Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)
1970-10-18 / nr. 8038
y J Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în California La sistemul de irigații în continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, președintele Consiliului de Stat al României, Ceaușescu, împreună cu Nicolae persoanele care-l însoțesc, a plecat vineri de la San Francisco spre orașul Fresno din California. Distinșii oaspeți români sunt însoțiți de reprezentanți ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare și irigațiilor ■ „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în localitatea Fresno , Hubier Byrd, prim vicepreședinte al FMC, Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegația S.U.A. la O.N.U., fostă actriță de film cunoscută și în România. Avionul special pus la dispoziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigațiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primește explicații amănunțite din partea proiectantului principal al sistemului de irigații și de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In întîmpinarea președintelui Ceaușescu au venit primarul ad-interim al orașului, Paul Wasemiller, și alți reprezentanți ai autorităților locale. In semn de omagiu, primarul înmînează șefului statului român o diplomă prin care i conferă titlul de cetățean de onoare al orașului Fresno precum și cheia orașului. Numeroși ziariști înregistrează aceste momente semnificative pentru stima și considerația de care se bucură peste hotare țara noastră, președintele Consiliului de Stat personal. Oaspeții sunt invitați apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantațiile de portocali irigate. Se dau explicații asupra sistemului de aducțiune, pompare și distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane și apoi se reîntoarce prin canale la suprafață, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350 000 ha. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigație folosit: debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha, eficiența economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiștii prezenți dau răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeții poposesc în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In întîmpinare au venit primarul orașului, James Ron, și președintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation", James Hart, îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri și cu țara noastră, despre diverse tipuri de mașini și instalații. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor avute cu acest prilej au fost evocate posibilitățile de extindere in continuare a relațiilor de colaborare dintre firmele americane și firmele din tara noastră — inclusiv cooperarea in producție — și, în general, de intensificare a raporturilor economice dintre România și S.U.A. La Uzinele de echipament electronic „Memorex“ din Santa Clara După amiază, președintele Nicolae Ceaușescu și persoanele care-l însoțesc au vizitat Uzinele „Memorex" din Santa Clara (California), producătoare de echipamente pentru calculatoare electronice. Deasupra intrării principale se află scrisă, în limba română, urarea „Bine ați venit la Memorex". La sosire, oaspeții au fost salutați de președintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte de începerea vizitării unor secții și laboratoare a prezentat un scurt istoric al acestei întreprinderi, precum și principalele coordonate ale activității tehnice și economice. Uzina „Memorex" fabrică trei tipuri de produse : benzi’ memorizatoare pentru calculatoare electronice, un sistem care preia de la computere informațiile , și le notează direct pe microfilm și centrale de receptionare și transmitere a datelor. Ea exportă produse din numeroase țări printre care și România. In secțiile de fabricație, președintele Ceaușescu s-a interesat de tehnologia aplicată și de performanțele tehnice obținute, a discutat cu specialiștii relevînd existența posibilităților de dezvoltare a schimburilor de cooperare tehnico-economică între această firmă și firmele românești. Ajunși în secția unde se asamblează centrale de recepționare și transmitere electronică a datelor, oaspeții au fost invitați în fața unei asemenea mașini aflate în funcțiune. Președintele companiei a precizat că mașina tocmai reproducea un mesaj transmis de la 25 mile de o altă centrală și memorizat printr-un procedeu de microfilmari. Pe coala alba de hîrtie a apărut următorul text în limba română : „Bine ați venit domnule Nicolae Ceaușescu, președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Prezența dumneavoastră la Memorex în această dupa-amiază este o mare onoare pentru noi. Aparatul pe care îl vedeți este o stație terminus de comunicații memorex 1240. Statia terminus transmite sau primește date de la un computer central sau de la altă stație terminus. Ea redă datele în (Continuare în pag. a II-a) LUNI IN JURUL OREI 16,45 — TRANSMISIUNE DIRECTĂ LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO ȘI TELEVIZIUNE A CUVINTARII PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, NICOLAE CEAUȘESCU, LA SESIUNEA JUBILIARA A ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE. A ruginit frunza în vii și... culesul strugurilor se tot amînă în unele unități Mult mai timpuriu decit în ceilalți ani, toamna a cedat o zi iernii, 15 octombrie — aducîndu-ne lapoviță și ninsoare. Desigur, schimbarea bruscă a temperaturii a fost un avertisment serios pentru cei care de acum înainte mai au de strîns recolta de pe unele suprafețe, determinîndu-i să intensifice munca în cîmp. Pe alții însă, nici această ninsoare timpurie nu i-a determinat să lucreze într-un ritm mai susținut. Și dacă la recoltarea porumbului s-au înregistrat unele realizări în ultimele zile, la culesul strugurilor se avansează încă lent, ceea ce face ca multe centre de vinificație să funcționeze sporadic. Stadiul actual al recoltării strugurilor ne-a determinat să adresăm întrebarea : Cînd veți termina culesul viilor ? Nicolae Ocheșelu, președintele cooperativei agricole Șivița ne-a declarat: avem de strîns producția „Mai de struguri de pe circa 50 hectare. Pentru a termina cît mai grabnic această lucrare, începînd de vineri dimineața au fost repartizați la cules 420 de țărani cooperatori și opt autocamioane, fiecare fiind dotat cu cîte șase bene pentru transportarea strugurilor. Cred că livrînd cite 50 tone zilnic, în următoarele 4—5 zile vom termina culesul viei". Nu punem la îndoială afirmația președintelui, însă trebuie să consemnăm că este necesar ca mijloacele de transport să fie mai bine folosite, întrucît vineri 16 octombrie, deși ceasul arăta ora 8,30, la Centrul de vinificație Șivița sosise doar o singură mașină cu struguri, în ciuda faptului că în vie cantitatea recoltată depășea 50 tone. După părerea inginerei Magdalena Moraru, culesul viei, pe ultimele 22 hectare la C.A.P. Foltești se va termina peste vreo... 10 zile, dacă vremea va fi, în continuare, favorabilă. Aici, și vineri se lucra încă cu multă încetineală. De ce ? Pentru că numărul culegătorilor era mic, iar transportul la Centrul de vinificare Foltești se făcea cu un singur camion, în două drumuri pe zi. Așa că, recoltarea strugurilor mai este și acum o problemă de durată la Foltești. — Culesul viei pe ultimele 17 hectare, ne relata tov. Petrea Dumitrache, președintele C.A.P. Măstăcani se va termina pe 20 sau 21 octombrie. Pentru aceasta am stabilit ca 100 de oameni să lucreze zilnic în vie, iar producția obținută să fie transportată cu patru tractoare și remorci plus un autocamion, folosindu-se 18 bene și 50 de coșuri. Dar despre eficiența măsurilor luate nu se poate spune mare lucru pentru că, pînă la ora 10, la Centrul de vinificație Foltești încă nu se transportase, în acea zi, din via C.A.P. Măstăcani nici un ciorchine (! ?). Se poate aprecia că la cooperativa agricolă din Oancea — președinte ing Nicolae Velichi — recoltarea și livrarea strugurilor s-a desfășurat, în V. PÂRLOG (Continuare în pag. a II-a) wf) « Proletari din toate tarile, mnîtî-vă 1 MANOVA Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8038 DUMINICĂ 18 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI O SARCINĂ A CONSTRUCTORILOR DE PE ȘANTIERELE MICRO 19 Și 40 Stadii fizice cât mai avansate pentru anotimpul friguros Realizarea întocmai a planului de investiții construcții respectarea termenelor de dare în folosință au determinat constructorii de pe șantierele micro 19 și 40, ce aparțin de Trustul de construcții și I.7.C.M. Galați să-și îndrepte toată atenția, în cursul anului curent, spre organizarea mai rațională a procesului de producție, limitarea efectelor negative ridicate de fluctuația muncitorilor, reducerea substanțială a orelor de stagnare a utilajelor, intr-un cuvint, spre creșterea productivității muncii și a rentabilității-Peste 630 apartamente au fost predate beneficiarului, pînă la 30. IX. a. c., în cartierul micro 40 și alte 982 în cartierul Dunărea ; productivitatea muncii a fost depășită, in mudie, la ambele șantiere, cu peste 4 la sută , noi soluții tehnologice ca: aplicarea cofrajelor metalice în locul celor tego, darea în funcțiune a unor obiective necesare fabricării elementelor din prefabricate, introducerea acordului global de remunerare a muncitorilor, iată cîteva exemple care exprimă în mod convingător calea urmată de colectivele smintite in timpul celor 9 luni de activitate. Și rezultatele de ansamblu ale șantierelor au fost pe măsura acestor preocupări. Nu este mai puțin adevărat însă, că alături de preocuparea manifestată în privința promovării progresului tehnic, a permanetizării unui ritm accelerat în devansarea stadiilor fizice, s-au simțit în perioada amintită și unele carențe de domeniul: ștrangulării locurilor de muncă, neutilizării integrale a tuturor betonierelor, al unei productivități scăzute în schimbul II etc, carențe care, așa cum a rezultat în urma raidului întreprins recent, se mai mențin încă în activitatea constructorilor, stînjenind, "după calculele efectuate anticipat, predarea la termen a tuturor apartamentelor și crearea unor fronturi de lucru necesare anului viitor. Ne vom opri asupra lor cu atît mai mult cu cît, activitatea pe care constructorii o desfășoară în acest ultim trimestru este orientată spre un dublu scop : îndeplinirea planului pe 1970 și racordarea la sarcinile anului 1971, ceea ce impune condiții cu totul deosebite. In microraionul 19, de pilda, deși termenele de predare fixate prin plan la ultimele apartamente (30. XI. și 30. XII.) se apropie cu repeziciune, ceea ce ar reclama o intensificare a activității la lucrările, rămase în urmă (finisajele interioare și exterioare stagnează de aproximativ o lună de zile la majoritatea celor 11 blocuri) totuși aici se semnalează o stare de automulțumire de loc normală, sau se mai încearcă diverse explicații, se așteaptă o rezolvare de la sine a unor probleme. Cum pot, de altfel, fi justificate întîrzierile de la operațiunile de tencuieli, montarea instalațiilor sanitare și electrice, a tîmplăriei dacă nu printr-o anumită delăsare, din mentalitatea că „lasă, mai este timp" și care a făcut ca aprovizionările cu materialele respective să nu se efectueze la timp ? Inginerul șef Nicolae Calistru, căutînd să amelioreze situația existentă, ne-a argument. CHIRILĂ (Continuare în pag. a II-a). In zona legumicolă preorășenească Cultura cartofului să se bucure de atenție Fără a deține o pondere deosebită, cartoful nu a lipsit totuși în nici un an din planul de cultură al cooperativei agricole de producție Tulucești. La început pe suprafețe mai mici, în ultimii ani cultura cartofului s-a extins și, mai ales, s-a specializat ceea ce a dus la rentabilizare. In 1969, de exemplu s-au cultivat 10 ha cu cartofi. Veniturile realizate au fost de trei ori mai mari decit pe aceeași suprafață cultivată cu porumb. Aceste rezultate bune (și dorința de a contribui la aprovizionarea municipiului Galați), au determinat comitetul de partid și consiliul de conducere al unității, avînd și asistenta tehnică asigurată, să treacă în 1970 la dublarea suprafeței, mergîndu-seosebi pe cartofi timpurii, închepe pe cele 20 ha, pînă la 15 august, cînd s-a terminat valorificarea, cooperativa a obținut un venit de aproape lei, confirmând calculele 400 000 preconizate în ceea ce privește rentabilitatea. Deci, fără nici o tradiția, cultura cartofului timpuriu cucerește nu numai teren ci dovedește preocuparea pe această linie a cooperatorilor din Tulucești. Și, aceasta pentru că, prin excelență, cultura cartofului face parte din grupa plantelor care dau producții foarte mari în condițiile respectării cerințelor biologice ale plantei. Și, cum cooperatorii din Tulucești stăpînesc tehnologia culturii cartofului menționez doar cîteva din lucrările aplicate în această zonă mai puțin prielnică pentru planta respectivă. Una din condițiile principale pentru obținerea unor producții ridicate este alegerea solului, cunoscut fiind faptul că numai terenurile ușoare sunt indicate pentru cultura cartofului. In al doilea rînd — de fapt lucrul cel mai esențial — cantitatea de cartofi la hectar este hotărîtă de materialul de plantare, care trebuie , să fie de o calitate ireproșabilă, din soiurile cele mai adecvate zonei, bine selecționat și păstrat pe timpul iernii. Fiecare cultivator trebuie să-și păstreze singur cartofii în condiții cît mai bune. Nici un efort, nici o cheltuială nu-i prea mare cînd este vorba să fie rezolvată această problemă a culturii cartofului în zona noastră. Convinși de acest deziderat, cooperatorii din Tulucești, își procură în fiecare toamnă materialul săditor pentru anul următor. Acesta este asigurat de AGROSEM, care garantează cu seriozitate autenticitatea materialului. Astfel, în prezent, unitatea noastră a și primit cartofii necesari pentru plantarea celor 30 ha planificate pentru anul 1971. O altă condiție, nu mai puțin importantă în cultivarea cartofilor timpurii, este preîncolțirea materialului săditor, tehnologie cunoscută de toți cultivatorii dornici să obțină la ILIE DUCA ing. șef la C.A.P. Tulucești (Continuare în paga II a) Consfătuiri cu gospodarii cartierelor Zilele acestea, la Consiliul popular al municipiului Galați au loc consfătuiri cu președinții asociațiilor de locatari, cu împuterniciții acestora, cu deputați, cu care prilej se dezbat diverse probleme gospodărești și organizatorice. In afara membrilor Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, la aceste analize participă și directorii întreprinderilor prestatoare de servicii (IGL și IGO), reprezentanți ai Inspectoratului de miliție, activiști ai Consiliului popular municipal. Tema principală a recentelor dezbateri a fost pregătirile blocurilor pentru sezonul rece, măsurile ce trebuie luate pentru înlăturarea deficiențelor apărute. Pînă acum s-au sfătuiri cu gospodarii organizat condin cartierul Țiglina 1 și din zona centrală municipiului, cartierul Mazepa, uramînd ca în zilele următoare să se facă analize asemănătoare și în cartierele Țiglina II și III, microraionul 40 și cartierul „Dunărea", Vedere din centrul" municipiului Galați. Foto: PAUL POPĂ Citiți in pag. al)la încheierea sesiunii generale a FSM NOTE EXTERNE Dezideratul colaborării A fost sau nu depășit „echilibrul fragil" ? Zilele filmului românesc Caleidoscop GALAȚIUL—ciștigător In concursul „Ocolul țârii in opt luni“ Ieri seara, la Casa de cultură a sindicatelor din Galați au fost aplaudați scenă deschisă reprezentanta ți județului nostru în concursul „Ocolul țării în opt luni", organizat de Biroul de turism pentru tineret al C.C. al U.T.C. în colaborare cu Televiziunea Română. In cadrul etapei gălățene, prof. Radu Macovei, redactor al ziarului „Viața nouă", comandantul echipajului, eleva Doina Frumușanu, de la Liceul de fete „Al. I. Cuza", asist. univ. Constantin Sandu, de la Institutul Politehnic au reușit să se detașeze, pe rînd, de reprezentanții județelor Vrancea, Bacău și Vaslui, care s-au dovedit, de asemenea, bine pregătiți. Victoria gălățenilor demonstrează seriozitatea, interesul cu care s-au pregătit „băieții noștri” cu problemele ce se impuneau într-o atare întrecere. In legătură cu desfășurarea concursului vom reveni cu amănunte în ziarul de marți. VERNISAJUL EXPOZIȚIEI JJ TAPISERII FRANCEZE CONTEMPORANE“ După ce a fost găzduită mai multe zile în Sala Dales din București, și înainte de a fi privită la Beirut și Cipru, expoziția de tapiserii franceze contemporane va rămîne pentru cîteva zile în municipiul Galați. Ieri la prînz, în foaierul Muzeului de artă românească modernă contemporană a avut loc vernifi sajul acestei remarcabile expoziții, care se află în custodia criticului de artă Valentine Fougère. Au participat oameni de cultură și artă, conducători de instituții artistice, un numeros public. Din partea Ambasadei Franței la București la vernisaj a luat parte domnul J. Salles, consilier. După cum am mai anunțat, în expoziție sunt prezentate lucrări ale unor artiști consacrați : Georges—Henri Adam, Jean Arp, Le Corbusier, Emile Gilioli, Fernand Leger, Pierre Soulages,, Victor Vasarely. Publicul are de asemenea, prilejul să admire și o lucrare a lui Picasso. Expoziția va rămîne deschisă pînă la 28 octombrie a.c. In încheiere, actorii Ion Lemnaru și Septimiu Pop de la Teatrul de stat, pianista Carmen Capato-Velincov, flautista Ana Vlădescu și soliștii Marilena Marinescu-Mareș, Dan Zancu, Margareta Nica de la Teatrul muzical au oferit un recital de muzică și versuri aparținînd unor creatori români și francezi. Sînt fapte pe care, chiar și în fața celor mai evidente probe de autenticitate refuzi sa crezi că s-au putut întimpla. Ele depășesc puterea noastră de înțelegere și în momentul cunoașterii lor dorești ca totul să fie o minciună, ca tînărul ce stă cu ochii plecați înaintea anchetatorului să-și ridice capul și să-ți spună zîmbind : — A fost o glumă. Nimic, nimic din ce am spus pînă acum nu e adevărat ! Dorința aceasta puternică, flacără luminoasă și întrebătoare, pornește din noi, ori poate de dincolo de noi, ține de respectul care ni s-a sădit odată cu primele cuvinte, cu primii pași făcuți, pentru om, pentru noblețea misiunii sale sociale. Nimic nu motivează acum, în condițiile societății noastre, în care omul se bucură din plin de binefacerile civilizației, de respect și demnitate, răbufnirile de animalitate al unor indivizi, manifestări singulare dar cu un pronunțat caracter antisocial, celor ce devin brute condamnate de legile țării și înfierate de opinia publică. Abrutizați de alcoolul ingerat, doi foști salariați ai întreprinderii 7 construcții-montaj, G. Dobre și Ion Gh. Onose, într-o șantierul 701, Nicolae seară, în timp ce se întorceau spre oraș venind dinspre punctul de lucru au întilnit pe cetățeanul A. D. din Odaia Manolache care se ducea la vie însoțit de fiica sa de 10 ani. Brutele, că alt termen nu găsim, s-au înțeles din priviri. Minați de cele mai degradante instincte, profitînd de singurătatea locului în care se aflau, au lovit pe cetățeanul A .D. pînă acesta a căzut jos în nesimțire, apoi, s-au aruncat asupra fetiței cu intenția s-o necinstească. Și poate că în orbirea lor bestială și-ar fi dus la împlinire fapta mîrșavă. Dar la strigătele fetei au alergat în ajutorul ei doi tineri : Mihalache Mocanu de 18 ani și fratele său Sandu Mocanu de 15 ani. Tinerii aceștia, aproape copii, dînd dovadă de un curaj deosebit s-au aruncat asupra huliganilor reușind să-i MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a) CINE EȘTI DUMNEATA, TINERE? Pedeapsă exemplară