Viața Nouă, ianuarie-martie 1970 (Anul 26, nr. 7793-7866)

1970-01-29 / nr. 7814

r" Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7814 JOI 29 IANUARIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI Constructorii din micro 19 — absenți la acțiunea de reducere a consumurilor. De ce? Acțiunea lansată la finele anului trecut pe platforma Combinatului siderurgic, cu privire la economisirea meta­lului, a avut un puternic ecou în majoritatea lor consumatoare întreprinderi­de metal din județul Galați și din țară. Pe această linie se poate vorbi de o adevărată „febră“ care a cuprins majoritatea co­lectivelor de muncă, ferm hotărîte să depisteze și să valorifice superior noi posibi­lități de reducere a consumu­lui la acest prețios material. Evident, printre consumato­rii de metal, deloc neglija­bili, se situează și șantierele de construcții și în consecin­ță și în acest domeniu de ac­tivitate se poate vorbi de o raționalizare a consumului specific și mai cu seamă de înlăturarea risipei, a pierderi­lor nejustificate de răspund acestei acțiuni metal, lan­sate de siderurgiștii gălățeni, constructorii de pe șantierul de locuințe din micro­dată o întrebare la care 19 ? am urmărit răspunsul în ziua de 22 ianuarie a.c. cu ocazia rai­dului întreprins pe șantierul respectiv, împreună cu fotoreporterul nostru, ne apropiem de echipa de fierar-betoniști condusă de maistrul Vasile Lucescu și, în lipsa acestuia, angajăm o discuție cu tovarășul Gheor­­ghe Oprea, ajutorul șefului de echipă. — Ce ne puteți spune des­pre modul în care acționează colectivul de fierar-betoniști din care faceți parte, pe linia reducerii consumului tal, a unei utilizări cît de ne­mai raționale, a înlăturării pierde­rilor, a risipei ? — Vedeți, ne spune inter­locutorul, noi ne străduim să folosim cît mai deplin fieca­re cantitate de fier-beton, să înlăturăm pe cît posibil ca­petele neutilizabile și în bu­nă măsură reușim acest lu­cru. Necazul nu în asta con­stă, ci în proasta organizare a șantierului cu privire la gospodărirea fierului Avem aici zone întregi beton­ de fier-beton — sîrme de la co­laci, capete rezultate de prelucrare și chiar colaci în­la­tregi de fier oțelit — care de mult trebuiau strînse și pre­date la I.C.M. Nimeni însă n-a luat nici o măsură în a­­ceastă direcție. După­ cum lesne poate ob­serva oricine, și în preaj­ma acestui punct de lu­cru, de la înființarea șantierului, s-a acumulat însemnată cantitate de metal,­­ la care se mai adaugă și bună parte adusă de pe șan­­­tierul din micro 17, cantitate ce putea fi valorificată încă din anul 1969. Și cu atît mai de neînțeles apare faptul că șantierul se aprovizionează cu fier beton oțelit ce nu poate fi prelucrat la rece și care urmează să ia drumul I.C.M.­­ului, la un loc cu celelalte deșeuri neutilizabile. Și încă un amănunt. Acest material se aprovizionează la prețul de cca 3 lei kg, iar I.C.M.-ul îl plătește doar cu 0,85 lei kg. Cine suportă paguba și din ce cauză se produc asemenea anomalii ? ! — Aprovizionarea, ne spune Constantin Harabagiu, din echipa de fierar-betoniști con­dusă de maistru Ion Dulman, se face de oameni care nu cunosc în suficientă măsură nevoile noastre, ale șantiere­lor, așa că nu trebuie să mire pe nimeni că primim fier o­­țelit. Dacă cei ce fac aprovi­zionarea ar fi de specialitate, dacă ar face și o recepție co­respunzătoare și pe deasupra ar mai și răspunde de ceea ce aduc pe șantier, situația ar fi cu totul alta. Pînă atunci însă... — Sînteți convins că pe șantierul dv. se face risipă de metal și că aceasta ar putea fi înlăturată ? — Și încă foarte mare, ne răspunde tovarășul giu! Nu mai departe. Haraba­­geți împrejurul blocurilor met­a­­flate în construcții și vă veți agăța la fiecare Pas de fier­­beton aruncat la voia întim­­plării. — Cauza ? — Dulgherii folosesc la le­garea cofrajelor sîrme de di­ferite dimensiuni pe care utilizează doar la o operațiu­ne ne, apoi le aruncă, sîrme ca­re sînt tăiate din colaci și nu din capetele rămase la prelu­crare. — Cu alte cuvinte, fiecare muncitor pe șantier, folosește cît vrea, ia de unde poate și cît poate, fără a fi deranjat de cineva ! — întocmai. Discuțiile purtate cu cei doi interlocutori ca și constatări­le noastre, le aducem la cu­ GH. LUPOAIE (Continuare în pag. a II-a). Premieră studențească la estradă Realizat după un text de Nae Lăzărescu și Nucu Petrescu, spec­tacolul de estradă „Pi­lise ’70­“ prezentat in premieră marți 27 ia­nuarie pe scena Casei de cultură a studenți­lor s-a bucurat de suc­ces. Regizorul spectaco­lului Iancu Valentin a utilizat în acest spec­tacol printre Puica Brețcan, alții pe Doina Micu, Nicolae și Mihai Enache, Cazacii răs­plătiți în dese­ rînduri cu aplauze la scenă deschisă. Conducerea muzicală a fost asigurată de A­­lexandru Dumitriu. Deschisă în cadrul impunătorului sediu al D.S.A.P.C. Ga­lați. Expoziția realizărilor în domeniul sistematizării și ar­hitecturii este vizitată cu viu interes. Foto : P. POPA Citiți in pag. a lll­a — VIETNAMUL DE SUD. Baze ame­ricano - bombardate saigoneze cu ra­chete și mortiere de forțele patrioti­ce. — Sesiunea Consiliului interame­rican eco­nomic și social. — Ample mișcări re­vendicative. — Situația din Cipru se menține încor­dată. — Caleidoscop. LA COMBINATUL SIDERURGIC GALAȚI Secțiile aglomerate și Slebing și-au realizat planul lunar Așa după cum anunțam la sfirșitul primei decade din luna ianuarie, în mod consistent depășindu-și sarcinile de plan pe perioada respec­tivă, siderurgiștii gălățeni au luat o serioasă opțiune pen­tru realizarea ritmică, încă din prima lună a anului 1970, a producțiilor sporite de aglomerat, fontă, oțel și la­minate. Continunînd să manifeste zi de zi o atenție crescîndă față de exploatarea rațională a modernelor agregate, side­rurgiștii au reușit să amplifi­ce depășirile astfel încît, două principale secții — a­­glomerare și laminorul Sle­bing — și-au îndeplinit cinile din planul de stat iar­al lunii ianuarie a.c. cu 4 zile mai devreme. Față de planul la zi, colec­tivul secției aglomerate ra­portează o depășire de aproa­pe 13 000 tone aglomerat pen­tru furnal, iar cel al lamino­rului Slebing de aproape 6 000 tone brame predate la­minorului de tablă groasă. De subliniat este faptul că producția care se realizează în primul trimestru a. c. în cadrul secției aglomerate este cu peste 18 la sută mai mare decît nivelul atins în ultimul trimestru al anului trecut. In același timp, pe data de 26 ianuarie, oțelarii combi­natului siderurgic au realizat cea mai bună performanță de la intrarea în funcțiune a convertizoarelor, elaborînd pe parcursul a 24 de ore 40 de șarje de oțel. «!* în pag. a llI-a : HOTĂRÎREA HOTĂRÎREA plenarei Comitetului “JS | județean Galați UTM* adoptarea­­ planului local de stat­­ al P. C. R. pe anul 1970 Laminorul de tablă groasă. Vedere generală din zona ajustajului. Foto : FL. DOBRE Dispozitive perfecționate pentru creșterea productivității la condițiile unei producții diversificate, așa cum este cazul în perioada actuală la Șantierul naval din sculele și dispozitivele Galați, spe­cifice operațiunilor joacă un rol însemnat. De aici și inte­resul pe care-l manifestă sec­ția sculerie din șantierul a­­mintit. Sculerii de aici au a­­morsat încă din prima lună întreaga producție de scule și dispozitive pentru toate a­­gregatele de inventar la na­vele ce vor fi livrate în a­­cest an. Pe de altă parte, au organizat temeinic fabricația unor dispozitive speciale pen­tru lucrări dificile și com­plexe. Amintim dintre a­­cestea dispozitivele cu ro­ze­te pentru pregătirea su­prafeței pereților metalici în vederea acoperirii lor, poli­­zoarele electrice verticale suprafață mare, periile me­ca­talice acționate electric, pen­tru curățirea corpului na­vei înainte de vopsire. De a­­semenea, sculerii lucrează în prezent la trei dispozitive de­osebit de importante în pro­cesul de armare și finisare a navelor. Este vorba de dispo­zitivele pentru horm­it, rec­tificat laine și pasivizarea tablelor navale. CINE EȘTI DUMNEATA. 1 DUBLA LXISUEM ȘI IMPLICAȚIILE thick skinth ? s­ipp­LE! PIERDUI Fiecare om își formea­ză modul său de condui­tă în societate pornind de pe piedestalul educației, culturii, învățăturii. Cin­stea, demnitatea, buna-cu­­viință îl înnobilează, îi dau noi valențe personalită­ții. Buna pregătire profe­sională, felul cum munceș­te, cum contribuie prin po­sibilitățile sale la succesul colectivului din care fa­ce parte, cum înțelege să-și petreacă timpul cît mai fo­lositor pentru sine și pen­tru societate îi dă omului prestanță, prețuirea tova­rășilor de muncă. In fe­lul acesta, pe baza unicu­lui criteriu valabil în societatea noastră, — eram­­­avîntată și demnă, cu care constituie izvorul tuturor valorilor ma­teriale și spirituale — omul își cîștigă locul său pe scara ierarhiei sociale. „Sun­tem­ ceea ce faptele noas­tre sînt“ spunea Tudor Vi­­anu înțelegînd prin aceas­ta că omul se definește nu prin vorbe, nu prin păreri­le pe care le are el des­pre sine, ci prin fapte concrete, prin bunurile ma­teriale și spirituale pe ca­re le oferă contemporani­lor, prin strădania și tru­da sa. Oricît ai încerca tu să-ți ascunzi faptele și gîndurile­ în spatele unor vorbe frumoase pină la ur­mă oamenii din preajma ta vor înțelege adevă­rul și te vor judeca ca atare. „Sînt în­că destui tineri, ne spunea de curînd teh­nicianul Stoian Caraman, secretarul organizației U.T.C. de la Grupul IV in­stalații electrice a­ I.C.M.S.G.-ului, care cred OPINII că dacă își îndeplinesc sa­tisfăcător sarcinile de ser­viciu, dacă sunt disciplinat pe șantier și nu creeaz greutăți evidente tovară­șilor de muncă pot să-și risipească timpul destinat odihnei și instruirii. Și astfel, de cum pășesc pe poarta întreprinderii, ori a șantierului se transformă radical. Devin impertinenți, recalcitranți, agresivi chiar, își risipesc banii și tinere­țea prin restaurante și ba­ruri iar, alteori, comit și fapte antisociale grave pen­tru îndreptarea cărora nevoită să intervină legea.­­ Dar, necunoscîndu-1 îndea­juns, neștiindu-i preocupă­rile sale în afara locului de muncă ești pur și simplu mirat cînd afli că tînărul care pînă ieri lucra lingă tine și pe care-1 știai om liniștit a comis un act de huliganism, ori vreo al­tă faptă pentru care va trebui să răspundă în fa­ța legii. Așa s-au petrecut lucrurile cu un tînăr din colectivul nostru de mun­că — Aurel Filoti, care era liniștit pe șantier, își vedea de treabă, pentru ca în timpul liber, în anturaj cu alți tineri de pe alte șan­tiere să-și piardă nopțile prin restaurante, să acos­teze și să lovească fete și femei pe stradă. Vă pu­teți închipui surpriza noas­tră cînd am aflat că liniș­titul Filoti e arestat pentru „ultraj la bunele mora­vuri". Intr- adevăr, dubla exis­tență a tinărului este de­osebit de periculoasă și pentru el și pentru colectiv MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a) Din zootehnie — rezultate pe măsura potențialului real al unității! SELECȚIA - factor de bază în obținerea de producții sporite A existat o vreme cînd ță­ranii cooperatori din Scînte­­iești, aflați pe atunci la în­ceputul drumului către bună­stare se îndoiau de eficacita­tea aplicării științei în prac­tica creșterii animalelor pre­ferind, de cele mai multe ori dintr-o inerție explicabilă, tradiția (în sensul ei îngust) oricăror elemente ale noului. Rezultatele de azi ale fermei de animale din unitate, spul­­berînd îndoielile se dovedesc premise certe pentru un vii­tor economic remarcabil. Simpla citare a faptului că planul valoric în zootehnie a fost realizat în proporție de 119 la sută este edificator. Dar cum s-a ajuns aici ? Ca urmare, printre altele, a ri­gurozității selecției. Prima întrebare pe care ne-am pus-o după asigurarea efectivelor de animale (tauri­ne, porcine, mai puțin ovine) a fost cea a determinării ca­pacității de transmitere la urmași a unor particularități biologice valoroase — stabi­lirea genotipului. La taurine de pildă efectuarea selecției în cel mai strict cadru ne-a condus la rezultate semnifi­cative. Vacile cu mare productivi­tate (peste 2 000 litri lapte a­­nual) au fost lotizate, stimu­­lindu-se în continuare capa­citatea lor productivă prin măsuri speciale de furajare, gimnastică funcțională etc., lucru care s-a concretizat, la două loturi de animale, intr-o producție de circa 3 500 litri lapte anual. Produșii obținuți de la a­­ceste mame au fost urmăriți cu mare atenție de tehnicia­nul operator însămînțător pî­nă la vîrsta de 18 luni cînd au fost trecuți în loturile de prăsilă. Junincile s-au furajat permanent „la suplimentar“ cu 0,500 kg concentrate peste norma zilnică pentru a menține un timp cît mai în­te­delungat „în formă“ fizică bună înaintea montei. Con­comitent consolidarea efecti­vului de vaci s-a făcut prin achiziționarea a încă șapte a­­nimale de la C.A.P. Filești care pînă la sfîrșitul anului 1969 și-au justificat val­orea, de la ele obținîndu-se pro­ducții de lapte apreciate la peste 2 500 litri. Ca urmare, de la cele două loturi experimentale mai sus amintite s-au obținut 7 000 litri lapte și respectiv 5 500 peste prevederile planului pe grupă. O contribuție deosebi­tă și-au adus, de altfel, cei doi responsabili îngrijitori ai loturilor — Ghiță Slabu și Trandafir Slabu — care au și primit pentru munca lor (cantitatea totală de lapte muls, procentul de grăsime constant de patru la sută) cir­­ca 3 500 lei retribuție supli­mentară. S-au livrat statului peste plan ca o consecință a apli­cării întregului ansamblu de măsuri circa 15 000 litri lapte. In sectorul porcin profilat, la noi, pe livrări de material biologic la îngrășăturii auto­rizate, am plecat de la ideea consolidării efectivului exis­tent la începutul anului 1967 prin procurări de animale de la unitățile cu prestigiu cum­­părîndu-se circa 60 scrofițe de la I.A.S. Rușețu. Anul 1968 nu a fost în sectorul porcin tocmai un­ succes căci datori­tă crizei de aclimatizare (schimbarea în special a regi­mului de furajare) scroafele n-au dat rezultatele scontate (purcei neviabili și deci ne­­îndeplinirea numărului de purcei pe cap de scroafă). A­­preciindu-se cu seriozitate re­zultatele, n-am depus nici un moment armele și continuînd cu asiduitate să ne ocupăm de animale (furajare, respec­tarea întregului normativ de măsuri zoo-ve­teri­nare), am reușit ca în 1969 să obținem 10 purcei înțărcați de la fie­care scroafă. Și, desigur, pla­nul livrărilor materialului biologic a fost onorat în to­talitate și chiar depășit. Desigur, așa cum mențio­nam mai sus, activitatea noas­tră de îmbunătățire a para­metrilor producțiilor anima­liere se află la început, însă, avînd încredere în capacita­­tea oamenilor și metodele științifice este posibil să rea­lizăm dezideratul care azi ne absoarbe toată energia­­ oa­menilor muncii produse mai multe și mai bune. Medic veterinar GHEORGHE POTOP, șef fermă la C.A.P. Scînteiești *III In portul de calcar Lucrările de amenajare a portului de calcar de la Mah­­mudia se apropie de sfîrșit. Așa după cum ne-a informat ing. Iulian Simionescu, di­rectorul D.N.F., Galați, aici s-a terminat construcția che­iului cu o lungime de peste 600 m. 1, dintre care 300 m. 1. sînt dane. A luat, de aseme­nea, sfîrșit construcția plat­formei de depozitare a cal­carului și s-a montat calea de rulare pentru macarale. In prezent conducere D.N.F. se preocupă de transportarea și montarea în noul port Mahmudia a două macarale portal de 10 tone fiecare, lu­crări care vor dura circa trei săptămîni. In funcție de condițiile meteorologice se prevede ca p­­riva să­ a­­pă activitatea în cursul lunii martie a. c. Adus în portul docuri din Galați, calcarul va fi des­cărcat din șlepuri direct în autocamioane de mare to­naj, îmbunătățindu-se astfel aprovizionarea Combinatului siderurgic cu materialul res­­pectiv. Vasul „Muntenia" - în dotarea flotei D.N.F. Galați Vasul de pasageri „Muntenia" cu o capa­citate de 300 locuri, care a fost de curînd terminat la Șantierul naval Oltenița, a in­trat în dotarea flotei D.N.F. Galați. Noul vas întrunește cele mai moderne ca­racteristici de construcții în materie navale și dispune de un grad înalt de confort. Aștep­tat să sosească zilele următoare în Galați, „Muntenia“ portul va efactua curse de călă­tori pe ruta Brăila — Galați — Sulina. La timpul oportun vom reveni­ cu noi a­­mănunte privind cali­tățile constructive și alte elemente, precum și asupra programului curselor pe care le va întreprinde vasul. !» Noutăți la « Casa de mode din Galați Zilele acestea la Casa de mode din Galați au sosit noi sortimente de stofe indigene și din import. Amintim din­­trea acestea mult apreciatele stofe de lună produse de fa­bricile „Dorobanțul" și „Par­tizanul roșu", tergafuri din China și Anglia, stofe pentru confecții de damă din Spa­nia, R. D. Germană și Italia. In același timp ni s-a co­municat că s-a primit și gamă bogată de modele pen­­­tru confecții care vor satis­face prin linia lor modernă gustul celor mai pretențioși solicitanți.

Next