasă nici o îndoială asu­pra vinovăției „gospodarilor" care răspund de întreținerea acestor blocuri, și, evident, asupra necesității de a se lua măsuri cât mai urgente pentru a reda imobilului din imagine, ca și celor învecina­te, un aspect care să se în­cadreze perfect în peisajul urbanistic înconjurător, IN FOTOGRAFIE : Poarta plană coborîtoare pentru eclu­za malului drept pentru hidrocentrala de la Porțile de Fier. in construcție la S.N.G. INAUGURAREA NOULUI LOCAL AL CASEI PIONIERILOR DIN . Intr-u­na din­tre cele mai fru­­­moase case, cu arhitectură speci­fică dunăreană, de pe strada Pri­măverii, s-a inau­gurat recent noua Casă a pionieri­lor din Galați. La Casa nierilor din pro­Ga­lați vor­na, între funcție­cercuri de altele, aero, nave modele, și rachete­­radiofo­nie, pirogravură, arte plastice. Fe­tițele activează la cercurile de „mici gospodine“ și îndemina- Ca o nouta­te, reținem faptul că în anul acesta, ele vor învăța o îndeletnicire de­osebit de plăcu­tă : aranjarea fie, „ miini tree“. C­h­ior, alcătuirea de ghirlande, bu­­chete-mozaic. In cadrul Casei pio­nierilor din Ga­lați mai ființează un cerc de car­­turi. Prezentînd pe scurt aceste date informative, socotim că ele sînt și o invitație pentru toți pio­nierii din muni­cipiul Galați. A Minusuri la cîntar­­plusuri în contul necinstei! Domeniile gramului suunt foarte întinse. Exactitatea guvernării sale imparțiale depinde, în ultimă instanță, de precizia mici... personală a cîntarului și forța gravita­țională a săi, vînzători cinstei supușilor și gestionari. Dar, deși gramul ar trebui să rămînă gram prin greutatea sa specifică — cel puțin așa se învață încă din primele clase de școală —■ sînt vînză­tori care atentează în mod sistematic la întregrita­­tea sa. Consecvenți teo­riei, mult uzitată, cum că „ce mare pierdere e la urma, ur­mei, un gram", își în­sușesc mii de grame pe seama masei de cumpărători. Cu cîțiva atentatori (ca să nu-i numim direct: hoți), dis­puși să... fure la cîntar am făcut cunoștință în seara zilei de 2 octombrie a. c. cu ajuto­rul organelor de miliție. Orele 18. Sînt orele de mare aglomerație, cînd cetățenii se grăbesc să facă mai repede cumpărături și cînd, în con­secință, unii vînzători au gri­jă să oprească la vreme balan­sul cîntarului. Știu ei cum și în favoarea cui! Nimic nu-i deranjează, chiar dacă întîl­­nesc în privirile unor cetățeni oarecare reproș. Consideră că e un drept al lor la care apoi renunță repede în situa­ții dificile, acuzînd greșeala, graba, neatenția. Niciodată însă neatenția și graba nu-i face să greșească... în plus. E un „cer misterios la mijloc pe care oricît ne-am strădui nici una dintre vînzătoare n-a putut să-l elucideze decît prin ridi­cări din umeri și priviri pli­ne de căință. Intr-o asemenea atmosferă ne-am întreținut într-un dialog monosilabic cu câțiva inamici publici ai gra­mului. Cîntarul arăta cîteva grame lipsă la 250 grame salam ! — Oi fi greșit, se scuză în fața organelor de control, vînzătoarea MARIA POPA, de la unitatea nr.­ 18 O.C.L. „A­­limentara", microraionul 17. Nu cu intenție, se grăbește să completeze, deși nu era prima dată cînd cîntărea cu atîta „precizie". La celălalt cîntar, vînzătoarea Aneta An­ton are aceeași scăpare, în­­tîmplătoare. — Nu-i corect declară ges­tionara CLAUDIA HUIDICI. Mă mir de aceasta cînd astăzi nu mai departe decît am avut ședință și le-am atras atenția : „Fetelor ochii în patru la cîntar". Cele constatate ne fac să credem că „fetele“ au „tradus“ în C. MIHAILESCU (Continuare In pag. a lll­a) Adevărul nu poate fi înăbușit cu pumnul Cu cîtva timp în urmă, in­tr-o noapte, pe drumul jude­țean Bujor-Birlad, între comu­na Băneasa și satul Moscu, un tractorist a văzut la lumina farurilor un om căzut la mar­ginea șoselei. Omul se afla în nesimțire. Dîndu-și seama că viața omului era în peri­col, tractoristul l-a ridicat și l-a transportat de urgență la spitalul din orașul Tg. Bujor. A fost salvat dar a trebuit să treacă 45 de zile ca Necu­­lai Fiorea — salariat la Cen­trul de legume și fructe Bu­jor să-și poată relua munca. Ce se întîmplase ? Pentru că la mijloc este vorba de un act huliganic de un sadism rar întîlnit, de violente constrîngeri morale, rod al u­­și nor conștiințe abrutizate, prin care s-a încercat să se înăbu­șe adevărul, să expunem fap­tele așa cum s-au întîmplat. Cu ce greșise Neculai Fio­rea pentru a deveni obiecții­ unor maltratări și terorizare rar întîlnite în zilele noastre ? Acest funcționar se făcuse „vinovat" de marele păcat că vroise să informeze întreprin­derea județeană de valorifi­care a legumelor și fructelor despre unele matrapazlîeuri abuzuri și ilegalități comise de către șeful său direct, Au­rel Donose, responsabilul Cen­trului de valorificare a legu­melor și fructelor Tg. Bujor. Din diverse „surse" Aurel Donose a aflat că subalternul a întocmit un referat către conducerea I.S.F. Galați care demasca o serie de nere­vi­guli și abateri de la morală săvîrșite de către el. Temîn­­du-se­ de urmările pe care­ le poate avea ajungerea acestui referat la conducerea prinderii, Aurel Donose între­roagă pe ,prietenul său Vasile îl Gheorghe, șef contabil la I.L.F. Galați care se afla în „control" la Tg. Bujor să-i ceară lui Neculai Florea rele­ ATITUDINI rotul. Neculai­ Florea se în­crede în cinstea șefului con­tabil (și cum să nu se încrea­dă cînd acesta făcea parte din conducerea întreprinderii) și îi dă referatul să-l citească. In acest moment, conform unei înțelegeri dinainte stabi­lite, a.­ intrat în birou Aurel Donose care, după ce i-a spus lui Florea că e „turnătorul" întreprinderii a luat referatul din mina contabilului șef și i-a dat foc. Pe bună dreptate îți pui în­trebarea : Oare ce nereguli îi lega pe Donose și pe Vasile Gheorghe, ce fapte nedemne aveau­ de apărat acești doi in­divizi ? Și dacă lucrurile s-ar fi oprit aici tot ar fi fost un serios motiv pentru ca cei doi funcționari necinstiți să fie trași la răspundere pentru comportarea lor. Dar faptele evoluează luînd acum un aspect penal. Pen­tru a înăbuși adevărul, pen­tru a-l determina pe Florea să facă cei doi se hotărăsc să-i dea o „lecție". Cîteva ceasuri mai tîrziu Neculai Fiorea este urcat în­­tr-o mașină de către Donose și Vasile pentru a merge în „control“ pe teren. Ajungînd pe dealul din apropierea co­munei Smulți cei doi îl obli­gă pe Fiorea să coboare. Și de aici, încep presiuni mora­le și umiliri pe care condeiul refuză să le aștearnă pe hîr­­tie. Faptele, ce îmbracă forme dramatice se pare că îi spe­rie și pe huligani care pentru a-și continua acțiunea inuma­nă simt nevoia unui stimula­tor. Și-l administrează în comu­na Adam unde mănîncă și beau voinicește coniac și vin. Apoi continuă drumul spre orașul Berești. Intre timp co­borâse noaptea. Aici, în mar­ginea orașului, opresc din nou mașina și seria maltrată­rilor și umilințelor incalifica­bile reîncepe cu și mai mult NICOLAE MICLEA, membru al colegiului de partid MIRCEA IONESCU (Continuare in pag. a II-a) «

Next