Viața Nouă, octombrie-decembrie 1973 (Anul 30, nr. 8955-9032)

1973-11-08 / nr. 8987

ANUL XXX — NR. 8987 JOI 8 NOIEMBRIE 1973 4 PAGINI — 30 BANI ÎN NUMĂRUL DE AZI: - Oameni cu care ne mîndrim - In fiecare fermă zo­otehnică — condiții bune pentru iernarea animalelor I - La casa cu ferestrele luminate de copilărie - Cronică muzicală (pag. a III-a) O. N. U. Intervenția re­prezentantului Româ­niei în Comitetul pen­tru problemele politi­ce și de securitate Dezbaterile din Comi­tetul pentru proble­mele sociale și uma­nitare MOSCOVA. Parada militară și demonstra­ția oamenilor muncii încheierea Congresu­lui P. C. din Peru (pag. a IV-a) In fața uriașului con­­vertizor se ia o probă pentru analiza viitoarei șarje de p­ el. Foto: P. POPA AGENDA AGRICOLA Nici o palmă de pămînt să nu rămînă nearată din toamnă! se Cu fiecare zi care trece, cîmpul pregătește pentru iar­nă. Insă, oricum, înfruntînd greutățile generate de seceta pre­lungită din acest an, „odihna" bi­nemeritată a pămîntului trebuie temeinic pregătită Și această pre­gătire constă în executarea, pe în­treaga suprafață ce va fi însămîn­­țată în primăvara viitoare, a a­­­râturilor de toamnă. Rezultatele obținute pînă acum în unitățile agricole de stat și co­operatiste sînt, în general, bune, mecanizatorii dovedind și în a­­cest anotimp că sînt la înălți­mea sarcinilor ce le au­­ de fău­ritori ai belșugului. Dar, în rîndurile de față nu ne-am propus să trecem în re­vistă realizările, ci dimpotrivă, să subliniem cîteva neajunsuri. De pildă, multe cooperative agri­cole mai au încă suprafețe destul de mari acoperite de coceni. Și aceasta nu ar fi încă nimic, dacă ar exista în continuare preocupa­rea necesară pentru recoltarea și transportul acestora în parcurile de furaje. Insă sunt multe cazuri unde ritmul de muncă la această lucrare a scăzut considerabil. Bu­năoară, la C.A.P. Smîrdan, în sa­la de lingă șoseaua Galați—Sche­la, un lan întreg acoperit cu co­ceni așteaptă să fie recoltat. Din cauză că mecanizatorii nu au a­­vut cîmp deschis pentru a executa arăturile de toamnă au fost ne­voiți să brăzdeze pe fîșiile răma­se libere dintre glugile de coceni sau chiar pe parcelele înguste de 10—20 m, de pe care aceștia s-au tăiat. In asemenea situație randa­mentul tractoarelor este destul de redus și aceasta tocmai într-o perioadă cînd ar trebui să fie maxim. Este de datoria consiliului de conducere, a comitetului comunal de partid să depună eforturi sus­ținute pentru mobilizarea coope­ratorilor și mijloacelor de trans­port pentru strîngerea producției secundare și, în același timp, pentru crearea frontului de lucru la arături de toamnă. Suprafețe destul de mari de a­­rat mai sunt și la cooperativele agricole din cadrul consiliului in­­tercooperatist Cudalbi. La C.A.P. Cudalbi II, bunăoară, pînă acum s-au arat circa 1 100 ha din cele peste 2 200 ha pe care au trebuit executate ogoare de toamnă. Su­prafața nearată pînă la această dată este cea care a fost cultiva­tă cu porumb. Insă, spre deose­bire de constatările de la C.A.P. Smîrdan unde pe cîmp nu era de­cit un număr foarte mic de co­operatori la lucru, la Cudalbi II se lucra intens la recoltatul și transportul cocenilor. După cum ne informa tovarășul Palade Dra­gan, președintele cooperativei, e­­xistă­ front de lucru pentru toate M. CREȚEANU (Continuare In pag. a lll-a) /A­devărul confir­__JM- mă cu prisosin­­_g­t­­ă că pasiunea a fost aceea care i-a condus pe oameni pe culmile dorinței de a rea­liza și a da, astfel, con­tur și eficiență sporită muncii lor. Din pasiune a căpătat valențe îmbo­gățite cultul pentru lu­crul realizat, chiar și cu prețul unor eforturi care 1l transformă pe om în erou și munca sa în fap­tă de eroism. Cu cîtva timp în urmă, prezent pe platforma Jurnalului nr. 3 din Combinatul side­rurgic Galați, am fost martorul unui adevărat act de eroism izvorât din nobila conștiință munci­torească. Atunci, pentru a remedia o defecțiune ce punea sub semnul În­trebării funcționarea fur­nalului și implicit, pro­ducția de fontă, șase oa­meni sudori și lăcătuși, constituiți în trei forma­ții, au lucrat prin rotație, de șase minute, la o înăl­țime de șaizeci de metri și la o temperatură de optzeci de grade, mai mult de patru ore și au reușit, cu prețul eforl­­ui fizic, să repună ln stare normală clopotul mare. O avarie deci a fost în­lăturată cu o investiție de forță și energie uma­nă. Faptul relatat și altele, ce îmbogățesc cotidianul muncii, confirmă fără ab­țineri, calitățile prezenței omului, conținutul spiri­tului său de o Înaltă ținu­tă morală, care cu capa­citatea și tenacitatea sa, susține adevărate coloc­vii de responsabilitate și echitate. Vizibil, sintem­ în fața realității care umple su­fletele, sporesc entuzias­­mele. Cum s-a ajuns aici? Răspunsul ni-i dă comu­nistul loader Coștina, secretarul comitetului de partid al secției jurnale.­­ Spre deosebire de celelalte sectoare de pro­ducție, aici la furnale munca cere mult singe rece și o pregătire pro­fesională bine formată. Pentru ca să fii jurnalist trebuie neapărat să simți o atracție aparte pentru meseria căreia te dedici. Mai mult decit aiți, să fa­c din meserie o pasiu­ne. Aici te poți aștepta la orice și. In orice mo­ment poți fi pus In si­tuația de a acționa cu un plus de energie fizică și intelectuală. Și în te situații, mai mult aces­ea oricind, îți dai seama de calitatea fesionale, pregătirii pro­aspect asupra căruia comuniștii Își În­dreaptă permanent aten­ția. Galațiul nu are o tra­diție siderurgică. Din a­­cest motiv în marea ma­joritate, contingentul de jur­nal­iști. Întocmai ca și acela de oțelari, ca și a­­cela de luminatori cu care s-a inaugurat pro­ducția de metal la Ga­lați s-a format In com­­­binantele și uzinele me­talurgice cu tradiție, un­de a si r1i rtronat iren profesională, oamenii și-au Însușit Înaltele ca­lități ale omeniei, ale C. AURELIAN (Continuare in pag. a IV-a) O îndatorire de înaltă ținută morală Promovarea cu responsabilitate a cultului pentru muncă Costurile de producție, la discreția unor lacune de planificare și nominalizare a sortimentelor Una dintre preocupările de seamă care domină, în această perioadă, activitatea colectivelor de muncă din economia județului nostru o constituie îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe 1973, a angajamentelor luate în trecerea socialistă, precum în și pregătirea bazei tehnico-materia­­le pentru producția anului viitor. Investigațiile pe care le-am fă­cut, în acest context, la între­prinderea de prefabricate din be­ton Galați au scos în evidență grija comitetului de partid și a comitetului oamenilor muncii pentru mobilizarea întregului co­lectiv în vederea îndeplinirii rit­mice a sarcinilor de plan. De a­­semenea, în scopul îmbunătățirii calității producției, al înlăturării rebuturilor de fabricație și al re­ducerii consumurilor specifice pe m­o de prefabricate din beton, s-a acționat cu multă răspundere în vederea perfecționării tehnologi­ilor de fabricație, a organizării procesului de producție și al mun­cii. Din analiza efectuată am reți­nut faptul că strădania și efortu­rile cu care colectivul de aici a acționat timp de 10 luni sunt a­­cum încununate de succes. De e­­xemplu, planul valoric la produc­ția globală și marfă a fost depă­șit cu 1,94 și respectiv 1,38 la sută, iar productivitatea muncii pe salariat s-a realizat în propor­ție de 102,46 la sută. Evidențiind aceste realizări, ca­re atestă gradul de preocupare al întregului colectiv pentru înfăp­tuirea în bune condițiuni a sarci­nilor, nu putem trece cu vederea unele aspecte care au influențat negativ situația financiară a u­nității, în general eficiența acti­vității desfășurate. Este vorba despre depășirea, în cursul celor trei trimestre din acest an, cu 34,47 lei a cheltuielilor materiale la 1­000 de lei producție marfă, de­pășire care a afectat serios volu­mul beneficiilor planificate. Referindu-se la acest neajuns, tovarășul inginer Virgil Cruțu, di­rectorul întreprinderii, ne preci­za : „Cheltuielile la 1 000 de lei producție marfă n-au fost depă­șite din cauza neîncadrării în LA ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICATE DIN BETON consumurile specifice, ci ca ur­mare a asimilărilor de noi produ­se, a introducerii în procesul de fabricație a unor sortimente care cer un consum mult prea mare de materii prime și materiale. Spre exemplu, la grinzile de ru­lare și stîlpii de susținere a ele­mentelor de suprastructură de la halele industriale, am efectuat în­semnate cheltuieli suplimentare impuse de consumul mare de ma­teriale și îndeosebi de oțel-be­­ton“. Firește, aceasta este doar una dintre cauzele care a contri­buit nemijlocit la suplimentarea cheltuielilor materiale la 1 000 de lei producție marfă. Dar, așa după cum bine se știe, conducerea în­treprinderii avea datoria, ca dată cu lansarea iri fabricație a­ noilor produse, să coreleze chel­tuielile noilor produse cu tehno­logia de fabricație și pe această bază, să stabilească prețul de cost pentru fiecare element în parte. Or, acest lucru nu s-a făcut nici pînă în prezent. Din discuția pe care am pur­tat-o cu economistul Valerian Bendinov, șeful biroului plan­­programare, am reținut însă că, cea mai importantă cauză care a influențat negativ cheltuielile ma­teriale o constituie nerealizarea volumului de producție conform sortimentelor prevăzute în planul aferent perioadei analizate. — De ce să nu recunoaștem des­chis, ne spunea tovarășul Bendi­nov, avem încă foarte mari greu­tăți în ceea ce privește pregătirea din vreme­a producției. Bunăoară, ca urmare a faptului că noi nu cunoaștem aproape nici într-un an, cu exactitate, ce sortimente anume vom executa pe perioada următoare, ne am obișnuit ca pla­nul financiar pentru anul respec­tiv să-l întocmim pe baza prețu­lui de cost al unor elemente pro­babile, pentru care, din păcate, nu în toate cazurile avem asigu­rate comenzi sau dacă le avem, acestea sunt mai mici în compa­rație cu volumul de producție pe care noi l-am prevăzut. Un exem­plu concludent în această direc­ție ni-1 oferă înlocuirea chespa­ I. DIMA (Continuare in pag. a 11-a) Echipaj în întrecerea In cadrul Comandamentu­lui liotei fluviale „Navrom“ Galați activitate­a susținută și rodnică a desfășurat anul acesta și liota de transport mărfuri, care după o perioadă de zece luni, raportează depă­șirea planului la parcursul mărimilor cu peste 3 milioane tone/kilometri. Acest succes este rezultatul efortului colec­tiv al tuturor echipajelor na­velor de transport — î­mpingă­­toare, remorchere, ceamuri și șlepuri — care, mobilizate de organizația de partid intr-o ac­tivitate creatoare, navigând pe orice vreme, ziua și noaptea și dând dovadă de un Înalt spi­rit de abnegație și devotament, de pricepere și curaj, au reu­șit să obțină succese deosebite în realizarea și depășirea sar­cinilor de transport pe apă. Printre echipajele care au obținut realizări deosebite se situează și cel al remorcheru­lui Făurei, care s-a evidențiat nu numai printr-o activitate rodnică, dar și printr-o disci­plină și comportare demne de subliniat, prin menținerea unei stări de eficiență sporită a na­vei, ceea ce constituie un e­­xemplu pe Întreaga Hotă. Indeplinindu-și misiunile de transport In mod exemplar, e­­chipajul remorcherului „Fău­rei" dintre care evidențiem pe comandantul Gheorghe Negru, pilotul Ion Libacov, Vasea A­­chinfiev, Petrache Dimitriu, Vasile Horghidan și Gheorghe Luca, a reușit să depășească planul, lună de lună cu 20—30 la sută, remorcind peste 600 de ceamuri sau șlepuri. Merită totodată relevată stră­dania acestui echipaj, de acor­darea asistenței necesare unor nave, pentru deblocarea cana­lului sau la trecerile dificile (praguri) cum a fost cazul re­morcherelor „Segarcea", „Ad­­jud“ și „Severin".­­ Echipajul nostru, ne-a de­clarat tânărul comandant Gheor­ghe Negru, este hotărât să acționeze în continuare cu a­­ceeași perseverență pentru ca sarcinile care ne revin In do­meniul transporturilor de fumt să poată fi Îndeplinite măr­e­­xemplar. In condiții de depli­nă siguranță a navigației. ȘTEFAN IGNAT corespondent voluntar ÎN PAGINA A ll-A O rubrică de SPORT In aceste zile executarea arăturilor continuă cu intensitate. Foto:G. BERCOV Pentru ABUZURI și ILEGALITĂȚI, primarul din Slobozia Conachi a fost destituit și sancționat Ceea ce caracterizează profilul moral al unui om al zilelor noas­tre, indiferent de poziția sa soci­ală, sunt faptele, modul în care el acționează la locul de muncă, în relațiile cu cei din jurul său, felul în care înțelege să respecte normele de conduită, scrise și ne­scrise. Tendința de căpătuială, de înavuțire pe căi ilicite, abuzul, reprezintă în orînduirea noastră rămășițe ale trecutului care alte­rează mediul și pătează onoarea celor ce pășesc pe acest drum. Comiterea unor astfel de abateri este cu atît mai gravă, cu cît ele sînt săvîrșite de persoane investi­te cu încrederea maselor de ce­tățeni în funcții de răspundere. Faptele despre care vom relata s-au petrecut în comuna Slobozia Conachi, iar cel ce le-a săvîrșit este un activist de partid, care în nici un caz nu poate invoca drept scuze lipsa de orientare sau ne­cunoașterea unor norme elemen­tare de muncă și de viață. Tova­rășul Jean Dumitrache, secretarul comitetului comunal de partid și primar al acestei comune — căci despre el este vorba — a por­nit pe calea abuzurilor. Și în timp ce locuitorilor le vorbea despre conștiința cetățenească, despre cinste, corectitudine și o­­menie, tocmai el, primarul comu­nei, încălca cu bună știință legi­le statului. Dar să exemplificăm: Din ve­rificările făcute s-a constatat că familia Jean Dumitrache, împre­ună cu un alt frate al acestuia deține în­ folosință suprafața de 1,12 ha teren arabil și vie, față de 0,30 ha cît îi dă dreptul Statutul C.A.P. O situație destul de gravă pentru primarul comunei care a­­vea datoria să vegheze la res­pectarea prevederilor statutului . Nu este de mirare, deci, că în comună mai sînt și alți membri cooperatori care dețin suprafețe de teren în plus Cum ar fi pu­tut primarul comunei să acțione­ze pentru respectarea acestor prevederi cînd chiar el se afla în culpă ? ! în luna august 1973, cînd con­ducerea C.A P. din Slobozia Co­nachi a luat hotărîrea să comple­teze lotul de vaci cu lapte, pri­marul Jean Dumitrache a fost printre primii care a vîndut la C.A.P. o vacă proprietate perso­nală care depășise vîrsta de 8 ani, încasînd pentru ea suma de 5 900 lei, în timp ce vacile altor membri cooperatori au fost res­pinse. Oamenii au înțeles că și în acest caz s-a săvîrșit un a­­buz pentru că imediat primarul și-a cumpărat o altă vacă pe ca­re a dat numai 4 100 lei, agoni­sind un cîștig ilicit de 1 800 lei. Dar cine ar fi putut să se opună la această tranzacție murdară cînd însăși comisia care la început a respins vaca, fiind bătrînă și ne­productivă, a fost nevoită să o primească la intervenția președin­telui C.A.P., tovarășul fu prea Pe­­trache. Cu puterea cu care era inves­tit, fără a consulta și alți tova­răși din organul de partid sau al puterii locale, Jean Dumitrache a dat în folosință o suprafață de 2 ha teren arabil și vie, proprieta­tea consiliului popular comunal, la diferiți membri cooperatori și salariați din comună, în schimbul a 100 lei pentru 0,10 ha teren ara­bil și 300 lei pentru 0,10 ha vie. (Continuare in pag a II a)

Next