Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)
1970-08-04 / nr. 7974
Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVI — Nr. 7974 MARȚI 4 AUGUST 1970 4 PAGINI — 30 BANI ii MlPiffl ü ______ SAUBÄTORI în industria județului Importante sporuri de producție 98473000 lei la producția globală 183961000 lei la producția marfă vîndută și încasată 23423700 lei valută din livrările la export Eforturile deosebite de colectivele de muncă depuse din industria județului Galați, preocupările sporite ale conducerilor de întreprinderi, organelor și organizațiilor ale de partid pe linia îndeplinirii indicatorilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă sunt concretizate, cu fiecare perioadă expirată, în obținerea unor importante sporuri de producție. Așa după cum informam recent cititorii ziarului nostru, măsurile politice, tehnice și organizatorice întreprinse în fiecare unitate, elanul, și abnegația cu care hotărîrea oamenii muncii din industrie au acționat pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan au favorizat obținerea unor succese de prestigiu, concretizate în realizarea planului producției globale și al producției marfă vindută și încasată cu două zile mai devreme, urmînd ca pînă la finele lunii, conform calculelor preliminare, să se obțină peste prevederi însemnate cantități de produse, încheierea bilanțului la sfirșitul acestei luni a scos în evidență depășirea substanțială a sarcinilor pe 7 luni, a prevederilor și calculelor inițiale. Astfel, conform datelor centralizate la Direcția județeană de statistică, planul producției globale industriale a fost îndeplinit în proporție de 102,1 la sută, cel al producției marfă vîndută și încasată în procent de 104,4 la sută, obținîndu-se peste plan 98 473 000 tei și respectiv 183 961 000 tei. Din punct de vedere fizic au fost produse peste prevederi 10 488 tone fontă, 12 892 tone oțel, 17 056 tone sloburi, 11 936 tone tablă mijlocie și groasă, 752 tone tablă subțire, 463 tone tablă zincată, 645 tone strnia și bare trase, 72 118 tone minereu sortat, 668 mc prefabricate din beton. De asemenea s-au realizat 42 100 mp țesături bumbac și 99 tone fire tip bumbac. In ceea ce privește livrările la export și la acest capitol, sarcinile de plan au fost depășite cu 23 423 700 lei valută. De menționat că la obținerea acestor rezultate, o contribuție de seamă și-au adus-o colectivele de muncă de la C.S.G., Uzina „Laminorul de tablă", Stația de sortare a minereului, I.T.G., Șantierul naval, Uzina de reparații auto Tecuci, Uzina de reparații Galați și Uzina de reparații mașini agricole Tecuci, care și-au depășit substanțial sarcinile de plan pe primele 7 luni ale anului. SA C.S.G. Cel mai mare transformator a fost pus sub tensiune intensificîndu-și eforturile pentru scurtarea termenului de punere în funcțiune a laminorului de benzi la rece, colectivul de muncă al 41 — I.C.M.S.G., a șantierului repurtat un nou succes. Recent, la Stația de racord adine nr. 9 s-a pus sub tensiune unul din cei mai mari transformatori de pe platforma Combinatului siderurgic Galați. De la această stație se va pulsa energia necesară instalațiilor și echipamentelor electrice din L.R.R. De asemenea, zilele acestea au fost terminate toate lucrările electrice din secția decapare a laminorului și au fost predate pentru reglaje. Același colectiv execută în prezent spălarea și centrifugarea transformatorilor din laminorul de benzi la cald, o lucrare în avans care solicită multă operativitate și pricepere. Timpul destul de înaintat reclamă Terminarea grabnică a însămînțării culturilor duble In ciuda pronosticurilor buletinului meteorologic care anunța pentru începutul lunii august ca pe o anticipație prematură a toamnei — averse abundente și scăderea temperaturii — timpul excelent a permis desfășurarea tuturor categoriilor de lucrări agricole specifice perioadei. Cum a fost valorificat acest timp în unitățile noastre agricole ? La C.A.P. Băleni după terminarea secerișului s-a pus accentul pe eliberarea terenului și efectuarea arăturilor de vară. Pînă la această oră unitatea utilizînd întreaga sa capacitate de transport (40 atelaje și trei remorci) a eliberat circa 750 ha teren. Menționăm ca pozitiv faptul că lucrarea de evacuare-eliberare a terenului de baloț s-a desfășurat (utilizînd aceleași mijloace), concomitent cu fertilizarea ogoarelor (căruțele veneau încărcate cu îngrășăminte și plecau încărcate cu baloți). Acesta a permis tractoarelor secției să lucreze din plin la efectuarea ogoarelor de vară. Operațiunea desfășurată și în schimb de noapte (cinci tractoare lucrează noaptea și opt ziua) a creat posibilitatea mecanizatorilor Stan Roșca și Dumitru Popa să se evidențieze aproape zilnic. Lingă efortul celorlalți tractoriști aportul lor se exprimă prin cele 720 ha arături realizate pînă la finele zilei de luni. Cifra la zi a suprafețelor însămînțate cu porumb pentru siloz este de aproximativ 620 ha, adică 93 la sută din plan. Și la Cuca eliberarea terenului, efectuarea ogoarelor de vară și însămînțarea culturilor duble se află pe sfîrșite. Mecanizatorii lui Constantin Cioc, organizîndu-și lucrul în schimburi prelungite (14 tractoare) au reușit să are circa 640 ha și să însămânțeze 480 ha (din 580 cît este planificat) cu porumb pentru masă verde. In ciuda eforturilor vizibile pe care le face secția de mecanizare se mai menține însă un decalaj între ritmul eliberării terenului (unitatea are miriște pe 825 ha) și cel al efectuării arăturilor. La Rediu și Suhurlui însămînțarea porumbului pentru masă verde s-a terminat pe 500 și respectiv 266 ha încă de duminică. Organizarea chibzuită a muncii, buna funcționare a utilajelor secției de mecanizare condusă și în acest an cu competență de Dumitru Ciurea și-au spus cuvîntul. O scurtă convorbire cu președintele C.A.P.-ului Cuza Vodă, inginer Florin Gheață, ne-a edificat și asupra felului cum se desfășoară în unitate „operațiunile de sezon“. S-au eliberat circa 600 ha (din 642 cît reprezintă cifra planului) și acum se lucrează intens la arat (480 ha) și la însămînțatul porumbului pentru masă verde. — însămînțatul culturilor duble care este ușor rămas în urmă față de celelalte lucrări (s-au însămînțat doar 235 hectare din cele 395 planificate) ne-a mobilizat eforturile în această direcție și am luat deja măsuri pentru a putea termina la timp și în condițiile de calitate reclamate de agrotehnică această lucrare. De marți vom mări numărul semănătorilor și astfel, crescînd viteza de lucru să putem recupera timpul pierdut. H. MAZILU Tu pag. a 11-a: O rubrică de SPORT În pagina a IV-a Cambodgia. — Acțiuni ofensive ale forțelor de rezistență. — Convorbiri sovieto-vest-germane. — Docherii britanici au reluat lucrul. — Mitia Bibichi a făcut o declarație presei și radioteleviziunii. Uruguay. — Autoritățile guvernamentale continuă cercetările pentru depistarea răpitorilor. Cîntec și joc in C Tecuciului Serbarea din Crîngul Tecuciului a fost anticipată sonor încă din primele ore ale dimineții de către Fabricii de conserve, fanfara care, instalată în parcul central al orașului, vestea parcă jocurile și cintecele de peste zi. In jurul orei 10 mare animație la Casa de municipală, veneau cultură formații, altele erau anunțate, organizatorii celui de-al treilea cean Festival folcloric tecu(Comitetul municipal U.T.C., Consiliul municipal al sindicatelor, Casa de cultură) definitivau in amănunt tirul manifestării. O însuflețire specifică acestor acțiuni de amploare era vizibilă peste tot. In Crîng, așteptarea trecută in cîntec. Tonete era cu fructe, gogoși, înghețată, bere anunțau o zi plăcută pentru cei care urmau să poposească aici, în cunoscuta oază tecuceană de petreceri și recreare. Către prinz, cu o intîrziere cauzată de sosirea formațiilor din unele comune invitate pe scena festivalului spre Cring au pornit artiștii amatori prezenți, intr-o paradă a portului de prin partea locului. Un cuvînt de deschidere rostit de secretar al Comitetului primul municipal U.T.C., tovarășul Vasile Niță, și serbarea este declanșată. A revenit artiștilor amatori din Jepu cinstea de a păși primii pe scenă. Mai precis cunoscutului cor din comuna lui Tudor Pafile, formație mult apreciată, condusă de învățătorul Ionel Constantinescu, niciodată obosita DAN PLAEȘU (Continuare in pag. a Il-al Acțiuni multilaterale pentru îmbunătățirea transportului în comun Transportul în comun din municipiul Galați cunoaște în ultima vreme îmbunătățiri substanțiale. Am desprins această concluzie nu numai din aspectele întîlnite în cursul raidului organizat la sfirșitul săptăminii trecute, ci și din observațiile făcute anterior, din scrisorile sosite la redacție. Intr-o oarecare măsură, fără a fi hotăritoare în aprecierea calității prestațiilor, îmbunătățirea transportului în comun poate desprinsă și din îndeplinirea tutturor indicatorilor tehnico-economici de plan, atît pe ultima decadă cît și pe întreaga lună iulie a.c. In raidul nostru am întîlnit și unele aspecte negative care, luate individual, ar putea infirma părerea în general bună a celor aproape 150 de călători pe care i-am chestionat în privința calității transportului in comun. Am reținut, in primul îmbunătățirea transportului rînd, în comun la orele de vîrf, cînd începe lucrul în marile întreprinderi gălățene. Pe traseul 18, care deservește Uzina „Laminorul de tablă", Șantierul naval și alte întreprinderi din valea se călătorește în condiții orașului, apropiate de cele optime, adică fără busculade, fără „ciorchini" de călători agățați pe scările autobuzelor. De asemenea, și pe traseele spre Combinatul textil și pe traseul 17 care servește unitățile industriale deși complexul de depozite comerciale din partea vestică a municipiului, transportul de dimineață spre locurile de muncă s-a îmbunătățit cu unele rezerve pe care nu le vom neglija în acest articol. Iată deci, că, în general, cu același număr de autobuze, dar cu mai multă preocupare pentru organizare, pentru folosirea mai bună a capacității de transport, s-au putut evita unele deficiențe, deseori reclamate de gălățeni. In îmbunătățirea transportului în comun gălățean o importantă contribuție o aduc masurile luate de conducerea întreprinderii - director tov. Costică Constantin, de a se analiza din jumătate în jumătate de oră la dispeceratul central al întreprinderii modul de folosire a autobuzelor, repartiția ra pe trasee, deficiențele acestaapărute. Dispeceratul, prin cele șapte posturi de radio, din care două mobile, care țin o permanentă legătură între ele, s-a dovedit un mijloc eficace în organizarea transportului în comun. Am stat și ca simpli călători și Raidul nostru pe traseele I.T.O. cu identitatea declarată la sediul coloanei de autobuze din piața „30 Decembrie" și ne-ar fi convins de utilitatea dispecerat. Am reținut în acestui deosebit pasiunea cu care mod au lucrat cei doi șefi de coloană, Ionel Chițu și Mihai Lefter. Am mai reținut faptul că în fiecare dimineață toate aspectele întîlnite în cursul unei zile se discută cu factorii de răspundere în ședința operativă organizată la dispeceratul întreprinderii. Aceste măsuri și rezultate nu pot fi trecute cu vederea atunci cînd se analizează situația transportului în comun dat de către I.T.O., după organicum nu putem să neglijăm deficiențele care mai persistă încă. Una din principalele deficiențe este aceea a comportării necuviincioase față de călători a unor șoferi și taxatoare. Dacă din cei aproximativ 173 000 de gălățeni care urcă și coboară zilnic din autobuzele I.T.O. numai 100 au fost bruscați printr-un cuvînt sau o frînă bruscă, fară rost, munca tuturor lucrătorilor de pe autobuze este umbrită de nemulțumirile justificate ale acestui mănunchi de călători. Nu ne-am propus să înșirăm aici numele tuturor șoferilor sau al taxatoarelor care vorbesc urît cu călătorii, fiindcă nu lista lor este importantă, ci punem în atenția conducerii I.T.O. cauza care face să mai persiste încă asemenea manifestări. Dacă în general există un control riguros asupra modului cum sunt folosite autobuzele și tramvaiele, dacă în general se respectă graficele, programul de lucru, nu ace'st control se face în domeniul calității serviciilor prestate. In cele aproape 40 de autobuze cu care am călătorit numai în ziua de 31 iulie, nu am întîlnit nici un controlor de la I.T.O. sau vreun alt salariat care să observe, să intervină sau să rezolve vreun conflict dintre lucrătorii de pe autobuze și călători. Măsurile disciplinare care se iau de către conducerea întreprinderii vizează arareori pe cei care dau dovezi de necuviință în timpul serviciului. Se impune deci mai mult control pe autobuze și tramvaie și măsuri mai eficiente pentru folosirea opiniei publice în combaterea manifestărilor de indisciplină. Un al doilea aspect negativ este starea de întreținere necorespunzătoare a multor autobuze. Dacă curățenia acestora, în general, satisface, starea tehnică a cel puțin un sfert din numărul autobuzelor lasă de dorit. Lipsesc de la multe autobuze canapelele din spate, barele de AUREL FLOREA (Continuare în pag. a lll-a) mARINEI o impresionantă demonstrație a vigoarei marinei românești LA MANGALIA Jalon intre saloanele noi din calendarul epocii socialiste a României, prima duminică din august consemnează sărbătoarea consacrată oamenilor mării. Zi simbol, ca multe altele, moment în care poporul nostru aduce un fierbinte omagiu, închină sentimentele sale cele mai nobile de gratitudine muncii fără preget a navigatorilor de pe vasele comerciale, a militarilor din forțele navale, a constructorilor de nave. In această zi, toate navele militare și civile au arborat însemne de zile mari — Marele Pavoaz — iar prin programe artistice, prin întreceri sportive și jocuri pline de fantezie și umor, marinarii au umplut de clocot și farmec, porturile dunărene, cele de pe apele interioare, porturile maritime. Sărbătorirea celor care trăiesc și muncesc pe întinsul apelor a cunoscut însă farmec și strălucire aparte la Mangalia, cadru devenit tradițional pentru celebrarea Zilei Marinei. încă de cu zori, navele flotei maritime militare aliniate în avanport, masivul dig interpus între bazinul de acostare și largul mării au dobîndit ambianța sărbătorească a marilor festivități. Pe catarguri flutură, în adierea brizei marine, mii și mii de stegulete multicolore. Vasul-comandant, bogat drapat în tricoloruri și drapele purpurii purtînd stema și inițialele Partidului Comunist Român, așteaptă, la chei, ca pe puntea ancorata să urce oaspeți de seamă. La sărbătoare participă tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, președintele Consiliului de Stat, comandant suprem al Armate ale Republicii Forțelor Socialiste România. Participă, de asemenea, alți conducători de partid și de stat, demnitari ai țării, oaspeți de peste hotare, atașați navali ai numeroase state. Este o atmosferă de așteptare, în același ,timp și calmă și febrilă. Pe străzile Mangaliei, pe faleza orașului, , în balcoanele impunătoarelor clădiri ce dau spre plajă și către bazinul avanportului, mii și mii de localnici, turiști români și străini aflați în vacanță pe însoritul nostru litoral, țărani veniți din satele împrejmuitoare, așteaptă începerea festivităților. Este în această masivă prezență umană, constatată plenar și pe întreg parcursul drumului, viu exprimată dorința, bucuria de a-l vedea și saluta pe secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a cărui tonifiantă prezentă în mijlocul maselor este totdeauna prilej de mișcătoare manifestare a unității indestructibile dintre partid și popor. La festivitățile organizate cu prilejul Zilei Marinei participă ca invitați de onoare Mitia Ribicici, președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Dmitri Poleanski, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S., Eugeniusz. Stvr, membru al C.C. al P.M.U.P., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R.P. Polone, Jean Vincent, membru al Secretariatului Colectiv al Partidului Muncii din Elveția, Adalberto Minucci, membru al Direcțiunii P.C. Italian, Karl Heinz Notzel, membru al Prezidiului Comitetului Federal al P.C. German, Kurt membru al Prezidiului Erlebach, Comitetului Federal al P.C. German, Gustavo Espimosa Montesimos, membru al Comisiei Politice a C.C. al P.C. Peruvian, secretar general al Confederației generale a oamenilor muncii peruvieni, Harry Nicholas, secretar general al Partidului Laburist din Marea Britanie, James Stewart, membru al Comitetului Executiv National și al Secretariatului P.C. din Irlanda. Ora 10 . După ce au străbătut drumul de la Neptun, tînăra și cocheta stațiune Neptun, din constelația Mangalia Nord, mașinile ce compun convoiul oficial pătrund în incinta avanportului, urmînd coama digului, printre ziduri de trupuri bronzate și explodînd de sănătate și voie buna. Trecerea prin mulțime a mașinii deschise în care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și tovarășul Emil Bodnaraș este însoțită de vii aplauze, de urale îndelungate. Se scandează în cor numele conducătorului partidului, alăturîndu-se ca o indisolubilă legătură a conducătorului cu partidul, ca un simbol al unei organice simbioze, cele trei atît de cunoscute și tot pe atît de simbolice inițialele P.C.R. In întîmpinarea tovarășului ■ Nicolae Ceaușescu vine generalul-locotenent Ion Coman, adjunct al ministrului forțelor armate. Vice-amiralul inginer Grigore Marteș, marinei militare dă comandantul raportul. Comandantul suprem al Forțelor Armate, tovarășul Nicolae Ceaușescu, trece apoi în revistă compania de onoare, urcă pe puntea vasului comandant și adresează tuturor marinarilor felicitări cu prilejul Zilei Marinei și urări de noi succese în pregătirea de luptă și politică. Pionieri cu fețele îmbujorate de emoție oferă tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu, tovarășului Ion Gheorghe Maurer, precum și celorlalte oficiale și invitaților, persoane bogate buchete de trandafiri și garoafe roșii. Erau prezenți în tribună tovarășii Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Vasile Vilcu, Iosif Banc, Miron Constantinescu, Ion Iliescu, Vasile Patilineț, Ion Pățan, Corneliu Mănescu, Petre lonescu, primsecretar al Comitetului județean Constanța ai P.C.R., președintele Consiliului popular județean, șefi de secție la C.C. al P.C.R., membri ai guvernului, generali și ofițeri superiori. Începe serbarea marinărească... Vreme de o oră și jumătate puntea vasului-comandant, punțile celorlalte vase ancorate la chei, treptele digului, digul însuși, faleza mării, balcoanele clădirilor ce dau spre mare, spre bazinul avanportului devin o imensă, o uriașă sală de spectacol. Vreme de o oră și jumătate, mii și mii de oameni aveau să asiste la o virtuoasă demonstrație artistică, la o dezlănțuire de vigoare și măiestrie sportivă. Incepind cu fantastica apariție pe spinarea cenușie a unei balene și în tovărășia unor salve de tunete, răzbătînd din adîncuri, a severului zeu Neptun, stăpînul necontestat al întinderilor și străfundurilor de ape și pînă la plinul de umor— joc-concurs al prinderii rațelor, totul a respirat imaginație, voioșie și în nu mai mică măsură bună pregătire. De la corabia dacică, vas cu capul de lup, înfipt semeț pe coama prorei, mînuite de lopătari bărboși, de la Liburna care a adus pe meleagurile Daciei legiunile lui Traian, de la pînzarele din vremea lui Mircea cel Bătrîn și Ștefan cel Mare, pînă la navele purtătoare de rachete ce au încheiat majestuos și concludent parada deschisă de vedetele grănicerești, navigația pe apele române și construcția româneas N. POPESCU-BOGDANEȘTI (Continuare în pag. a II-a) LA GALAȚI A intrat în tradiție, ca prima duminică a lunii august să fie dedicată sărbătoririi marinarilor, ucenicilor contemporani ai zeului Neptun, stăpînul mărilor. Dunărea, care a purtat atîtea nave pe undele sale de-a lungul secolelor, de la ambarcațiunile dacice, la pînzarele din vremea voievozilor Mircea cel Bătrîn și Ștefan cel Mare și pînă la modernele vase comerciale de astăzi, remorchere, cargouri, petroliere, nave de pasageri, ale căror certificate de naștere au fost „scrise" prin priceperea și hărnicia constructorilor de nave de la Galați, Brăila, Oltenița, Giurgiu, Turnu Severin și Constanța, a fost duminică scena acestei sărbători. Intîile raze ale soarelui de vară au găsit navele ancorate în port împodobite cu Marele Pavoaz. Mii de gălățeni, dornici să admire, ca în fiecare an, minunatele jocuri marinărești, dovadă a curajului, îndemînării și voinței de a învinge au umplut malul fluviului. La sărbătorire au luat parte membri ai Birourilor Comitetelor județean și munitiviști Au partting. Niconicipal de partid, de partid și de stat crpat de asemenea la Stere, șeful Departamentului transporturi navale și Nicolae Ocănoaie, director general al navigației civile. Orele 9,30. In acordurile Imnului de Stat pe catargul navei „Muntenia" pe puntea căreia au luat loc oaspeții, se ridică pavilionul Republicii Socialiste România. Apoi, conform tradiției, își face apariția, pentru a asista la sărbătoare, zeul Neptun, despicînd valurile Dunării pe spinarea unei balene. După lansarea la apă a unei ancore de flori, în semn de recunoștință pentru eroii marinari, începe defilarea flotei de pasageri și mărfuri. Rînd pe rînd trec prin fața spectatorilor navele de pasageri „Rapid" și „Trotuș", remorcherele „Făurei", „Banat", „Poiana Țapului", tancul petrolier „Brazi", nava de semnalizare și balizaj „Muscel" și altele. De ziua lor marinadocherii de la C.N.F. Și MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a) Veniți in port, intr un număr impresionant, gălățenii au participat cu entuziasm la sărbătorirea Zilei Marinei, Fo&MR, POPA