Viața Nouă, octombrie-decembrie 1970 (Anul 27, nr. 8023-8101)

1970-10-18 / nr. 8038

y J­ Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în California La sistemul de irigații în continuarea vizitei neofi­ciale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Uni­te, președintele Consiliului de Stat al României, Ceaușescu, împreună cu Nicolae per­soanele care-l însoțesc, a ple­cat vineri de la San Francisco spre orașul Fresno din Cali­fornia. Distinșii oaspeți români sunt însoțiți de reprezentanți ai întreprinderii pentru echi­pament destinat industriei ali­mentare și irigațiilor ■ „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în locali­tatea Fresno , Hubier Byrd, prim vicepreședinte al FMC, Jack Rattens și Elmer Ander­son, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt înde­plinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pentru protejarea me­diului înconjurător, fostă mem­bră în delegația S.U.A. la O.N.U., fostă actriță de film cunoscută și în România. Avionul special pus la dis­poziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o re­țea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era în general aridă. Datorită irigații­lor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructi­feri, lanuri de cereale. Preșe­dintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primește explicații amănunțite din partea proiectantului prin­cipal al sistemului de irigații și de control al regimului ape­lor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul ateri­zează pe aeroportul din Fres­no. In întîmpinarea președin­telui Ceaușescu au venit pri­marul ad-interim al orașului, Paul Wasemiller, și alți repre­zentanți ai autorităților locale. In semn de omagiu, primarul înmînează șefului statului ro­mân o diplomă prin care i conferă titlul de cetățean de onoare al orașului Fresno pre­cum și cheia orașului. Nume­roși ziariști înregistrează aces­te momente semnificative pen­tru stima și considerația de care se bucură peste hotare țara noastră, președintele Con­siliului de Stat personal. Oaspeții sunt invitați apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantațiile de portocali irigate. Se dau explicații asupra sistemului de aducțiune, pompare și distri­buire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane și a­­poi se reîntoarce prin canale la suprafață, încheind un cir­cuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350 000 ha. Președintele Nicolae Ceaușescu se intere­sează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemu­lui de irigație folosit: debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha, eficiența economică a sistemului în ansamblu etc. Specialiștii prezenți dau răs­punsurile solicitate. In înche­ierea vizitei la baraj, preșe­dintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeții poposesc în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In întîmpinare au venit primarul orașului, James Ron, și președintele întreprin­derilor „Food Machinery Cor­poration", James Hart, îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activita­tea întreprinderilor care au le­gături de afaceri și cu țara noastră, despre diverse tipuri de mașini și instalații. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor avute cu acest prilej au fost evocate posibilitățile de extindere in continuare a relațiilor de co­laborare dintre firmele ameri­cane­ și firmele din tara noas­tră — inclusiv cooperarea in producție — și, în general, de intensificare a raporturilor e­­conomice dintre România și S.U.A. La Uzinele de echipament electronic „Memorex“ din Santa Clara După amiază, președintele Nicolae Ceaușescu și persoa­nele care-l însoțesc­­ au vizitat Uzinele „Memorex" din Santa Clara (California), producătoa­re de echipamente pentru calculatoare electronice. Dea­supra intrării principale se a­­flă scrisă, în limba română, urarea „Bine ați venit la Me­morex". La sosire, oaspeții au fost salutați de președintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte de începerea vi­zitării unor secții și laboratoa­re a prezentat un scurt istoric al acestei întreprinderi, precum și principalele coordonate ale activității tehnice și­ econ­om­i­ce. Uzina „Memorex" fabrică trei tipuri de produse : benzi’ memorizatoare pentru calcula­toare electronice, un sistem care preia de la computere in­formațiile , și le notează direct pe microfilm și centrale de receptionare și transmitere a datelor. Ea exportă produse d­in numeroase țări printre care și România. In secțiile de fabri­cație, președintele Ceaușescu s-a interesat de tehnologia a­plicată și de performanțele tehnice obținute, a discutat cu specialiștii relevînd existența posibilităților de dezvoltare a schimburilor de cooperare teh­­nico-economică între această firmă și firmele românești. Ajunși în secția unde se a­­samblează centrale de recep­ționare și transmitere electro­nică a datelor, oaspeții au fost invitați în fața unei asemenea mașini aflate în funcțiune. Pre­ședintele companiei a precizat că mașina tocmai reproducea un mesaj transmis de la 25 mile de o altă centrală și me­morizat printr-un procedeu de microfilmari. Pe coala alba de hîrtie a­ apărut următorul text în limba română : „Bine ați venit domnule Nicolae Ceaușescu, președinte al Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România. Prezența dumneavoastră la Memorex în această dupa-a­­m­iază este o mare onoare pen­tru noi. Aparatul pe care îl vedeți este o stație terminus de comunicații memorex 1240. Statia terminus transmite sau primește date de la un compu­ter central sau de la altă sta­ție terminus. Ea redă datele în (Continuare în pag. a II-a) LUNI IN JURUL OREI 16,45 — TRANSMISIUNE DI­RECTĂ LA POSTURILE NOASTRE DE RADIO ȘI TE­LEVIZIUNE A CUVINT­ARII PREȘEDINTELUI CONSI­LIULUI DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROM­NIA, NICOLAE CEAUȘESCU, LA SESIUNEA JUBILI­­ARA A ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE. A ruginit frunza în vii și... culesul strugurilor se tot amînă în unele unități Mult mai timpuriu decit în ceilalți ani, toamna a cedat o zi iernii, 15 octombrie — adu­­cîndu-ne lapoviță și ninsoare. Desigur, schimbarea bruscă a temperaturii a fost un aver­tisment serios pentru cei care de acum înainte mai au de strîns recolta de pe unele su­prafețe, determ­inîndu-i să in­tensifice munca în cîmp. Pe alții însă, nici această ninsoare timpurie nu i-a determinat să lucreze într-un ritm mai sus­ținut. Și dacă la recoltarea po­rumbului s-au înregistrat u­­nele realizări în ultimele zile, la culesul strugurilor se avan­sează încă lent, ceea ce face ca multe centre de vinificație să funcționeze sporadic. Stadiul actual al recoltării strugurilor ne-a determinat să adresăm întrebarea : Cînd veți termina culesul viilor ? Nicolae Ocheșelu, preșe­dintele cooperativei agricole Șivița ne-a declarat: avem de strîns producția „Mai de struguri de pe circa 50 hecta­re. Pentru a termina cît mai grabnic această lucrare, înce­­pînd de vineri dimineața au fost repartizați la cules 420 de țărani cooperatori și opt auto­camioane, fiecare fiind dotat cu cîte șase bene pentru transportarea strugurilor. Cred că livrînd cite 50 tone zilnic, în următoarele 4—5 zile vom termina culesul viei". Nu punem la îndoială afir­mația președintelui, însă tre­buie să consemnăm că este necesar ca mijloacele de trans­port să fie mai bine folosite, întrucît vineri 16 octombrie, deși ceasul arăta ora 8,30, la Centrul de vinificație Șivița sosise doar o singură mașină cu struguri, în ciuda faptului că în vie cantitatea recoltată depășea 50 tone. După părerea inginerei Mag­dalena Moraru, culesul viei, pe ultimele 22 hectare la C.A.P. Foltești se va termina peste vreo... 10 zile, dacă vre­mea va fi, în continuare, fa­vorabilă. Aici, și vineri se lu­cra încă cu multă încetineală. De ce ? Pentru că numărul culegătorilor era mic, iar transportul la Centrul de vini­­ficare Foltești se făcea cu un singur camion, în două dru­muri pe zi. Așa că, recoltarea strugurilor mai este și acum o problemă de durată la Foltești. — Culesul viei pe ultimele 17 hectare, ne relata tov. Pe­­trea Dumitrache, președintele C.A.P. Măstăcani se va termi­na pe 20 sau 21 octombrie. Pentru aceasta am stabilit ca 100 de oameni să lucreze zil­nic­ în vie, iar producția obți­nută să fie transportată cu pa­tru tractoare și remorci plus un autocamion, folosindu-se 18 bene și 50 de coșuri. Dar despre eficiența măsu­rilor luate nu se poate spune mare lucru pentru că, pînă la ora 10, la Centrul de vinifica­ție Foltești încă nu se trans­portase, în acea zi, din via C.A.P. Măstăcani nici un cior­chine (! ?). Se poate aprecia că la coo­perativa agricolă din Oancea — președinte ing Nicolae Ve­­lichi — recoltarea și livrarea strugurilor s-a desfășurat, în V. PÂRLOG (Continuare în pag. a II-a) w­f) « Proletari din toate tarile, mnîtî-vă 1 MANOVA Organ al Comitetului județean Galați al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXVII — Nr. 8038 DUMINICĂ 18 OCTOMBRIE 1970 4 PAGINI — 30 BANI O SARCINĂ A CONSTRUCTORILOR DE PE ȘANTIERELE MICRO 19 Și 40 Stadii fizice cât mai avansate pentru anotimpul friguros Realizarea întocmai a pla­nului de investiții construcții respectarea termenelor de da­re în folosință au determinat constructorii de pe șantierele micro 19 și 40, ce aparțin de Trustul de construcții și I.7.C.M. Galați să-și îndrepte toată atenția, în cursul anului curent, spre organizarea mai rațională a procesului de pro­ducție, limitarea efectelor ne­gative ridicate de fluctuația muncitorilor, reducerea sub­stanțială a orelor de stagnare a utilajelor, intr-un cuvint, spre creșterea productivității muncii și a rentabilității-Peste 630 apartamente au fost predate beneficiarului, pî­­nă la 30. IX. a. c., în cartierul micro 40 și alte 982 în cartie­rul Dunărea ; productivitatea muncii a fost depășită, in mu­die, la ambele șantiere, cu pe­ste 4 la sută , noi soluții tehno­logice ca: aplicarea­ cofraje­­lor metalice în locul celor te­­go, darea în funcțiune a unor obiective necesare fabricării elementelor din prefabricate, introducerea acordului global de remunerare­ a muncitorilor, iată cîteva exemple care ex­primă în mod convingător ca­lea urmată de colectivele s­­mintite in timpul celor 9 luni de activitate. Și rezultatele de ansamblu ale șantierelor au fost pe măsura acestor preo­cupări. Nu este mai puțin adevărat însă, că alături de preocuparea manifestată în privința pro­movării progresului tehnic, a permanetizării unui ritm ac­celerat în devansarea stadi­ilor fizice, s-au simțit în peri­oada amintită și unele carențe de domeniul: ștrangulării locu­rilor de muncă, neutilizării in­tegrale a tuturor betonierelor, al unei productivități scăzute în schimbul II etc, carențe ca­re, așa cum a rezultat în urma raidului întreprins recent, se mai mențin încă în activitatea constructorilor, stînjenind, "du­pă calculele efectuate antici­pat, predarea la termen a tu­turor apartamentelor și crearea unor fronturi de lucru necesa­re anului viitor. Ne vom opri asupra lor cu atît mai mult cu cît, activita­tea pe care constructorii o des­fășoară în acest ultim trimes­tru este orientată spre un du­blu scop : îndeplinirea planu­lui pe 1970 și racordarea la sarcinile anului 1971, ceea ce impune condiții cu totul deo­sebite. In microraionul 19, de pilda, deși termenele de predare fi­xate prin plan la ultimele apar­tamente (30. XI. și 30. XII.) se apropie cu repeziciune, ceea ce ar reclama o intensificare a activității la lucrăril­e, rămase în urmă (finisajele interioare și exterioare stagnează de aproxi­mativ o lună de zile la majorita­tea celor 11 blocuri) totuși aici se semnalează o stare de auto­­mulțumire de loc normală, sau se mai încearcă diverse expli­cații, se așteaptă o rezolvare de la sine a unor probleme. Cum pot, de altfel, fi justifi­cate întîrzierile de la operați­unile de tencuieli, montarea instalațiilor sanitare și electri­ce, a tîmplăriei dacă nu prin­­tr-o anumită delăsare, din men­talitatea că „lasă, mai este timp" și care a făcut ca apro­vizionările cu materialele res­pective să nu se efectueze la timp ? Inginerul șef Nicolae Calis­­tru, căutînd să amelioreze si­tuația existentă, ne-a argumen­t. CHIRILĂ (Continuare în pag. a II-a). In zona legumicolă preorășenească Cultura cartofului să se bucure de atenție Fără a deține o pondere deo­sebită, cartoful nu a lipsit to­tuși în nici un an din planul de cultură al cooperativei a­­gricole de producție Tulucești. La început pe suprafețe mai mici, în ultimii ani cultura car­tofului s-a extins și, mai ales, s-a specializat ceea ce a dus la rentabilizare. In 1969, de exemplu s-au cultivat 10 ha cu cartofi. Veniturile realizate au fost de trei ori mai mari decit pe aceeași suprafață cultivată cu porumb. Aceste rezultate bune (și dorința de a contribui la aprovizionarea municipiu­lui Galați), au determinat co­mitetul de partid și consiliul de conducere al unității, avînd și asistenta tehnică asigurată, să treacă în 1970 la dublarea suprafeței, mergîndu-se­osebi pe cartofi timpurii, înche­pe pe cele 20 ha, pînă la 15 au­gust, cînd s-a terminat valori­ficarea, cooperativa a obținut un venit de aproape lei, confirmând calculele 400 000 pre­conizate în ceea ce privește rentabilitatea. Deci, fără nici o tradiția, cultura cartofului timpuriu cu­cerește nu numai teren ci do­vedește preocuparea pe aceas­tă linie a cooperatorilor din Tulucești. Și, aceasta pentru că, prin excelență, cultura car­tofului face parte din grupa plantelor care dau producții foarte mari în condițiile res­pectării cerințelor biologice ale plantei. Și, cum coopera­torii din Tulucești stăpînesc tehnologia culturii cartofului menționez doar cîteva din lu­crările aplicate în această zo­nă mai puțin prielnică pentru planta respectivă. Una din condițiile principale pentru obținerea unor­ produc­ții ridicate este alegerea solu­lui, cunoscut fiind faptul că numai terenurile ușoare sunt indicate pentru cultura carto­fului. In al doilea rînd —­ de fapt lucrul cel mai esențial — cantitatea de cartofi la hectar este hotărîtă de materialul de plantare, care trebuie , să fie de o calitate ireproșabilă, din soiurile cele mai adecvate zo­nei, bine selecționat și păstrat pe timpul iernii. Fiecare culti­vator trebuie să-și păstreze singur cartofii în condiții cît mai bune. Nici un efort, nici o cheltuială nu-i prea mare cînd este vorba să fie rezolvată a­­ceastă problemă a culturii car­tofului în zona noastră. Convinși de acest deziderat, cooperatorii din Tulucești, își procură în fiecare toamnă materialul săditor pentru anul următor. Acesta este asigurat de AGROSEM, care garantea­ză cu seriozitate autenticitatea materialului. Astfel, în prezent, unitatea noastră a și primit cartofii necesari pentru plan­tarea celor 30 ha planificate pentru anul 1971. O altă condiție, nu mai pu­țin importantă în cultivarea cartofilor timpurii, este preîncol­­țirea materialului săditor, teh­nologie cunoscută de toți cul­tivatorii dornici să obțină la ILIE DUCA ing. șef la C.A.P. Tulucești (Continuare în pag­a II a) Consfătuiri cu gospodarii cartierelor Zilele acestea, la Consiliul popu­lar al municipiului Galați au loc consfătuiri cu președinții asociații­lor de locatari, cu împuterniciții acestora, cu deputați, cu care pri­lej se dezbat diverse probleme gos­podărești și organizatorice. In afara membrilor Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, la aceste analize parti­cipă și directorii întreprinderilor prestatoare de servicii (IGL și IGO), reprezentanți ai Inspectoratu­lui de miliție, activiști ai Consi­liului popular municipal. Tema principală a recentelor dezbateri a fost pregătirile blocurilor pentru sezonul rece, măsurile ce trebuie luate pentr­u înlăturarea deficiențe­lor apărute. Pînă acum s-au sfătuiri cu gospodarii organizat con­din cartierul Țiglina 1 și din zona centrală municipiului, cartierul Mazepa, ur­­a­mînd ca în zilele următoare să se facă analize asemănătoare și în cartierele Țiglina II și III, micro­raionul 40 și cartierul „Dunărea", Vedere din centrul" municipiului Galați. Foto: PAUL POPĂ Citiți in pag. a­l)l­a încheierea sesiunii generale a FSM NOTE EXTERNE Dezideratul colaboră­rii A fost sau nu depă­șit „echilibrul fragil" ? Zilele filmului româ­nesc Caleidoscop GALAȚIUL—ciștigător In concursul „Ocolul țârii in opt luni“ Ieri seara, la Casa de cul­tură a sindicatelor din Ga­lați au fost aplaudați scenă deschisă reprezentan­ta ț­i județului nostru în con­cursul „Ocolul țării în opt luni", organizat de Biroul de turism pentru tineret al C.C. al U.T.C. în colabora­re cu Televiziunea Română. In cadrul etapei gălățene, prof. Radu Macovei, redac­tor al ziarului „Viața nouă", comandantul echipajului, e­­leva Doina Frumușanu, de la Liceul de fete „Al. I. Cu­­za", asist. univ. Constantin Sandu, de la Institutul Po­litehnic au reușit să se de­tașeze, pe rînd, de repre­zentanții județelor Vrancea, Bacău și Vaslui, care s-au dovedit, de asemenea, bine pregătiți. Victoria gălățenilor de­monstrează seriozitatea, in­teresul cu care s-au pregă­tit „băieții noștri” cu pro­blemele ce se impuneau în­tr-o atare întrecere. In legătură cu desfășura­rea concursului vom reveni cu amănunte în ziarul de marți. VERNISAJUL EXPOZIȚIEI JJ TAPISERII FRANCEZE CONTEMPORANE“ După ce a fost găzduită mai multe zile în Sala Dales din București, și înainte de a fi pri­vită la Beirut și Cipru, expoziția de tapiserii franceze contempo­rane va rămîne pentru cîteva zile în municipiul Galați. Ieri la prînz, în foaierul Muzeului de artă românească modernă contemporană a avut loc verni­fi sajul acestei remarcabile expo­ziții, care se află în custodia cri­ticului de artă Valentine Fougè­­re. Au participat oameni de cul­tură și artă, conducători de in­stituții artistice, un numeros pu­blic. Din partea Ambasadei Franței la București la vernisaj a luat parte domnul J. Salles, consilier. După cum am mai anunțat, în expoziție sunt prezentate lu­crări ale unor artiști consacrați : Georges—Henri Adam, Jean Arp, Le Corbusier, Emile Gilioli, Fer­nand Leger, Pierre­ Soulages,, Victor Vasarely. Publicul are de asemenea, prilejul să admire și o lucrare a lui Picasso. Ex­poziția va rămîne deschisă pînă la 28 octombrie a.c. In încheiere, actorii Ion Lem­­naru și Septimiu Pop de la Teatrul de stat, pianista Car­men Capato-Velincov, flautista Ana Vlădescu și soliștii Mari­­lena Marinescu-Mareș, Dan Zancu, Margareta Nica de la Teatrul muzical au oferit un recital de muzică și versuri a­­parținînd unor creatori­­ români și francezi. Sînt fapte pe care, chiar și în fața celor mai evidente probe de autenticitate refuzi sa crezi că s-au putut în­­timpla. Ele depășesc puterea noastră de înțelegere și în momentul cunoașterii lor dorești ca totul să fie o min­ciună, ca tînărul ce stă cu ochii plecați înaintea anche­tatorului să-și ridice capul și să-ți spună zîmbind : — A fost o glumă. Nimic, nimic din ce am spus pînă acum nu e adevărat ! Dorința aceasta puternică, flacără luminoasă și între­bătoare, pornește din noi, ori poate de dincolo de noi, ține de respectul care ni s-a sădit odată cu primele cu­vinte, cu primii pași făcuți, pentru om, pentru noblețea misiunii sale sociale. Nimic nu motivează acum, în con­dițiile societății noastre, în care omul se bucură din plin de binefacerile civilizației, de respect și demni­tate, răbufnirile de animalitate al unor indivizi, mani­festări singulare dar cu un pronunțat caracter antisocial, celor ce devin brute­ condamnate de legile țării și înfierate de opinia publică. Abrutizați de alcoolul ingerat, doi foști salariați ai în­treprinderii 7 construcții-montaj, G. Dobre și Ion Gh. Onose, într-o șantierul 701, Nicolae seară, în timp ce se întorceau spre oraș venind dinspre punctul de lucru au întilnit pe cetățeanul A. D. din Odaia Manolache care se ducea la vie însoțit de fiica sa de 10 ani. Brutele, că alt termen nu găsim, s-au înțeles din pri­viri. Minați de cele mai degradante instincte, profitînd de singurătatea locului în care se aflau, au lovit pe cetățea­nul A .D. pînă acesta a căzut jos în nesimțire, apoi, s-au aruncat asupra fetiței cu intenția s-o necinstească. Și poate că în orbirea lor bestială și-ar fi dus la împlinire fapta mîrșavă. Dar la strigătele fetei au alergat în aju­torul ei doi tineri : Mihalache Mocanu de 18 ani și fra­tele său Sandu Mocanu de 15 ani. Tinerii aceștia, aproape copii, dînd dovadă de un cu­raj deosebit s-au aruncat asupra huliganilor reușind să-i MIRCEA IONESCU (Continuare în pag. a II-a) CINE EȘTI DUMNEATA, TINERE? Pedeapsă exemplară

Next