Viața Nouă, iulie-septembrie 1970 (Anul 26, nr. 7945-8022)

1970-09-16 / nr. 8010

) ) J Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8010 MIERCURI 16 SEPTEMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI 14 ÎNTREPRINDERI ALE JUDEȚULUI NOSTRU ȘI-AU REALIZAT SARCINILE CINCINALULUI Direcția județeană de statistică ne­-a comunicat că următoarele 14 întreprin­deri din județul nostru și-au îndeplinit sarcinile inițiale de plan ce le-au revenit în actualul cincinal : I.R.E.G., UZINA I AMINORUL DE TABLĂ, I.S.C.L., UZI­NA MECANICA-NAVALÄ, ÎNTREPRIN­DEREA DE PREFABRICATE BETON, ÎN­TREPRINDEREA „NĂVODUL", ÎNTRE­PRINDEREA „11 IUNIE", FABRICA DE SPIRT — GHIDIGENI, FABRI­CA DE PLASE ȘI UNELTE PES­CĂREȘTI, UZINA DE REPARAȚII GA­LAȚI, UZINA DE REPARAȚII MAȘINI AGRICOLE TECUCI, ÎNTREPRINDEREA „ 1 MAI" TECUCI, S.U.C.T., TRUSTUL DE CONSTRUCȚII. Rezultatele pe care le-au obținut le vor permite acestor întreprin­deri să realizeze pînă la sfîrșitul anului o producție globală suplimentară în va­loare de peste 277 milioane lei. De altfel, și alte întreprinderi ale ju­dețului sunt pe punctul de a-și realiza sarcinile ce le-au avut în actualul plan cincinal. Chezășie sunt rezultatele obți­nute de colectivele întreprinderilor in­dustriale din județul nostru, sub condu­cerea organelor și organizațiilor de par­tid, care pe 8 luni din acest an se con­cretizează în : realizarea planului la pro­ducția globală in proporție de 102 la sută, la producția marfă vîndută și înca­sată — 104,6 la sută, sarcina de crește­re a productivității muncii — 101 la su­tă, iar planul de livrări pentru export — 105,4 la sută. De remarcat faptul că 87,9 la sută din sporul producției globale in­dustriale obținut în 8 luni s-a realizat pe seama creșterii productivității muncii. Realizările obținute în plus față de pla­nul pe 8 luni la producția globală în­sumează 107 932 000 lei, la acest indica­tor înregistrîndu-se o creștere de 25,6 la sută față de perioada corespunzătoare a anului trecut. Depășirea sarcinilor planificate pe 8 luni de către industria județului nostru se concretizează, din punct de vedere fizic, în următoarele produse : 10 680 tone fontă, 13 511 tone oțel, 19 024 tone sloburi, 12 962 tone tablă mijlocie și groasă, 903 tone tablă subțire, 549 tone tablă zincată, 732 tone sirmă trasă și bare, 210 tone cuie, 109 tone fire de bumbac, 48 000 m­p țesături de bumbac, 36 tone preparate din carne, 7 tone unt, 101 tone ulei comestibil. Succesele obținute au permis indus­triei județului nostru să realizeze, până la 31 august, 64,6 la sută din planul a­­nual. La Combinatul textil Implicații ale nerespectării contractului economic Contractul economic, în lu­mina legii recent adoptate Marea Adunare Națională, de devenit un instrument principal­­ de fundamentare a planului de producție, de reglementare raporturilor de aprovizionare și a desfacere între întreprinderi. Nerespectarea clauzelor prevă­zute în actul bilateral încheiat între cei doi parteneri, influen­țează negativ și, în egală mă­sură atît desfășurarea ritmică a planului de producție, cît mai ales încadrarea unităților respective în indicatorii e­­conomico-financiari. Din a­­cest punct de vedere, realiza­rea sarcinilor contractuale de fiecare întreprindere în parte reprezintă o obligație expresă, o datorie care nu trebuie ne­glijată. Urmărind importanța contractelor, evitarea depășirii termenelor stabilite la unitățile din cadrul Combinatului textil Galați, s-a putut constata că indicațiile prevăzute prin lege nu au fost întocm­ai îndeplini­te. In pofida faptului că pe întreaga perioadă analizată, in­dicatorii , producția globală, marfă, preț de cost etc au fost depășiți, totuși la 31 august a.c. un număr însemnat de con­tracte încheiate cu beneficiar­ri n-a fost onorat decit în parte. Este adevărat că nerealizările înregistrate în ultima perioadă sunt mai mici în comparație cu cele de la sfîrșitul trimestrului 1 sau II, dar aceasta nu absolvă Combinatul textil și respectiv unitățile din subordine de nea­junsurile create întreprinderi­lor beneficiare. Din datele existente pe între­prinderi și pe total combinat, rezultă că nesatisfacerea la timp a unui număr de 29 con­tracte în valoare de peste 3 milioane lei s-a datorat în mare măsură necorelării exe­cutării producției cu termenele de livrare, slabei pregătiri pro­fesionale a muncitorilor și maiștrilor din anumite secții, nerespectării calității produse­lor contractate. Semnificative sunt, în această direcție, exem­plele oferite de întreprinderea textilă Galați. Un număr de 17 contracte în valoare de 1,6 mi­lioane lei au ca principală cau­ză fie neîncadrarea mărfurilor fabricate în indicatorii calita­tivi prevăzuți de STASS, fie lipsa desenului sau a im­primeului contractat. Pentru Fabrica de confecții din Ti­mișoara, bunăoară, nu s-au putut expedia mai bine de 31 000 mp diftină, deoarece secția finisaj și respectiv ser­viciul producție au obținut în urma proceselor de fabricație marfă de calitate inferioară, ce nu corespundea caracteristici­lor de confecții. La I.C.R.T.I. Iași, Bacău și Tg. Mureș nu s-au livrat din lipsă de produ­se finite de data aceasta, mai mult de 60 000 m.p. țesături. Incercînd să justifice situa­ția existentă, atît , serviciul contractări cît și serviciul pro­ducție plasează în centrul dis­cuțiilor lipsa materiei prime, a coloranților, a utilajului cores­punzător, evitînd adevăratele cauze. Ce argumente salvatoare ar mai putea fi invocate, atîta timp cit din rapoartele exis­tente la serviciul C.T.C. rezultă un ridicat procent de marfă ne­corespunzătoare (ciftină, finet etc), atîta timp cît pe întregul proces de fabricație la secția finisaj utilajele sînt folosite în mod necorespunzător,­­ceea ce influențează evident asupra ca­lității ? Directorul comercial al între­prinderii, inginera Gheorghița Stoichicescu vrînd să „amelio­reze" situația aduce in discuție ca principal motiv aprovizionă­rile­­ neritmice cu coloranți. Iată însă că tov. Ștefan Cașu de la serviciul aprovizionare cît și ing. Aurelia Negrea din cadrul secției finisaj au cu totul alte păreri. — Pentru lunile iulie și au­gust ,subliniază tov. Ștefan Cașu importul de coloranți avut o influență hotărîtoare în a nerealizarea ritmică a sorti­mentelor de pînză. Bazele de aprovizionare, și respectiv Mi­nisterul Industriei Ușoare din­­tr-o anumită comoditate nu ne-au asigurat o aprovizionare proporțională cu materia primă necesară. Dar, în perioada a­­mintită, o serie de neajunsuri s-au datorat și modului în care ne-am desfășurat activitatea. Bunăoară, fabricarea anumitor sortimente­­ de marfă nu s-a e­­fectuat în concordanță cu gra­ficele de livrare — ceea ce a determinat satisfacerea unor MIHAI CHIRIL­A (Continuare in pag. a II-a) În întreg județul, într-o atmosferă de entuziasm S-AU­ REDESCHIS ȘCOLILE ! Ieri dimineață, in toate școlile generale, profe­sionale, liceele de cultură generală și de spe­cialitate din țară a avut loc inaugurarea nou­lui an de învățămint. La aceste manifestații s-a dat citire Salutului Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, adresat cadrelor didactice și elevilor cu pri­lejul deschiderii noului an școlar. La festivitățile din școli au participat membri ai Comitetului executiv al Consiliului popular județean, activiști de partid și de stat, cadre de răspundere din Inspectoratul școlar județean, un mare număr de părinți. Cu acest prilej Școala generală nr. 29 cu 24 săli de clasă din Galați și-a primit prima promoție de elevi - copiii din cartierul „Dunărea". In altă zonă a orașului, in microraionul 40 s-a inaugurat Școala generală nr. 30, cu 16 săli de clasă. Liceul pedago­gic „Costache Negri" a luat in primire un modern internat, în timp ce alte școli de pe cuprinsul jude­țului au adăugat noi clase, le-au înfrumusețat pe cele vechi. Totul purta pecetea sărbătorii tinere sub care a semnat generația care, pentru noi, simboli­zează viitorul. Era poate primul ceas al zilei de septembrie, cînd s-au trezit. Unii își aminteau de frumoasele serbări ale anilor trecuți, alții încercau să se acomodeze cu gîndul că aceasta este ultima toamnă... cînd poartă uniforma școlară. „Cei de șase ani" au cunoscut emoțiile începutului. Au căutat cu privirea uniforma al­bastră sau șorțul și bluza (apre­­tată de mama sau de bunica cu cine știe cite ore înainte). Ghiozdanul aștepta pe un scaun încărcat de caiete ; nu au vrut să creadă că nu le vor trebui toate încă în prima zi, așa că le-au îndesat (cu grijă) în jumă­tatea din dreapta. Etichetele au rămas, firește, — în afară — ca să știe toată lumea numele și prenumele, desenate în tuș, a­­seară, de tata, ce-i cu alfabetul. Nu prea știu ei dar după o săptămînă, două. .. Unul, lo­cuiește într-un cartier nou (și școlile care sînt acum „gata", au crescut o dată cu planurile lui de... absolvent de grădini­ță) ; altul stă undeva, pe o stra­dă cu nume vechi. La școala în care intră acum, a învățat poa­te și tata și mama. Doar varul și băncile sunt altele, noi, stră­lucitoare. .. Dincolo ,adică de partea cea­laltă a emoțiilor, se află con­structorii. La Școala generală nr. 29 din Cartierul „Dunărea", am discutat cu maistrul Valerian Tîmpescu, de la Șantierul 2 al Trustului de construcții. A condus lucrările de ridicare a celei de a patra școli cu 24 de clase din Galați. Ne atenționează că Li­ceul economic, care se află în apropiere, a fost, de asemenea, înălțat de meșterii din satul său. Maistrul­­ a împlinit de curînd treizeci de ani și vine de prin părțile Bucovinei. Munca sa din ultimul timp, se măsoară, după cum ați văzut, clase cu fe­restre imense unde elevii, învață legile firii și ale științei. L-am privit cu atenție : a intrat, ieri dimineață împreună cu copiii a­­proape în fiecare clasă, i-a aju­tat chiar, pe unii dintre ei să se instaleze în băncile noi, neaștep­tat de frumoase. Vă spuneam că maistrul Tîmpescu este tînăr ; el are experiența marilor șantiere, a trăit din plin atmosfera verni­sajelor arhitecturale. A socotit că e bine ca, împreună cu o parte dintre tovarășii săi, să fie prezent la clipa în care elevii vor păși pe coridoarele albe, stăpîniți de emoția începutului. Peste tot, în întreg județul nostru, învățătorii și profesorii, educatoarele au adus la școală flori albe și roșii, flori de cîmp , le-au așezat pe pupitre împreu­nă cu cărțile noi de citire sau de aritmetică. Fluvii de flori multi­colore, fluvii de glasuri de copii au străbătut, în miez de septem­brie, drumurile către școală. Le vom vedea, de acum înainte, vreme de un an, anticipînd ma­rea întîlnire cu Viața. VIRGIL JIGANUȘ Din nou la școală Foto­ G. BERCGV Aspect din secția tablo­uri electrice de la Uzina mecanică navală Galați. O condiție esențială pentru obținerea unei producții sporite de grîu RESPECTAREA TEHNOLOGIEI SEMĂNATULUI Am pășit în a doua juma­tate a lunii septembrie, pe­rioadă cind in agricultură trebuie executat un foarte mare volum de muncă. Pentru a cunoaște felul cum conducerile unităților agricole de stat și coopera­ Intreprinderea agricolă de stat Matca, unitate cu un pro­nunțat caracter cerealier, are de recoltat în această toamnă 1 600 ha cu floarea-soarelui, peste 2 000 ha porumb­ul tre­buie să însămînțeze cu păioase 4 400 ha, din care cu grîu 3 800 ha. — In aceste condiții, ne spu­nea ieri ing. Gh. Lazăr, direc­torul întreprinderii, dacă consi­liul de administrație, pe ansam­blu, și fiecare șef de fermă nu ar fi luat cele mai bune măsuri organizatorice, sarcinile mari ce se impun a fi­ rezolvate ne-ar fi depășit. Dar, folosind forțele de care dispunem, în­­grijindu-ne din timp de asigu­rarea forței de muncă sezonie­re, am reușit să terminăm de recoltat floarea-soarelui, iar de pe 1­000 de hectare a și fost treierată. Concomitent a fost organizat transportul la baza de recepție, predînd la fondul cen­tral al statului peste 1­000 tone. De asemenea, s-a trecut din plin la recoltatul porumbului tiste au reușit să organizeze actuala campanie, in vede­rea încadrării in termenii stabiliți, am organizat ieri un raid anchetă ale cărui con­statări se relatăm în cele ce urmează, din soiurile timpurii (noi, avînd loturi semincere, trebuie să așteptăm să ajungă la coacere deplină), realizînd pînă la ora actuală circa 600 ha. De mîine (adică de azi), avînd avizul fa­vorabil al Agrosemului, benefi­ciarul producției, începem li­vrarea producției. Acum cîteva cuvinte despre pregătirile pentru semănat, în­treaga cantitate de sămînță o avem pregătită din producție proprie (și la grîu noi am avut loturi semincere și am furnizat grîu pentru sămânță), recunos­cută și aprobată de laboratorul de controlul semințelor ca fiind bună. Intrucît vom semăna cir­ca 40 la sută din după prășitoare tîrzii, suprafață lucrăm la eliberatul terenului de pro­dusul secundar al culturilor re­coltate, la fertilizarea și execu­tarea arăturilor. Față de felul cum ne-am organizat forțele de care dispunem, ne vom înde­plini exemplar toate sarcinile ce ne stau în față. Dacă așa stau lucrurile la I.A.S. Matca, să-i dăm cuvîntul tov. Vasile Lazăr, inginer șef la C.A.P. Umbrărești. — note. Fată de rezultatele obți­apreciem că treburile merg bine. S-au recoltat 100 ba floarea-soarelui — 50 la sută din suprafață și 190 ha de po­rumb. La floarea-soarelui, în­­trucît dispunem de două com­bine C-12, vom termina recol­tatul pînă la sfîrșitul săptămî­­nii. Greutăți, insă vom avea cu griul. Planul prevede să insă­­mînțăm 192 ha după porumb, suprafață pe care încă nu a fost declanșat recoltatul. Așa că, după calculele mele, a­­ceastă suprafață va putea fi terminată de recoltat și eliberat la 29 septembrie, iar aratul și pregătitul terenului, care se vor executa pe măsură ce se recol­tează și eliberează terenul, vor fi decalate cu câte o zi lucrare de lucrare. Deci, după cum se poate ve­dea, la Umbrărești nerespecta­rea tehnologiei de semănat, a­­vînd în vedere pauza de circa 10 zile in­tre arat și semănat, sau în ce­lălalt caz, nerespectarea datei stabilite pentru terminarea în­­sămînțărilor s-a prevăzut prin planul de organizare a campa­niei. Față de această situație, deși inginerul șef ne spunea că a refăcut planul de acțiune pen­tru actuala campanie de toam­nă de trei sau de patru ori, consiliul de conducere, împreu­nă cu comitetul de partid pe M. CREȚEANU (Continuare în pag. a 11-a) m Omul Cine ești dumneata, tinere? de lingă tine _ , nul din numeroasele B I șantiere de pe plat­­a I forma Combinatului B / siderurgic. Asemă­­mă­­nător și totuși atât de deosebit de ce­lelalte prin funcționalitatea sa. Căci tot ce se construieș­te aici, deasupra cotei zero - turnuri de răcire și castele de apă, sau sub ea - che­­soanele, nu vor adăposti vreuna din modalitățile de existență ale metalului in­candescent. Vor reține însă, pentru a o reda mai depar­te, cu o forță însoțită, apa atât de necesară viitorului laminor de benzi la cald. Fiindcă producerea miilor de tone de laminate presupu­ne, în mare parte, prezența unui puternic sector hidro, capabil să asigure impresio­nantele cantități de apă tre­buitoare in atâtea puncte ale complexei metamorfoze a o­­țelului in tablă. Aici, pe șantier, în liniștea unei pauze, ne-a fost interlo­cutor Ion Vlădulescu, șeful unei cunoscute echipe de dulgheri, unul dintre structorii care ar trebui, can­in mod sigur, să figureze in cartea de aur a construcției Combinatului. Discutăm­­ despre tineri și tinerețe cu acest om care are în urmă treizeci de ani de muncă pe marile șantiere ale patriei, muncă dăruită generos in sute de obiecti­ve, răsplătită cu ordine și medalii dar, mai ales, cu respectul și dragostea celor din jur. — Din cei 28 de oameni ai echipei, 12 sunt tineri. — Vă întrerup pentru a vă pune, de la bun început, o întrebare : care considerați că este „limita superioară“ a virstei tinere ?­­ Sincer să fiu, e greu de spus. Eu unul, dacă mi s-ar zice, de exemplu, că nu mai sunt tînăr, m-aș cam supăra. Nu, nu glumesc. In acel mo­ment aș înțelege că locul meu pe șantier ar trebui să-l dau altuia, mai tînăr. Dar tînăr poți fi și la douăzeci de ani, și la cincizeci. E o ches­tie mai mult de „inimă" și mai puțin de ani. In sfîrșit, dacă e să vorbim totuși de ani, să luăm cifra 26 ca „li­mită superioară". Muncitori din aceștia am, cum am spus, doisprezece în echipă. Toți băieți foarte buni și ca meseriași și oameni. Fiu de dulgher dintr-un sat risipit prin viile Drăgășa­­nilor, Ion Vlădulescu, de echipă de astăzi, nu șeful a­­ uitat anii începuturilor sale, ca ucenic. Ca atiția alții, a simțit pe atunci ațintite asu­­pră-i privirile „meșterului", i-a urmărit cu atenție măies­tria mîinilor și înțelepciunea gindului. A căutat să fie la fei. S-a lăsat învățat de al­tul, a ascultat sfaturile, in­­telegind că acestea sunt con­diții ale viitoarei sale afir­mări. Fiindcă a văzut că via­ța ii răsplătește cu adevărat doar pe cei ce se dedică fi­­zb­ește și sub­­ește muncii, a muncit cu rivnă ca să facă parte din rindul celor mai buni. Și a reușit. A rămas insă pentru totdeauna cu gîndul la acei ani de uceni­cie și acum își continuă dru­mul dind altora aceea ce alții i-au dat lui atunci. Ba chiar mai mult...­­ Da, toți sunt băieți foar­te buni. Suntem­ ca o familie. ARCADIE STRAHILEVICI (Continuare în pag. a II-a) La clubul ziariștilor Duminică după amiază a a­­vut loc la Clubul Filialei Ga­lați a Uniunii Ziariștilor satul expoziției de pictură verni­al elevei Doina Vartolomeu. Des­pre motivația de idei care stă la baza creației plastice a pic­toriței, a vorbit Zoe Luca. In continuare, actorii Olga Du­­mitrescu, Dorel Bantaș și Radu Dumitrescu au citit cîteva din­tre cele mai bune lucrări ale membrilor cenaclului elevilor din municipiul Galați Expoziția Doinei Vartolomeu rămine deschisă pină la 1 oc­tombrie a.c. Citiți în pag. a­­ V-a — Deschiderea lucrărilor celei de-a 25-a sesi­uni a Adunării Ge­nerale a O.N.U. Comentariul zilei Semnificațiile unui tur­neu — Din presa străină Nemulțumiri australie­ne Lărgire dificilă — Caleidoscop. — Pe scurt Năbădăiosul pește ! MARGINALII Un concurs de pescuit sportiv, indiferent de am­ploarea pe care o are, este­­ un fel de specta­col de estradă în premi­eră. Liniștea proverbială ce domnește peste bal­tă ori rin dialogurile intre alungată, concu­renți sunt pline de vervă și spontaneitate, ale toamnei, fondul arpegi­mu­zical, ca să spunem așa, sunt punctate de excla­mații ce cuprind întreaga gamă a sentimentelor, de la­ bucuria plină de spe­ranță pe care ți-o poate da o „cioftănică de vreo suma de kil" pină la a­­marnica durere a unui „exemplar scăpat din bu­za minciocului". Fiindcă cu peștele nu-i de glumit. E năbădăios rău de tot !­­ Cînd spui ajută, ne relata doamne­­dumini­că pe malul lacului ar­hitectul Aurel Pop, minteri om așezat și ab­­la locul lui, atunci numai ce MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a' 1

Next