Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-08-04 / nr. 7974

Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7974 MARȚI 4 AUGUST 1970 4 PAGINI — 30 BANI i­i MlPiffl ü ______ SAU­BÄTORI în industria județului Importante sporuri de producție 98473000 lei la producția globală 183961000 lei la producția marfă vîndută și încasată 23423700 lei valută din livrările la export Eforturile deosebite de colectivele de muncă depuse din industria județului Galați, preocupările sporite ale condu­cerilor de întreprinderi, organelor și organizațiilor ale de partid pe linia îndeplinirii in­dicatorilor de plan și a anga­jamentelor luate în întrecerea socialistă sunt concretizate, cu fiecare perioadă expirată, în obținerea unor importante spo­ruri de producție. Așa după cum informam re­cent cititorii ziarului nostru, măsurile politice, tehnice și or­ganizatorice întreprinse în fie­care unitate, elanul, și abnegația cu care hotărîrea oamenii muncii din industrie au acțio­nat pentru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan au favorizat obținerea unor suc­cese de prestigiu, concretizate în realizarea planului produc­ției globale și al producției marfă vindută și încasată cu două zile mai devreme, urmînd ca pînă la finele lunii, conform calculelor preliminare, să se obțină peste prevederi însem­nate cantități de produse, încheierea bilanțului la sfir­­șitul acestei luni a scos în e­­vidență depășirea substanțială a sarcinilor pe 7 luni, a preve­derilor și calculelor inițiale. Astfel, conform datelor centra­lizate la Direcția județeană de statistică, planul producției globale industriale a fost în­deplinit în proporție de 102,1 la sută, cel al producției mar­fă vîndută și încasată în pro­cent de 104,4 la sută, obținîn­­du-se peste plan 98 473 000 tei și respectiv 183 961 000 tei. Din punct de vedere fizic au fost produse peste prevederi 10 488 tone fontă, 12 892 tone oțel, 17 056 tone sloburi, 11 936 tone tablă mijlocie și groasă, 752 tone tablă subțire, 463 to­ne tablă zincată, 645 tone str­nia și bare trase, 72 118 tone minereu sortat, 668 m­c prefa­bricate din beton. De aseme­nea s-au realizat 42 100 mp țe­sături bumbac și 99 tone fire tip bumbac. In ceea ce priveș­te livrările la export și la a­­cest capitol, sarcinile de plan au fost depășite cu 23 423 700 lei valută. De menționat că la obține­rea acestor rezultate, o contri­buție de seamă și-au adus-o colectivele de muncă de la C.S.G., Uzina „Laminorul de tablă", Stația de sortare a mi­nereului, I.T.G., Șantierul na­val, Uzina de reparații auto Tecuci, Uzina de reparații Ga­lați și Uzina de reparații ma­șini agricole Tecuci, care și-au depășit substanțial sarcinile de plan pe primele 7 luni ale anu­lui. SA C.S.G. Cel mai mare transformator a fost pus sub tensiune intensificîndu-și eforturile pentru scurtarea termenului de punere în funcțiune a lamino­rului de benzi la rece, colecti­vul de muncă al 41 — I.C.M.S.G., a șantierului repurtat un nou succes. Recent, la Sta­ția de racord adine nr. 9 s-a pus sub tensiune unul din cei mai mari transformatori de pe platforma Combinatului siderurgic Galați. De la aceas­tă stație se va pulsa energia necesară instalațiilor și echi­pamentelor electrice din L.R.R. De asemenea, zilele a­­cestea au fost terminate toate lucrările electrice din secția decapare a laminorului și au fost predate pentru reglaje. Același colectiv execută în prezent spălarea și centrifu­garea transformatorilor din laminorul de benzi la cald, o lucrare în avans care soli­cită multă operativitate și pri­­cepere. Timpul destul de înaintat reclamă Terminarea grabnică a însămînțării culturilor duble In ciuda pronosticurilor bu­letinului meteorologic care a­­nunța pentru începutul lunii august ca pe o anticipație prematură a toamnei — aver­se abundente și scăderea tem­peraturii — timpul excelent a permis desfășurarea tuturor categoriilor de lucrări agricole specifice perioadei. Cum a fost valorificat acest timp în unitățile noastre agricole ? La C.A.P. Băleni după ter­minarea secerișului s-a pus accentul pe eliberarea tere­nului și efectuarea arăturilor de vară. Pînă la această oră unitatea utilizînd întreaga sa capacitate de transport (40 a­­telaje și trei remorci) a eli­berat circa 750 ha teren. Men­ționăm ca pozitiv faptul că lucrarea de evacuare-elibera­­re a terenului de baloț­ s-a desfășurat (utilizînd aceleași mijloace), concomitent cu fer­tilizarea ogoarelor (căruțele veneau încărcate cu îngrășă­minte și plecau încărcate cu baloți). Acesta a permis trac­toarelor secției să lucreze din plin la efectuarea ogoarelor de vară. Operațiunea desfășu­rată și în schimb de noapte (cinci tractoare lucrează noap­tea și opt ziua) a creat posi­bilitatea mecanizatorilor Stan Roșca și Dumitru Popa să se evidențieze aproape zilnic. Lin­gă efortul celorlalți tractoriști aportul lor se exprimă prin cele 720 ha arături realizate pînă la finele zilei de luni. Cifra la zi a suprafețelor în­­sămînțate cu porumb pentru siloz este de aproximativ 620 ha, adică 93 la sută din plan. Și la Cuca eliberarea tere­nului, efectuarea ogoarelor de vară și însămînțarea culturilor duble se află pe sfîrșite. Me­canizatorii lui Constantin Cioc, organizîndu-și lucrul în schim­buri prelungite (14 tractoare) au reușit să are circa 640 ha și să însămânțeze 480 ha (din 580 cît este planificat) cu po­rumb pentru masă verde. In ciuda eforturilor vizibile pe care le face secția de mecani­zare se mai menține însă un decalaj între ritmul eliberării terenului (unitatea are miriște pe 825 ha) și cel al efectuării arăturilor. La Rediu și Suhurlui însă­­mînțarea porumbului pentru masă verde s-a terminat pe 500 și respectiv 266 ha încă de du­minică. Organizarea chibzuită a muncii, buna funcționare a utilajelor secției de mecaniza­re condusă și în acest an cu competență de Dumitru Ciurea și-au spus cuvîntul. O scurtă convorbire cu pre­ședintele C.A.P.-ului Cuza Vodă, inginer Florin Gheață, ne-a edificat și asupra felului cum se desfășoară în unitate „operațiunile de sezon“. S-au eliberat circa 600 ha (din 642 cît reprezintă cifra planului) și acum se lucrează intens la arat (480 ha) și la însămînțatul porumbului pentru masă verde. — însămînțatul culturilor duble care este ușor rămas în urmă față de celelalte lucrări (s-au însămînțat doar 235 hec­tare din cele 395 planificate) ne-a mobilizat eforturile în această direcție și am luat deja măsuri pentru a putea termina la timp și în condițiile de calitate reclamate de agro­tehnică această lucrare. De marți vom mări numărul semă­nătorilor și astfel, crescînd vi­teza de lucru să putem recu­pera timpul pierdut. H. MAZILU Tu pag. a 11-a: O rubrică de SPORT În pagina a IV-a Cambodgia. — Acțiuni ofensive ale forțelor de rezistență. — Convorbiri sovie­­to-vest-germane. — Docherii britanici au reluat lucrul. — Mitia Bibich­i a fă­cut o declarație pre­sei și radioteleviziu­­nii. Uruguay. — Autoritățile guver­namentale continuă cercetările pentru depistarea răpitorilor. Cîntec și joc in C Tecuciului Serbarea din Crîngul Te­cuciului a fost anticipată so­nor încă din primele ore ale dimineții de către Fabricii de conserve, fanfara care, instalată în parcul central al orașului, vestea parcă jocu­rile și cintecele de peste zi. In jurul orei 10 mare ani­mație la Casa de municipală, veneau cultură forma­ții, altele erau anunțate, or­ganizatorii celui de-al trei­lea cean Festival folcloric tecu­(Comitetul municipal U.T.C., Consiliul municipal al sindicatelor, Casa de cultu­ră) definitivau in amănunt ti­rul manifestării. O însuflețire specifică acestor acțiuni de amploare era vizibilă peste tot. In Crîng, așteptarea trecută in cîntec. Tonete era cu fructe, gogoși, înghețată, be­re anunțau o zi plăcută pen­tru cei care urmau să po­posească aici, în cunoscuta oază tecuceană de petreceri și recreare. Către prinz, cu o intîrziere cauzată de sosirea formații­lor din unele comune invita­te pe scena festivalului­­ spre Cring au pornit artiștii amatori prezenți, intr-o pa­radă a portului de prin par­tea locului. Un cuvînt de deschidere rostit de secretar al Comitetului primul mu­nicipal U.T.C., tovarășul Va­sile Niță, și serbarea este declanșată. A revenit artiștilor amatori din Jepu cinstea de a păși primii pe scenă. Mai precis cunoscutului cor din comuna lui Tudor Pa­­fi­le, formație mult apreciată, condusă de învățătorul Ionel Constanti­­nescu, niciodată obosit­a­ DAN PLAEȘU (Continuare in pag. a Il-al Acțiuni multilaterale pentru îmbunătățirea transportului în comun Transportul în comun din mu­nicipiul Galați cunoaște în ulti­ma vreme îmbunătățiri substan­țiale. Am desprins această con­cluzie nu numai din aspectele întîlnite în cursul raidului orga­nizat la sfirșitul săptăminii tre­cute, ci și din observațiile făcu­te anterior, din scrisorile so­site la redacție. Intr-o oarecare măsură, fără a fi hotăritoa­­re în aprecierea calității pres­tațiilor, îmbunătățirea trans­portului în comun poate desprinsă și din îndeplinirea tu­t­­turor indicatorilor tehnico-econo­­mici de plan, atît pe ultima de­cadă cît și pe întreaga lună iu­lie a.c. In raidul nostru am întîlnit și unele aspecte negative care, luate individual, ar putea infir­ma părerea în general bună a celor aproape 150 de călători pe care i-am chestionat în pri­vința calității transportului in comun. Am reținut, in primul îmbunătățirea transportului rînd, în comun la orele de vîrf, cînd în­cepe lucrul în marile întreprin­deri gălățene. Pe traseul 18, ca­re deservește Uzina „Laminorul de tablă", Șantierul naval și alte întreprinderi din valea se călătorește în condiții orașului, apro­piate de cele optime, adică fă­ră busculade, fără „ciorchini" de călători agățați pe scările autobuzelor. De asemenea, și pe traseele spre Combinatul textil și pe traseul 17 care servește unitățile industriale de­și complexul de depozite comer­ciale din partea vestică a muni­cipiului, transportul de diminea­ță spre locurile de muncă s-a îmbunătățit cu unele rezerve pe care nu le vom neglija în acest articol. Iată deci, că, în general, cu același număr de autobuze, dar cu mai multă preocupare pen­tru organizare, pentru folosirea mai bună a capacității de trans­port, s-au putut evita unele deficiențe, deseori reclamate de gălățeni. In îmbunătățirea transportului în comun gălățean o importan­tă contribuție o aduc masurile luate de conducerea întreprin­derii - director tov. Costică Constantin, de a se analiza din jumătate în jumătate de oră la dispeceratul central al între­prinderii modul de folosire a autobuzelor, repartiția ra pe trasee, deficiențele acesta­apă­rute. Dispeceratul, prin cele șapte posturi de radio, din care două mobile, care țin o perma­nentă legătură între ele, s-a do­vedit un mijloc eficace în orga­nizarea transportului în comun. Am stat și ca simpli călători și Raidul nostru pe traseele I.T.O. cu identitatea declarată la se­diul coloanei de autobuze din piața „30 Decembrie" și ne-ar fi convins de utilitatea dispecerat. Am reținut în acestui deosebit pasiunea cu care mod au lucrat cei doi șefi de coloană, Ionel Chițu și Mihai Lefter. Am mai reținut faptul că în fiecare dimineață toate aspectele întîl­nite în cursul unei zile se discu­tă cu factorii de răspundere în ședința operativă organizată la dispeceratul întreprinderii. Aceste măsuri și rezultate nu pot fi trecute cu vederea atunci cînd se analizează situația transportului în comun dat de către I.T.O., după organi­cum nu putem să neglijăm deficien­țele care mai persistă încă. Una din principalele deficien­țe este aceea a comportării ne­cuviincioase față de călători a unor șoferi și taxatoare. Dacă din cei aproximativ 173 000 de gălățeni care urcă și coboară zilnic din autobuzele I.T.O. nu­mai 100 au fost bruscați prin­­tr-un cuvînt sau o frînă bruscă, fară rost, munca tuturor lucră­torilor de pe autobuze este um­brită de nemulțumirile justifica­te ale acestui mănunchi de că­lători. Nu ne-am propus să în­șirăm aici numele tuturor șoferi­lor sau al taxatoarelor care vor­besc urît cu călătorii, fiindcă nu lista lor este importantă, ci pu­nem în atenția conducerii I.T.O. cauza care face să mai persis­te încă asemenea manifestări. Dacă în general există un con­trol riguros asupra modului cum sunt folosite autobuzele și tram­vaiele, dacă în general se res­pectă graficele, programul de lucru, nu ace'st­ control se face în domeniul calității serviciilor prestate. In cele aproape 40 de autobuze cu care am călătorit numai în ziua de 31 iulie, nu am întîlnit nici un controlor de la I.T.O. sau vreun alt salariat care să observe, să intervină sau să rezolve vreun conflict dintre lucrătorii de pe autobuze și călători. Măsurile disciplinare care se iau de către conduce­rea întreprinderii vizează arare­ori pe cei care dau dovezi de necuviință în timpul serviciului. Se impune deci mai mult con­trol pe autobuze și tramvaie și măsuri mai eficiente pentru fo­losirea opiniei publice în com­­­baterea manifestărilor de indis­ciplină. Un al doilea aspect negativ este starea de întreținere ne­corespunzătoare a multor auto­buze. Dacă curățenia acestora, în general, satisface, starea teh­nică a cel puțin un sfert din nu­mărul autobuzelor lasă de dorit. Lipsesc de la multe autobuze canapelele din spate, barele de AUREL FLOREA (Continuare în pag. a lll-a) m­­­ARINEI o impresionantă demonstrație a vigoarei marinei românești LA MANGALIA Jalon intre saloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoa­rea consacrată oamenilor mă­rii. Zi­ simbol, ca multe altele, moment în care poporul nos­tru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine mun­cii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a mi­litarilor din forțele navale, a constructorilor de nave. In această zi, toate navele militare și civile au arborat însemne de zile mari — Marele Pavoaz — iar prin programe artistice, prin întreceri sporti­ve și jocuri pline de fantezie și umor, marinarii au umplut de clocot și farmec, porturile dunărene, cele de pe apele in­terioare, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc și muncesc pe întinsul apelor a cunoscut însă farmec și stră­lucire aparte la Mangalia, ca­dru devenit tradițional pentru celebrarea Zilei Marinei. încă de cu zori, navele flo­tei maritime militare aliniate în avanport, masivul dig inter­pus între bazinul de acostare și largul mării au dobîndit am­bianța sărbătorească a marilor festivități. Pe catarguri flutu­ră, în adierea brizei marine, mii și mii de stegulete multi­colore. Vasul-comandant, bo­gat drapat în tricoloruri și drapele purpurii purtînd stema și inițialele Partidului Comu­nist Român, așteaptă, la chei, ca pe puntea ancorat­­a să urce oaspeți de seamă. La săr­bătoare participă tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președin­tele Consiliului de Stat, co­mandant suprem al Armate ale Republicii Forțelor Socia­liste România. Participă, de asemenea, alți conducători de partid și de stat, demnitari ai țării, oaspeți de peste hotare, atașați navali ai numeroase state. Este o atmosferă de aștepta­re, în același ,timp și calmă și febrilă. Pe străzile Mangaliei, pe faleza orașului, , în balcoa­nele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă și către bazinul avanportului, mii și­­ mii de lo­calnici, turiști români și străini aflați în vacanță pe însoritul nostru litoral, țărani veniți din satele împrejmuitoare, așteap­tă începerea festivităților. Este în această masivă prezență u­­mană, constatată plenar și pe întreg parcursul drumului, viu exprimată dorința, bucuria de a-l vedea și saluta pe secreta­rul general al partidului, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, a cărui tonifiantă prezentă în mijlocul maselor este totdea­una prilej de mișcătoare mani­festare a unității indestructibi­le dintre partid și popor. La festivitățile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitați de onoare Mitia Ribicici, președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepre­­ședinte al Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., Eugeniusz. Stvr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveția, Adalberto Minucci, membru al Direcțiunii P.C. Italian, Karl Heinz Notzel, membru al Pre­zidiului Comitetului Federal al P.C. German, Kurt membru al Prezidiului Erlebach, Comi­tetului Federal al P.C. German, Gustavo Espimosa Montesi­­mos, membru al Comisiei Po­litice a C.C. al P.C. Peruvian, secretar general al Confedera­ției generale a oamenilor mun­cii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului Laburist din Marea Britanie, James Stewart, membru al Co­mitetului Executiv National și al Secretariatului P.C. din Ir­landa. Ora 10­ . După ce au străbătut drumul de la Neptun, tînăra și cocheta stațiune Neptun, din constela­ția Mangalia Nord, mașinile ce compun convoiul oficial pă­trund în incinta avanportului, urmînd coama digului, printre ziduri de trupuri bronzate și explodînd de sănătate și voie buna. Trecerea prin mulțime a mașinii deschise în care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și tovarășul Emil Bodnaraș este însoțită de vii aplauze, de urale îndelun­gate. Se scandează în cor nu­mele conducătorului partidu­lui, alăturîndu-se ca o indiso­lubilă legătură a conducătoru­lui cu partidul, ca un simbol al unei organice simbioze, cele trei atît de cunoscute și tot pe atît de simbolice inițialele P.C.R. In întîmpinarea tovarășului ■ Nicolae Ceaușescu vine gene­­ralul-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate. Vice-amiralul inginer Grigore Marteș, marinei militare dă comandantul raportul. Comandantul suprem­ al Forțe­lor Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece apoi în re­vistă compania de onoare, urcă pe puntea vasului coman­dant și adresează tuturor ma­rinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei și urări de noi succese în pregătirea de luptă și politică. Pionieri cu fețele îmbujora­te de emoție oferă tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu, tovară­șului Ion Gheorghe Maurer, precum și celorlalte oficiale și invitaților, persoane bogate buchete de trandafiri și garoa­fe roșii. Erau prezenți în tri­bună tovarășii Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Vasile Vil­­cu, Iosif Banc, Miron Constan­­tinescu, Ion Iliescu, Vasile Pa­­tilineț, Ion Pățan, Corneliu Mănescu, Petre lonescu, prim­­secretar al Comitetului jude­țean Constanța ai P.C.R., pre­ședintele Consiliului popular județean, șefi de secție la C.C. al P.C.R., membri ai gu­vernului, generali și ofițeri su­periori. Începe serbarea marinăreas­că... Vreme de o oră și jumătate puntea vasului-comandant, punțile celorlalte vase ancora­te la chei, treptele digului, di­gul însuși, faleza mării, bal­coanele clădirilor ce dau spre mare, spre bazinul avanportu­lui devin o imensă, o uriașă sală de spectacol. Vreme de o oră și jumătate, mii și mii de oameni aveau să asiste la o virtuoasă demonstrație artis­tică, la o dezlănțuire de vigoa­re și măiestrie sportivă. Incepind cu fantastica apari­ție pe spinarea cenușie a unei balene și în tovărășia unor salve de tunete, răzbătînd din adîncuri, a severului zeu Nep­tun, stăpînul necontestat al în­tinderilor și străfundurilor de ape și pînă la plinul de u­­mor— joc-concurs al prinde­rii rațelor, totul a respirat i­­maginație, voioșie și în nu mai mică măsură bună pregătire. De la corabia dacică, vas cu capul de lup, înfipt semeț pe coama prorei, mînuite de lo­­pătari bărboși, de la Liburna care a adus pe meleagurile Daciei legiunile lui Traian, de la pînzarele din vremea lui Mircea cel Bătrîn și Ștefan cel Mare, pînă la navele purtătoa­re de rachete ce au încheiat majestuos și concludent para­da deschisă de vedetele grăni­cerești, navigația pe apele ro­mâne și construcția româneas­ N. POPESCU-BOGDANEȘTI (Continuare în pag. a II-a) LA GALAȚI A intrat în tradiție, ca pri­ma duminică a lunii august să fie dedicată sărbătoririi mari­narilor, ucenicilor contempo­rani ai zeului Neptun, stăpî­nul mărilor. Dunărea, care a purtat atîtea nave pe undele sale de-a lungul secolelor, de la ambarcațiunile dacice, la pînzarele din vremea voievozi­lor Mircea cel Bătrîn și Ște­fan cel Mare și pînă la mo­dernele vase comerciale de as­tăzi, remorchere, cargouri, pe­troliere, nave de pasageri, ale căror certificate de naștere au fost „scrise" prin priceperea și hărnicia constructorilor de nave de la Galați, Brăila, Ol­tenița, Giurgiu, Turnu Seve­rin și Constanța, a fost dumi­nică scena acestei sărbători. Intîile raze ale soarelui de vară au găsit navele ancora­te în port împodobite cu Ma­rele Pavoaz. Mii de gălățeni, dornici să admire, ca în fieca­re an, minunatele jocuri mari­nărești, dovadă a curajului, îndemînării și voinței de a în­vinge au umplut malul fluviu­lui. La sărbătorire au luat parte membri ai Birourilor Co­mitetelor județean și mu­nitiviști Au partt­­ing. Nico­nicipal de partid, de partid și de stat crpat de asemenea la­ Stere, șeful Departamentu­lui transporturi navale și Ni­colae Ocănoaie, director gene­ral al navigației civile. Orele 9,30. In acordurile Imnului de Stat pe catargul navei „Muntenia" pe puntea căreia au luat loc oaspeții, se ridică pavilionul Republicii Socialiste România. Apoi, con­form tradiției, își face apariția, pentru a asista la sărbătoare, zeul Neptun, despicînd valu­rile Dunării pe spinarea unei balene. După lansarea la apă a unei ancore de flori, în semn de recunoștință pentru eroii marinari, începe defilarea flo­tei de pasageri și mărfuri. Rînd pe rînd trec prin fața spectatorilor navele de pasa­geri „Rapid" și „Trotuș", re­morcherele „Făurei", „Banat", „Poiana Țapului", tancul pe­trolier „Brazi", nava de sem­nalizare și balizaj „Muscel" și altele. De ziua lor marina­­docherii de la C.N.F. Și MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a) Veniți in port, intr un număr impresionant, gălățenii au participat cu entuziasm la sărbătorirea Zilei Marinei, Fo&M­R, POPA

Next