Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)

1970-01-14 / nr. 7801

V> I Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI - Nr. 7801 MIERCURI 14 IANUARIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI Cititim pag­ alll­a — Evenimentele din Ni­geria — Luptele din Viet­namul de sud — Premierul Caetano intenționează colabo­rarea cu liberalii în­­tr-un guvern rema­niat. — In Italia ia amploare mișcarea grevistă — Din presa străină „Congo — Kinshasa: miracol economic". —ce­ mai bine gospodărit! JALOANE CONCRETE ALE ACTIVITĂȚII CERCETARE DE Pornind de la rolul tot mai impor­tant pe care-l are știința în progresul societății. Directivele celui de-al X-lea Congres al partidului au subliniat ne­cesitatea ca activitatea de cercetare științifică să fie orientată cu precădere spre rezolvarea problemelor pe care le ridică modernizarea producției, valori­ficarea superioară a resurselor mate­riale și îmbunătățirea calității produ­selor. Referindu-se la ramura siderurgiei, Directivele stabileau că : „Cercetarea științifică se va ocupa în mai mare măsură de problemele reducerii con­sumului de cocs, extinderii utilizării gazului metan în furnale, elaborării de oțeluri cu caracteristici superioare, ri­dicării calității și creării de noi sorti­mente de produse siderurgice. Prin în­zestrarea siderurgiei cu echipamente moderne, de înaltă performanță, extin­derea automatizării, promovarea teh­nologiilor avansate și perfecționarea organizării muncii, va trebui să se asi­gure consumuri specifice, indici de calitate și de utilizare a agregatelor, comparabili cu cei obținuți la instalații similare pe plan mondial". Aceste sarcini au fost relevate încă o dată de secretarul general al parti­dului nostru, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, în cuvîntarea rostită la în­cheierea lucrărilor plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut. Cum acționează serviciul de cerce­tări metalurgice al puternicei unități siderurgice de la Galați în vederea înfăptuirii lor ? Care este contribuția colectivului de specialiști de aici la reușita acțiunii lansată pe platforma Combinatului ? Cu aceste întrebări ne-am adresat tov. ing. Hristache Tarpan, șeful servi­ciului de cercetări metalurgice al C.S.G. — Vorbind despre preocupările noastre din anul trecut, strict orientate spre reducerea consumurilor și valorificarea superioară a metalului, țin să eviden­țiez, ne-a declarat tov. ing. Tarpan, importanța unui valoros studiu, efec­tuat în cadrul laminorului Slebing în nu mai puțin de patru etape și anu­me cel legat de condițiile de amelio­rare a factorilor tehnologici, astfel in­cit să se ajungă la reducerea consu­mului de metal. Afirmînd că este vor­ba de un studiu valoros, mă refer la faptul că de la situația total nesatis­făcătoare din trimestrul I al anului trecut, cînd consumul de metal fusese depășit îngrijorător, s-a putut ajunge, prin aplicarea concluziilor cercetărilor, la o reducere continuă a consumurilor și în final la o economie efectivă de peste 10 000 tone metal. Tot în cursul anului trecut am în­cheiat studiile legate de realizarea unui nou tip de lingotieră, cu pereți ondulați și raportul mare al laturilor de bază. Destinată îmbunătățirii cali­tății oțelului lingou, noul tip de lingo­tieră va elimina în cea mai mare parte fenomenele ce determinau apariția crăpăturilor și implicit rebuturile. Ca să mă exprim așa, aceste două mari lucrări au constituit demarajul cercetărilor noastre pe linia indicațiilor Congresului al X-lea al partidului, pe cea a nevoilor curente și sarcinilor Combinatului nostru.­­ Apreciind activitatea din anul tre­cut ca un „demaraj", presupunem că planul de cercetări al acestui an este ancorat mai complet în direcția valo­rificării superioare a metalului.­­ Aceasta este caracteristica sa do­minantă, întocmit din vreme, planul de activitate al serviciului nostru ține seama de problemele stringente ale Combinatului, de perspectiva dezvoltă­rii producției pe 1970, ponderea obiec­tivelor supuse spre cercetare și solu­ționare căzind asupra acestei prețioase materii prime care este metalul.­­ In mod concret, vorbiți-ne de cî­­teva teme de cercetare in acest sens.­­ In primul rind, cu toate rezultatele obținute în cadrul laminorului Slebing, am ținut seama că, totuși consumurile de metal la faza de laminare lingou — bramă sînt incă ridicate, prevăzîndu-ne continuarea cercetărilor în acest do­meniu. Dacă anul trecut ceea ce am realizat a constituit o sarcină departa­mentală, anul acesta tema este în­scrisă în planul de stat și responsabi­litatea e cu totul alta. In acest sens acționăm în direcția perfecționării teh­nologiei în subsecția de încălzire Sie­bing pentru a determina căile de realizare a unei oxidări minime. Tot în sectorul de laminoare, spe­cialiștii serviciului nostru au îndreptată atenția spre îmbunătățirea extracției la tablele groase de peste 25 mm, prin optimizarea parametrilor tehnologici de încălzire și laminare — reducîndu-se în acest caz tablele colaterale. De asemenea, avem în sarcină realizarea de noi sortimente de laminare din oțeluri speciale, pentru a veni în spri­jinul industriei constructoare de ma­șini. Cum cercetarea este preocupată în genere și de problemele perspecti­vei, o parte din forțele serviciului nos­tru au fost canalizate în direcția asi­milării fabricației în țară a tuturor tipurilor de cilindri de laminor, inclu­siv pentru noile laminoare care ur­mează să fie puse în funcțiune.­­ Din etapele propuse pînă la fina­lizarea fiecărei teme de cercetare în parte rezultă un mare volum de mun­că. Va putea face față, cu actualele forțe și capacități, colectivul serviciului dv. acestor sarcini, dat fiind faptul că la mijloc este vorba și de termene și precizări destul de bine definite ?­­ In principal ne bazăm pe forțele proprii. Divagînd "puțin pe tema capa­cității noastre aș ține să arăt că, pri­vind lucrurile în perspectivă, ea nu este corespunzătoare. Există însă o propu­nere de a se înființa în cadrul Com­binatului un centru de cercetări me­talurgice, propunere acceptată de mi­nisterul nostru și supusă chiar solu­ționării. Referindu-mă la temele pe care ni le-am propus pe linia valorificării Convorbire consemnată de GH. TEODORESCU (Continuare în pag. a II-a) Deși tînăr în meserie, U.T.C.-istul Ion Iorga se numără printre muncitorii de bază ai atelierului de întreținere din sectorul oțelărie 81 C S G‘ Foto. Fl. DOBRE Elevi ai grupului școlar „Al I. Cuza“ din Galați făcînd practică într-un laborator modern utilat al școlii. Foto : G. BERCOV ,M. k>**­ Cabinet stomatologic la Tulucești Măsurile luate pentru anul 1970 de Consiliul po­pular județen, prin Direcția de sănătate, pentru îmbunătățirea con­tinuă a asistenței medicale a popu­lației din mediul sătesc, încep să prindă viață. Recent dispen­sarul medical din comuna Tulucești a fost înzestat cu aparatură medi­cală necesară unui cabinet sto­matologic. Tot­odată, în această comună a fost re­partizat să lucre­ze un medic sto­matolog. Iepuri vii la export Avînd în plan toate de iepuri să livreze la ex- vii. Constituiți în port un număr de echipe de hăitași iepuri vii, teluri­ și de­prinzători, clenii Ocolului sil- purtînd mijloace vie Tecuci, cu sonore au pus pe sprijinul unuima- fugă pe ur­echiați re număr de zi- într-o anumită di­neri mobilizați de secție unde le era Comitetul munici­ întinsă plasa. In pas U.T.C., au­telul acesta au participat în zilele fost prinși un nu­de 10, 11 și 13 nu­­măr de peste 100 muarte la o vînă­ de iepuri vii. ÎNSEMNĂRI Iți amintești, moș Dionisie? Recent pașii m-au condus în partea de nord-est a Galațiului, acolo unde se întretaie str. Aurel Vlaicu cu Silozului, în fostul cartier al „demo­bilizaților“. Un bătrîn cu părul nins îmi explică sen­sul și rostul fostei denu­miri a cartierului. După prima încleștare de la în­ceputul secolului, aici se rostuiau toți­­ cei ce se în­torceau acasă sau urmașii celor care nu mai apucase­ră să vină. Cartier împes­trițat cu case mici și in­salubre, populat de oameni ce erau bîntuiți de flage­lul crizei. Mi-am privit interlocu­torul, pe moș Dionisie, (a­­șa mi-a spus că-l cheamă) și i-am citit schimbarea sufletească prin care tre­cea. Ochii-i rîdeau. Rîdea cu întreaga-i ființă. Mi-a ghicit nedumerirea și-mi dădu explicația : — Am ajuns. Aceasta-/ clădirea pe care­ o căutai. In fața mea se ridică un grup de clădiri paralelipi­pedice, moderne scăldate în lumina binefăcătoare a soarelui, un punct pe har­ta orașului ce te incintă și te copleșește. — Am și eu un aici. O să iasă oțelar, nepot ca tat-su. Mi-arunc privirea spre cele două clădiri ce se im­pun in fața unui întreg complex de construcții. Ci­tesc în stingă: „Grupul școlar al Combinatului si­derurgic Galați, iar în dreapta „Bibliotecă", „Club“, „Cantină". De la tov. Burghelea Ion, secretarul organizației de bază P.C.R., aflu o serie de cifre toate legate de elemente de surpriză, om, de reflecție și de revelație . — In școala noastră înva­ță 3 006 elevi (mă surprin­de plăcut exactitatea cu care mă informează) veniți din toate colțurile țării, pentru cetatea de foc a Ga­lațiului, pentru a muncitori calificați, ajunge teh­nicieni și maiștri pentru meseriile de jurnaliști, o­­țelari, luminatori, mode­­lari, turnători, strungari, frezori, lăcătuși, electrici­eni, instalatori gaze, sudori. Construcția școlii a înce­put în primăvara anului 1966, iar în toamna acelu­iași an au fost date în fo­losință primele săli de cla­să. Am fost înzestrați laboratoare moderne, ate­cu liere de lăcătușerie genera­lă, de mașini-unelte, de su­dură electrică și autogenă și un atelier de forță pen­tru elevii din anul I. In firul discuției străba­tem terenul de sport școlii și intrăm într-o clă­ai dire­ce din exterior nu-și trădează identitatea. At­ S. VIRGIL (Continuare in pag. a II-a) Vizita președintelui Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, in R. S. S. Iugoslavia ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE BELGRAD 13. — Trimișii speciali Ag­erpres, Nicolae Io­­nescu și Nicolae Plopeanu transmit: La sediul guvernului federal au început, marți dimineață, convorbirile oficiale dintre președintele Consiliului de Miniștri al Republicii So­cialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia Mitia Ribi. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgă­­nescu, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, președinte­le părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheor­ghe Buzdugan, președintele Consiliului Național al Cerce­tării Științifice, Nicolae Eco­­bescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șan­­dru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoa­­nu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și teh­nică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei con­strucțiilor de mașini, Ion Mi­­ncu, adjunct al­ ministrului minelor, și alte persoane ofi­ciale. Din partea iugoslavă parti­cipă Stepan Marușici, preșe­dintele Vecei Executive a Pro­vinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Executive Federale, președintele părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavă­ română de colabo­rare economică, Anton Vra­­tușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afaceri externe, Dolje Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Co­ordonare­a Activității Științi­fice, Iso Njegovan, ambasado­rul Iugoslaviei la București, Hasan Șiliak, adjunct al se­cretarului federal pentru pro­blemele economice, și alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă tre­cere în revistă a stadiului ac­tual al relațiilor româno­­iugoslave de prietenie, colabo­rare economică și tehnico-ști­­ințifică, cele două părți expri­­mîndu-și satisfacția în legătu­­­ră cu amplificarea constantă a acestor relații. Totodată, participanții la convorbiri și-au concentrat atenția asu­pra evidențierii unor noi posi­bilități de extindere a colabo­rării și cooperării în diferite domenii de activitate, în inte­resul și avantajul celor două țări,­­al întăririi și adîncirii prieteniei dintre popoarele ro­mân și iugoslave. In continuare, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer și președin­tele Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici, au abordat principalele aspecte ale situa­ției politice internaționale prin prisma dorinței celor două țări de a-și aduce contribuția, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare interna­țională, de promovare a păcii, la statornicirea unui climat de înțelegere și securitate, la so­luționarea tuturor problemelor pe cale pașnică, pe baza res­pectării ferme a principiilor de relații internaționale. La a­­ceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Anton Vratușa, locțiitor al secretaru­lui de stat pentru afacerile ex­terne, și Iso Njegovan, amba­sadorul Iugoslaviei la Bucu­rești. Plenara Consiliului Uniunii județene a C. A. P. In cursul zilei de ieri s-au desfășurat lucrările plenarei Consiliului Uniunii județene Galați al cooperativelor agri­cole de producție în cadrul căreia au fost dezbătute mă­surile pentru înfăptuirea pro­gramului stabilit de conduce­rea partidului privind dezvol­tarea agriculturii cooperatiste, pentru realizarea hotărîrilor recentei plenare a Consiliului Uniunii Naționale a C.A.P. La consfătuire au parti­cipat tovarășul CONSTANTIN DASCALESCU, membru al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean de partid Galați, președintele Consiliului popular județean, ing. Emil Petrache, membru al Biroului Comitetului jude­țean de partid, președintele Uniunii județene a C.A.P., ing. Mircea Samoil, membru supleant al Biroului Comitetu­lui județean, de partid, direc­torul Direcției agricole jude­țene, președinții cooperative­lor agricole de producție, pre­ședinții consiliilor populare comunale, secretarii comitete­lor comunale de partid și ai comitetelor de partid din C.A.P., activiști de partid și din aparatul de stat, specia­liști din cooperativele agrico­le de producție, de la Direc­ția agricolă județeană și U.J.C.A.P. In cadrul plenarei, t­ov. Emil Petrache a expus măsu­rile ce urmează a fi înfăptuite pentru continua îmbunătățire a agriculturii cooperatiste din județul nostru. La dezbateri, au participat tovarășii Ioni Negoiță, Erou al Mun­cii Socialiste, președintela cooperativei agricole de pro­ducție „11 iunie 1948" irechea Jan Slabu, președintele C­ A.P. Foltești, ing. Ștefan Fierbin­­’­țeanu de la C.A.P. Ci­urest­i Alee Crăciun, președint­ele C.A.P. Băleni, ing. Mircea . I“­mail, directorul Direcției­­ agri­­cole județene, Petrache Bote­z­zatu, președintele C.A.P. Sche­la. Vorbitorii au exprimat în unanimitate adeziunea deplină a țăranilor cooperatori din ju­dețul Galați la măsurile sta­bilite de conducerea partidu­lui privind dezvoltarea agri­culturii cooperatiste. DIN ZOOTEHNIE - REZULTATE PE MĂSURĂ POTENȚIALULUI REAL AL UNITĂȚII Un colectiv, o experiență și... produse livrate peste plan­ ­til Cu un an în urmă, colecii­de muncă de la ferma Prisaca a întreprinderii agri­cole de stat Țigănești se anga­ja să realizeze exemplar pia­nul la producția de carne de porc și să livreze peste preve­deri 10 000 kg. După șase luni însă realizarea planului fer­mei, condusă de medicul vete­rinar Sever Cucu, era pericli­tată. Unitățile din care Trus­tul zonal al I.A.S. repartizase materialul biologic întîrziau livrarea grăsunilor. Și totuși la sfîrșitul anului bilanțul fer­mei consemna: s-au livrat 1586 tone carne de porc, cu 11000 kg peste prevederi. Pentru a avea o imagine mai clară asupra activității desfă­șurate aici am adresat șefului de fermă cîteva întrebări : — Ce acțiuni au fost între­prinse pentru realizarea pla­nului de producție ? — In primul rînd, s-a efec­tuat o sotizare riguroasă a în­tregului efectiv în funcție de vîrstă și greutate, experimen­tal constituindu-l chiar pe gru­pe avînd ca etalon puterea de asimilare și rasa. Apoi s-a in­sistat asupra respectării pro­gramului de lucru, adminis­trării hranei la ore fixe și prevenirii pierderilor prin ac­țiuni profilactice — carantini­­zarea noilor loturi, vaccinări etc. Faptul că în primul trimes­tru s-au obținut rezultate bune — spor zilnic în greutate la porcinele din grupa 2—4 luni de circa 500 grame — se dato­­rește atit asigurării unei părți din efectiv, încă din ultima lună a anului precedent, pre­cum și administrării de hrană caldă preparată după rețete proprii în bucătăria noastră. Cred însă că dezideratul ma­jor pe care l-am avut in față s-a realizat și mulțumită con­trolului permanent al muncii, efectuat în îngrășătorie, de că­tre conducerea întreprinderii. — Intrucît am fost infor­mați că ați întîmpinat unele greutăți în asigurarea numă­rului de grăsuni planificați, ne-ar interesa să cunoaștem ce s-a întreprins în această direcție ? — Conform repartiției emi­se de forul tutelar, ferma Pri­saca trebuia să primească de la alt­e întreprinderi agricole de stat un număr de grăsuni. Dar, așa cum spune prover­bul, „pielea e mai aproape de­cit cămașa“, la T. A. S. însurăței cînd am fost che­mați să preluăm purceii pla­nificați, n-am mai găsit decit ceea ce refuzaseră alții. Dez­baterea purtată pe această te­mă într-o ședință a consiliu­lui de administrație al unită­ții a dat două soluții : mărirea greutății de livrare a porcilor îngrășați și­ cumpărarea de grăsumi. Corectînd tehnologia (hrănirea la discreție în pe­rioada de finisare) am reușit să obținem o greutate medie de 105 kg per exemplar iar e­­fectivul s-a completat prin cumpărarea a 2 000 de gră­suni din diferite tîrguri. Și pentru ca în acest an să nu mai­­ întîmpinăm deficiențe de genul celor de mai sus, ne-am străduit să ne procu­răm cit mai timpuriu. Avem acum în îngrășătorie 6 600 porcine din care peste 2 000 au o greutate medie de circa 55 kg. Aceasta ne dă garanția Interviu realizat de : V. PÂRLOG (Continuare in pag. a II-a) Expoziție consa­crată aniversării a 120 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu Biblioteca „V. A. Ure­­chia“, depozitara unor bogate colecții din ope­rele scriitorilor clasici și contemporani, organi­zează între 15 — 31 ia­nuarie cu prilejul împli­nirii a 120 ani de la nașterea Luceafărului poeziei românești — Mi­­hai Eminescu — o expo­ziție de carte, menită să marcheze acest eveni­ment. Expoziția cuprinde e­­diții rare ale operei lui Mihai Eminescu printre care se numără : ediția princeps Titu Maiorescu „1884", Ediția Garabet Ibrăileanu, I. Scurtu, Murărașu, (7 volume), Perpessicius precum și drama istorică inedită „Bogdan Dragoș“. Printre exponate află și culegerea de de­so­numente manuscrise pri­vind biografia poetului, alcătuită de fratele aces­tuia, Matei Eminescu, la cererea Comitetului gă­­lățean pentru ridicarea statuii din centrul ora­șului, cu prilejul come­morării a 20 de ani de la moartea lui Eminescu, prof. LICA BERMAN ÎN PAGINA A III-A RETRIBUȚIA SUPLIMENTARĂ — DINAMIZATOR AL PRODUCȚIEI IN C. A. P.

Next