Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-09-16 / nr. 8010

î Pag a 2-a ECRAN • ECRAN • ECRAN • ECRAN • ECRAN • ECRAN „Pan Wolodyjowski" „Am intrit sa rămînem fideli autorului „Trilogiei“ — spune Jerzy Hoffmein despre filmul său „Pan Wolodyjowski“. Nu ni s-a părut necesar să-l cori­jăm pe Sienkiewicz. Acest „scenarist" exceptional ni se adresează in paginile romane­lor sale intr-un limbaj atit de cinematografie incit putea retușa nimic (■ [UNK] [UNK])“■ nu s-ar trebuie să pornim deci de la această mărturisire, atunci cind ne propunem o judecată critică la­ adresa filmului istoric polo­nez prezent astăzi pe ecranul cinematografului „Republica“ din Galați. Jerzy Hoffman trece, drept unul din cei mai dotați regizori de filme documentare din Polonia Și nu ne miră fap­tul că s-a aplecat cu at­âta gri­jă, cu atâta pasiune ,asupra lui Sienkiewicz, scriitorul în a că­­rui operă se definește u­na din cele mai tulburătoare perioade din istoria Poloniei. Tehnica documentaristă i-a permis re­gizorului (care participă, de altfel, și la crearea scenariului alături de Jerzy Kytowski) să se mențină in nota romanului, să păstreze caracterul de frescă, fără a dăuna spiritului și exi­gentelor cinematografice. A fost — se înțelege o muncă deosebit de dificilă, deosebit de riscantă prin­ efect, pentru că cititorul marăgoslit de literatu­ră lui Sienkiewicz, nu ar îngă­­dui desigur falsuri în interpre­tare. Se impune de aceea ca pri­mă observa­ie valorică, minu­țiozitatea cu care s-a lucrat la ecranizarea pasajelor din „Pan Wolodyjowski", respectarea neaproximativă a epicii de ma­re respirație. Dacă ne-am în­gădui să transformăm aparatul de filmat in diascop ,am obser­va mai lesne că pelicula aceas­ta este compusă dintr-o suită de tablouri, care se succed rit­mic, alcătuind o adevărată ga­lerie de personaje, situații și fundături istorice, și Hoffman a evitat stridențele chiar spectaculosul, deși eroii își încrucișează spadele, deși hoardele tătare pîrjolesc în juruite, deși turcii asediază cetăți moreh­eiate. Au loc ră­piri și scene duioase de iubire. Basia este urmărită și silită să fugă prin mlaștini ,!upă ii sfmr­­tecă calul, fiul de han este tras în țeapă etc, etc. Toate aceste elemente ,care ar putea conduce o echipă de film la realizarea unei produc­ții de capă și spadă — se esto­­pează în „Pan Wolodyjowski“, devin părți componente ale u­­nui subiect grav, ale unui me­saj care privește direct patria,­tismul, curajul, demnitatea. Chiar moartea eroului, care iși respectă prin ea jurămîntul de cavaler, nu este altceva de­cit o pildă și nu o speculație pur formală. Spectatorul nu va pleca de­zamăgit de la acest film, chiar dacă unele pasaje i se vor pă­rea poate prea lungi, chiar dacă cavalerii polonezi nu seamănă cu cei din literatua lui Dumas. Spectatorul avizat va pleca chiar mulțumit că cinematogra­ful nu i-a deformat imaginea pe care și-a format-o despre crea­ția lui Sienkiewicz. RADU MACOVEI „Dragoste și viteză" Filmul muzical este poate in­teresant, in primul r­ind, prin fondul melodic pe care-l lan­sează ; spectatorul nu este prea mult atras de narațiune, de acțiune ci­ de țesătura muzica­lă a peliculei, anume creată pentru a susține lansarea unui număr de cîntece. Ceea ce nu înseamnă că atractive răm­ân doar melodiile, restul nefiind decât o necesară umplutură de vorbe și fapte... „Dragoste și viteză“ nu face prea mult excepție de la obiș­nuita condiție a filmului muzi­cal. Producția spaniolă aduce­­ în atenția publicului vedete mai puțin cunoscute la noi. Ti­nulul" címtáret Peres "— prezent la ediț­ia 1970 a „Cerbului de aur", place prin calitățile vo­cale și ținuta interpretării. Mai puțin decât alți eroi ai filmelor muzicale, își pune în valoare vocea prin intrările sale melo­dice. Regizorul Ramon Tor­nado nu a fost prea mult interesat de textura narativă a peliculei, pare că restul actorilor încear­că fără multă convingere să umple golul dintre cîntece prin­­tr-un joc anemic, punctat de gaguri ieftine și scene forțat hazlii. Deși viciul de fond a­­parține scenariului, regia nu s-a străduit să conducă inter­pretarea actoricească spre un nivel emoțional, apropiat de artă. Dar, filmele muzicale în general ne-au obișnuit cu ase­menea metehne ; știm că pen­tru producători contează îndeo­sebi câtărețul. Perez are apariții rare. Com­pensează in schimb prin cu­loarea melodiilor și a interpre­tării, vii, antrenante. Textul cîntecelor încearcă să se inte­greze acțiunii, susținînd-o mu­zical. Adăugăm la cele de mai sus că pelicula se desfășoară în vi­teză, de unde și titlul, grafie u­nei limuzine pe post de taxi condusă în fel și chip de erou Bineînțeles, dragostea se apro­pie mult de operetă, confecți­onată fiind din ticuri cinema­tografice, declarații convențio­nale, gesturi — așijderea. Par­tenera nu tinde să-și depășeas­că Ioqul impus in distribuție acționând fără nerv, in voia proprie. Oricum, filmul poate intere­sa o anume categorie de public, iubitoare a muzicii ușoare, drept care îi recomandăm în­deosebi acestor spectatori. P. DAN Năbădăiosul pește! (Urmare din pag. I) vezi că ciprinida face o volută, două, se înfășoară în jurul u­­nei răchite ! și convinge-o de mai poți că trebușoara asta nu-i deloc pavalerească ! Așa că , duminică dimineața, liniștitul cahalm de sălcii al Spahiului vuia de glasurile pli­ne de nergiydare ,ale concuren­ților dornici să afle cu o clipă mai devreme care e locul de stand, ce adincime are apa, ce nadă preferă mofturosul crap, ori cocheta plătică, și dacă nu cumva balta „fine" raci, duș­manul inveterat al oricărui pes­car sportiv. Ideea Asociației sportive „Co­merțul" de a organiza in cola­borare cu T.A.P.L. un concurs de pescuit la Spahiu, dotat cu premii și surprize ni s-a părut interesantă și generoasă. Dar singura care n-a priceput subti­litatea aceasta a fost... balta. In sfirșit, după nenumărate deliberări, la orele 9,30, preșe­dintele juriului Nicu Catavre a dat semnalul de începere. Ki­lograme întregi de nadă, boa­be de porumb fierte și... des­­cintate, griu, mămăliguță asor­tată cu miere de albine, găl­­ benuș de ou și parfum de le­­ vănțică, rime, vermuști, și alte gîze au fost „semănate" pentru ademenirea peștilor. Toamna coborise peste săl­cii pășind prin frunzele uscate și arămii cu nevinovăția unui copil la inuiii pași, o adiere a­bia atinge fața iacului, sticle­ții și cintezoii umpleau pădu­rea de cîntecul lor, dar... cine avea timp acum pentru astfel de frumuseți. - Vere, vere , nu trage așa că îi rupi gura, ii sfătuia un pescar mucalit pe vecinul său care se chinuia gospodărește să scoată la mal o creangă.­­ N-am auzit ca peștele să stea prin copac­­i și dădea cu părerea altul despre un concu­rent care in zelul său aruncase undița tocmai in vidul unei săl­cii. Timpul trece pe nesimțite și iată sosește clipa marii con­fruntări. Vasile Stoica, ca om priceput in cifre și calcule drămuiește fiecare peștișor in parte. Ion Gongares cu 11 peștișori care abia însumează 0,500 kg ciștigă locul I și un sac de echipament sportiv. Locul II i-a revenit, la mare „luptă" și la diferență de 100 gr. lui Dumitru Boran care s-a întors acasă cu încă un băț de bambus cîștigat pe merit. Pe locul III s-a clasat Ionel Șerban. A urmat apoi tradiționala ciorbă de pește prins cu o zi înainte de paznicii bălții la... undiță din teton, împletită in ochiuri, de se cheamă setcă, așa, pentru ca să existe un coefici­ent de siguranță pentru ciorbă ! Fiindcă altfel ar fi rămas con­cursul fără partea cea mai... apetisantă ! VIATA NOUA Respectarea tehnologiei semănatului (Urmare din pag.­­) comună și din C.A.P., vor tre­bui să revadă acest plan și să găsească posibilitățile ca po­rumbul de pe cele 192 ha des­tinate griului să fie recoltat, cultura fiind coaptă, în cel mai scurt timp și în nici un caz mai tîrziu de jumătatea săptă­mânii viitoare. In felul acesta va fi timp suficient pentru a se lucra normal și, în consecință, semănatul să se facă de cea mai bună calitate. Din constatările făcute ieri în mai multe cooperative agri­cole rezultă că semănătorile în­că nu au fost terminate de re­parat, că le mai lipsesc tuburi, greutățile de la patine și chiar patine. Din această cauză ingi­nerii șefi au refuzat să le re­cepționeze și, bineînțeles, să le regleze debitul de sămință. In această­ situație sunt și semănă­torile­ de la C.A.P. Umbrărești, unde nu s-a făcut reglarea fon­durilor mobile. Comitetele de direcție specialiștii din I.M.A. și șefii secțiilor au obligația să remedieze în cel mai scurt timp defecțiunile semănătorilor și să le pună în perfectă stare de funcționare. (Urmare din pag. 1) Unii mai tineri, ca Stan Bi­tanu, Marin Diaconescu, Octavian Dubic, Ene Bonciu, alții mai puțin tineri ca Teo­dor Zisu și Constantin Pitpa­lacă. Cu cei din urmă lucrez de aproape douăzeci de ani. Am fost împreună peste tot unde era nevoie de construc­tori­i la Hunedoara și Ba­cău, la Vatra Dornei și Ro­man și în multe alte locuri. Așa-i constructorul : a ter­minat azi lucrul aici, își ia rămas bun și mi­ne e deja departe, pe alt șantier. l-a plăcut să aibă cu­ mai mulți tineri în echipă. Mărtu­risește că și aceasta l-a aju­tat să meargă mereu înain­te, alături de ei. E drept, te-a cerut să muncească, să se dăruiască total, să-și a­­rate, întreagă, măsura po­sibilităților. A fost prietenul tot cel mai bun și, tocmai de aceea tinerii l-au îndrăgit întotdeauna. — Sub mina „meșterului" om crescut, ne spunea tină­­ru­l Stan Bitanu. Venisem de la Buzău ca muncitor neca­­lificat. Aici, lingă nea Vlă­­dulescu și prin grija lui, am prins tainele meseriei de dulgher în construcții indus­triale. Azi un sfat, miine al­tul. Mi-a urmărit pașii zi de zi. Am simțit-o de la înce­put dar nu m-am supărat. Dimpotrivă. Știam că-mi vrea binele și de aceea l-am as­cultat in tot ce mi-a spus. Așa se explică acum, la cei 25 de ani ai mei, că sunt dulgher cu categorie supe­rioară. Stan Bitanu a venit la Combinat prin 1966. Acum vreo doi ani, s-a dus odată pe acasă și s-a întors cu un consătean — Ene Bonciu. Voia și acesta să învețe me­serie. Și mare a fost bucuria lui. Stan cînd, intr-o zi, „meșterul" i-a spus : — Ji-l dau pe Ene. Știu că e prietenul tău. Ai grijă de el și învață-l dulgherie. In fața mea, răspunzi pentru tot ce face. Era mîndru Stan : mește­rul ii dăduse astfel dovada supremă a încrederii. Nu trebuia deci să i-o S-a pus pe treabă și, Înșele, ceas de ceas, s-a aflat alături de Ene. Anii au trecut. Ene Bonciu este și el acum mun­citor calificat, iar pe lista fruntașilor în producție, ală­turi de numele prietenului Stan Bitanu, se află în scris și al său... — Trebuie să recunosc, ne spunea Ion Vlădulescu, că i-am mai și „ales" din cei mulți cîți s-au perindat pe aici. N-am nevoie de „pierde­­vară", ci numai de oameni care știu și vor să munceas­că, îmi amintesc de doi ti­neri, Ion Crăciun și Nicolae francă, l-am simțit eu, la un moment dat, că au cam luat-o pe alături. Au înce­put prin a întirzia la pro­gram. O dată, de două ori, de trei ori , am stat de vor­bă cu ei. Cind am zis că s-au potolit, au luat-o cu băutura și cu lipsurile de la lucru. Am căutat, și eu, alții, să-i facem să înțelea­și­gă că așa nu merge. Nu s-a putut. M-am gîndit la o vor­bă a noastră : „dacă ai un măr stricat intr-o ladă cu mere bune, le strică și pe celelalte". A trebuit să re­nunț la ei, îmi părea tare rău, dar nu am mai avut ce face. Altă întimplare, tot cu ti­neri. Mai acum cîteva luni un ucenic de la poi din e­­chipă, Andrei Sultan, cind îl căutai, ia-i de unde nu-i. Vorbesc cu ei. "Ba că fost acolo și-acolo", ba „am că „m-am dus la nea și tot așa, cu diferite Vasile" pre­texte. Cînd colo, ce făcea , toată ziulica se plimba de colo-colo, fără rost, pe șan­tier. Și spun să-și vadă de treabă, „mînzul" cam țepos. Atunci i-am dat zdravăn de lucru și nu l-am mai slăbit din ochi. S-a îndreptat bă­iatul și sunt convins că va ajunge un bun dulgher. ...Am înțeles de ce echi­pa lui Ion Vlădulescu este, de ani de zile, mîndria șan­tierului. Mai mult decit o „echipă", oamenii aceștia formează o adevărată fa­milie în care fiecare se gîn­­dește și la cel din preajmă-i, îl ajută la nevoie sau accep­tă să fie ajutat. Tot ce re­alizează dulgherii lui nea Vlădulescu — cum sînt noscuți in întreprindere cu­- este, în ultimă instanță, ro­dul sentimentelor de priete­nie și stimă care îi leagă strîns, la un loc, pe cei ti­neri alături de cei (să spu­nem cum le place­ „mai pu­țin tineri”, într-un climat de permanentă transmisie reci­procă a experienței de via­ță și de muncă. Omul de lângă tine Acțiune piraterească asupra unui avion al companiei Tarom Un avion al companiei ae­riene române Tarom, plecat în după-amiaza zilei de 14 septembrie în cursă regulată pe ruta —Praga. a București—Budapesta fost deturnat cu 12 minute înaintea aterizării la Praga și silit să se îndrepte spre München. Această acțiune piraterească a fost săvîrșită de un grup de pasageri unguri, îmbarcați la Budapesta, care, sub amenin­țarea armelor, au silit echipa­jul să zboare deasupra terito­riului Austriei și RF a Ger­maniei și să aterizeze pe ae­roportul Riem din München. Deși propria lor viață era în pericol, membrii echipajului românesc au acționat cu calm, au prevenit panica in rîndul pasagerilor și au asigurat se­curitatea zborului, ținînd per­manent legătura cu punctele de dirijare a navigației din Austria și R.F. a Germaniei. Autorii acțiunii piraterești sunt trei bărbați însoțiți de femeie și doi copii. La ateriza­­­­­­rea la München a avionului, la fața locului au sosit auto­ritățile vest-germane. Poliția din München a dezarmat și arestat imediat grupul persoa­nelor din R.P. Ungară care au atentat la securitatea pasage­rilor și a echipajului avionu­lui românesc. In prezent au loc cercetări, urmînd a fi a­­plicate prevederile legilor în vigoare. Pe aeroportul Riem, după un control menit să asigure se­curitatea zborului avionului, cei 78 de pasageri și 5 membri ai echipajului s-au reîmbarcat și au continuat, în cursul nop­ții, călătoria la Praga, unde au aterizat în bune condiții. Ulterior, avionul Tarom a efectuat cursa regulată spre București, cu pasageri îmbar­cați la Praga și Budapesta. Organele de stat românești au luat măsurile corespunză­toare pentru desfășurarea zbo­rurilor, atât pe liniile interne, cit și pa ratele internaționale, în cele mai bune condiții de siguranță. (Agerpres) fotbal Rezultate nesatisfăcătoare ale echipelor noastre din divizia C Etapa a treia a campionatu­lui diviziei C a fost complet nefavorabilă echipelor din Ju­cistul nostru. In cele 4 jocuri susținute, doar una a reușit să cucerească un punct (și a­­ceasta a jucat pe teren pro­priu!). Comportarea nesatisfă­cătoare de duminică va trebui să constituie un semnal de a­­larmă pentru conducerile teh­nice, cit și pentru asociațiile sportive respective. Este posi­bil oare ca o echipă cu Anco­ra Galați, de pildă, să nu ob­țină nici un punct din 3 jocuri, echipă care cu ediții în urmă se afla în luptă pentru un loc fruntaș în serie ? In meciul cu Olimpia Rm. Sărat, jucătorii de la Ancora au prestat un joc slab, cu gre­șeli copilărești, pase fără a­­dresă, plasamente defectuoa­se, o exasperantă lipsă de efi­cacitate. In plus, nu se respec­tă indicațiile antrenorului, fie­care joacă cum vrea ; nu e­­xistă o colaborare între jucă­tori și între compartimente. Profitînd de această ție, oaspeții și-au văzut situa­de joc și în minutele 7 și 58 Demetek înscrie 2 goluri, con­cretizând în felul acesta supe­rioritatea tactică a echipei sale. De abia în minutul 83 Ancora a redus din handicap prin Tarpan.­­ Acest al treilea insucces consecutiv va trebui să dea de gîndit tuturor factorilor din Șantierul naval pentru ca ast­fel de situații să nu se mai repete. Altfel, va fi prea tîr­ziu... Dacia Galați — a doua echi­pă care a jucat pe teren pro­priu în compania formației U­­nirea Tricolor Brăila — a a­­vut, de asemenea, o compor­tare nesatisfăcătoare. Deși au dominat mai mult, gălățenii s-au jucat cu ocaziile și me­ciul s-a încheiat la egalitate: 0-0. A.S.M. Tecuci a jucat în de­plasare cu Petrolistul Boldești. Partida a fost dominată de gazde, învingătoare cu golicul scor de 5-1 (2-0), care­Cu toate că tecucenii s-au prezen­tat la joc fără 4 titulari, sco­rul mare cu care au pierdut nu poate fi justificat în tota­litate. La scorul de 3-0, Zlate a redus din handicap, pentru ca imediat A.S.M.-ul să bene­ficieze de o lovitură de la 11 m, pe care însă Bujor a rata­t-o ! Și un ultim rezultat: S.U.T. Galați a fost întrecută, la li­mită cu 1-0, de Rulmentul Bâr­lad. După 3 etape locurile pe care le ocupă echipele noas­tre sunt, în general modeste, iar cel al Ancorei — foarte slab (ultimul îin clasamentul seriei a Il-a, cu zero puncte , două goluri înscrise și 7 primite!!). In etapa viitoare au loc partidele : A.S.M. Tecuci — Metalurgistul Brăila, Galați — S.U.T. Galați, Dacia Chi­mia orașul Gheorghe Gheor­­ghiu-Dej — Ancora Galați. V. ȘTEFANESCU La Combinatul textil (Urmare din pag. 1) beneficiam­ cu mărfurile respec­tive din abundență, iar pe alții într-o proporție mai mică. Tot aceeași explicație ne este dată și de tov. Sigm­ard Marcu, in­giner șef producție, care ne-a precizat că respectarea con­tractului economic depinde în mare măsură și de organizarea mai rațională a fluxului tehno­logic în funcție de termenele de livrare stabilite. Așadar, posibilități de evita­re a neajunsurilor dintre pro­ducție și desfacere există. Mai mult, chiar după cum ne expli­ca inginera Aurelia Negrea, lipsa coloranților — problemă mult discutată în cadrul com­binatului, cu evidente urmări asupra ritmicității producției — se poate rezolva și pe calea utili­zării înlocuitorilor, a combină­rilor de alte categorii care se găsesc mai ușor. Aceste câteva aspecte sunt în măsură să scoa­tă la iveală existența la com­binatul textil a unei situații de­loc mulțumitoare pe linia rea­lizării contractelor economice. Sintetizînd cauzele care au condus la nerespectarea unor termene contractuale și la ce­lelalte întreprinderi din cadrul combinatului amintit se poate trage concluzia că, deși au in­tervenit și o serie de greutăți obiective, influența hotărîtoare asupra neonorării contractelor la termenele scadente au a­­vut-o neajunsurile interne. Folosirea corespunzătoare a forței de muncă, utilizarea apa­raturii tehnice la parametrii proiectați, realizarea producției la un înalt nivel calitativ­, ca și respectarea gamei sortimen­­telor cuprinse în plan, sunt fără îndoială principalele căi p­rin intermediul cărora factorii­­ de răspundere din combinatul textil pot acționa în vederea în­­­deplinirii cantitative și relta­­tive a sarcinilor, în mod ritmic, în conformitate cu contractele economice încheiate, cu cerin­țele de ansamblu ale economiei naționale. handbal știința Tecuci, la prima victorie In prima etapă a au dovedit o bună lozitate. Partida­­ campionatului re- pregătire t­impu­ se încheie cu sco­­r publican de juni­­nîndu-se prin ju­­rul de 10-6 (5-2) si ori la handbal se­­cul lor combativ, pentru Știința Te­­­­minin, Știința Te- combinativ și efi- cuci. Golurile in- V cuci a intilnit pe care. vingătoarelor au­r teren propriu echi- In partea a doua fost Înscrise de a­pa Liceului nr. 2 a meciului oaspe­ Contici (4). A. An- V din Rm. Sărat. De tele acționează mai ghel (3) V. An- V la început hand- bine și jocul caș- ghel, Bujor și Bă­­i batistele tecucene ligă in spectacu­­lar. Titifan­PMI MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 16.00 Deschiderea emisiunii Fotbal: Dinamo — Paok Salonic. (Cupa europeană a orașelor tliguri). Transmisiune de la Stadio­nul Dinamo 17.50 Microavanpremiera zilei 18.00 Momente folclorice cu Violeta Romanescu, Ionel Banu, Ana Bălăci, Maria Schipor 18.30 Cabinetul economic TV. „Asigurarea și controlul calității produselor*. 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Concursul și Festivalul Internațional „George Enescu*. „Lacul lebedelor“ de P.I. Ceaikovschi. Interpretează de balet al Teatrului Academic de Operă și Balet „S.M. Ansamblul Kirov“ din Leningrad (actul I) 20.50 Cronica literară. 21.05 „Lacul lebedelor“ de P.I. Ceaikovski (actul al 2-lea) 22.00 Telejurnalul de noapte. 22*15 „Lacul lebedelor“ de P.I. Ceaikovski (actul al 3-lea) V JBpe închiderea emisiunii.­­1 Cinema „Central“ — filmul Dragoste și viteză — orele 9,45 ; 12 ; 14;45 ; 17; 19,15; 21;15. „Republica“ — filmul Par Wolodyjowski — orele 9,15; 12; 15; 16; 20;45. „Țiglina" — filmul Tiffany Memorandum — orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Popular" — filmul Profesioniștii — orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Dunărea“ — filmul Armando, calul alb — orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Doina" — filmul Pen­tru încă puțini dolari — orele 15; 17 ; 19 ; 21. MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 PROGRAMUL 1 5.05—6,00 Muzica dimineții. 6,05— 9,30 Muzică și actualități. 7,00 Ra­diojurnal. 9,30 Viata cărților. 10.30 Vreau să știu. 11,05 Pentru prie­tenii muzicii corale. 11,30 De toa­te pentru toți .. turiștii. 11,45 Sfa­tul medicului. 12,00 Toamna... în avanpremieră — muzică ușoară. 12,30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13,00 Radio­jurnal. 13,10 Avanpremieră cotidi­ană. 14,00 Serial radiofonic pentru tir­erii ascultători. 14,30 din opere. 14,40 Publicitate Dansuri radio. 15,00 Concursul și Festivalul inter­național „George Enescu“. 15,30 Muzică populară. 16,00 Radiojurnal. 16,30 Consultație juridică. 16,40 Arii din operete. 17,05 Antena tineretu­lui. 17,30 Cîntece și jocuri populare. 18,03 Știință, tehnică, fantezie. 18,30 Șlagărele anului 1970. 19,00 Gazeta radio. 19,30 Buchet de me­lodii populare.­ 20,05 Tableta de seară. 20,20 Argheziană. 20,25 Zece melodii preferate. 21,00 Secolul XX în corespondența oamenilor de seamă. 21,20 Muzică ușoară. 21,30 Moment poetic. 22,00 Radiojurnal. 22,20 Sport. 22,30 Prima iubire — muzică ușoară. 23,00 Pentru mag­netofonul dv. 23,30 Discul în foile­ton — muzică ușoară.­ 0,03—5,00 Es­trada nocturnă. PROGRAMUL NI 6,00 Program muzical de dimi­neață. 7,00 Radiojurnal. 7 15 Pro­gram muzical de dimineață. 8,10 Tot înainte. 9,00 Piese corale. 9,15 Soliști de muzică populară. 9,45 Opera „Mignon“ de Ambroise Tho­mas. 11,00 Prelucrări de folclor. 11,49 Potpuriu din opereta „Bocca­­ccii?... ^UPP ®- 12,03 Avanpremieră cotidiană.­ 12,15 Concert de prînz. 13,00 Muzică ușoară. 13,30 Unda veselă. 14,00 Album de muzică populară. 14,30 Călătorie muzicală. 15,00 Pagini din opera „O noapte furtunoasă” de Paul Constantinescu. 15,30 Muzică ușoară. 16,00 Radio­jurnal. 16,50 Pe teme de protecția muncii. 17,00 Din cele mai frumoa­se melodii... 17,35 Lecturi paralele. 18,00 Concursul și festivalul inter­național „George Enescu“. 18,50 — 365 de cîntece. 19,00 Refrene îndră­gite. 19,30 Meridiane lirice. 19,50 Noapte bună de café-concert. copii . 20,30 Muzică 21.00 Concursul și festivalul internațional „George Enescu“. 23,40 Canțonete orches­trale. 24,00—1,00 Concert de muzi­că elvețiană. Nr. 80104 UNIVERSITATEA POPULARĂ GALAȚI ANUNȚĂ: organizarea următoarelor cursuri pentru anul universitar 1970/1971 Cursuri tehnice — Probleme tehnice și economice ale comitetelor de direcție.­i?­­.• — Organizarea producției și a muncii. — Probleme de ergonomie pentru protecția muncii. — Conducerea producției. Cursuri de cultură generală — Literatura secolului al XX-lea.­­ — Cultură și civilizație. — Reprezentanți gălățeni în știința și cultura națio­nală. — Momente din istoria patriei. — Probleme de medicină. — Literatura și cinematografia. Cursuri de informare — Introducere în tehnica muncii intelectuale. Pedagogie, etică, estetică — Valențe educative ale familiei. — Probleme de etică și estetică în viața tineretului-Cursuri practice — Biblioteconomie — LIMBI STRĂINE (engleză, franceză, italiană, ger­mană anii I. II. III) — STENODACTILOGRAFIE (anul I și II). înscrierile se fac zilnic între orele 10-12, 17-20 la Consiliul municipal al sindicatelor, B-dul Republicii nr. 38. Combinatul industriei alimentare Galați aP­ 1 tip Fabrica de săpun Apollo are vacante­­ — 3 posturi de fochiști Cei interesați se vor adresa la sediul fabricii din Galați, strada Științei nr. 58. Preferați fotografiile „S­E­P­IA“ a căror valoare artis­tică și plus de expre­sivitate întregește e­­fectul unor plăcute amintiri ! Saloanele foto ale cooperativei Igiena Galați execută pentru populație lucrări de calitate ireproșabilă. întreprinderea de mecanizare a agriculturii Șendreni Județul Galați recrutează elevi pentru cursul de mecanici agricoli cu durata de opt luni Condiții: — studii 7 clase elementare — stagiu militar satisfăcut — vîrsta — pînă la 35 ani — domiciliul în comunele : Șendreni, Braniștea, Independența, Schela, Smîrdan­ și municipiul Ga­lați. Pe perioada școlarizării, elevii beneficiază de indemnizații Informații la sediul întreprinderii de mecaniza­re a agriculturii Șendreni — telefon 12536. LOTO-PRONOSPORT organizează în ziua de 18 septembrie a.c. o tragere specială LOTO Se atribuie 25 categorii de premii constînd din: — Autoturisme Skoda 1­000 M­B, Dacia 1 300 In număr nelimitat. Biletele M 15 lei participă la toate extragerile. A­­mănunte la agențiile Loto — Pronosport. Joi 17 septembrie a. c. ultima zi de vînzare a biletelor K V V v

Next