Viața Sindicală, iunie 1948 (Anul 5, nr. 223-246)

1948-06-01 / nr. 223

PLANUL DE INVESTIȚII,­­PIVOT AL DEZVOLTARII ECONOMIEI NAȚIONALE Politica economică a guvernului care iz­­vorăște din conținutul nou al statului no­stru, are ca o permanentă preocupare, lichi­darea înapoierii ec­onom­ce a țării pentru ri­dicarea nivelului d­e trai al poporului. Lichidarea înapoierii economice presupu­ne însă desvoltarea industriei, în special a industriei de bază, precum și înzestrarea agriculturii cu un inventar corespunzător unei mecanizări înaintate. Economia noastră aservită până mai era intererseloir capitalismului imperiallist, care urmăreau ca țara noastră să rămână o țară „eminamente agricolă“ ,pentru a fi un de­bușeu de desfacere a produselor lor indu­striale­ a rămas din această cauză în­tr’o stare înapoiată din punct de vedere al uti­lajului industrial. In acalaș timp, disponibilul de brațe ei­­tine din lumea satelor noastre a făcut ca problema mecanizării agriculturii să nu prezinte un interes pentru moșierime, care avea altceva mai bun pentru ea de făcut cu banii jefuiți din exploatarea nemiloasă a țărănimii muncitoare, decât să facă in­vestiții pentru ridicarea agriculturii. Iată de ce politica economică a guvernului a pus pe primul plan al preocupărilor lui, problema investițiilor pentru desvo­ltarea in­dustriei și ridicarea agriculturii.­­.Desvoltarea industrială a țării nu se poate realiza fără un efort considerabil de investiții. Noi stăm pe punctul de vedere că investițiile n­ecesare industriei noastre trebuesc și pot fi făcute din rezervele pe care le-a acumulat statul“1, — a spus tov. Gh. Gheorghiu-Dej în raportul politic ge­neral de la primul congres al Partidului Muncitoresc Român. Realizarea acestei importante probleme a investițiilor este legată și determinată în acelaș timp de o politică financiară chib­zuită menită să asigure resursele materiale necesare investiților. Prezența în fruntea Ministerului de Finanțe a tov. Vasile Luca este chezășia menită să asigure realizarea a­cestei politici financiare pentru acumularea resurselor financiare necesare investi­țiilor. In acest sens, bugetul întocmit pe exerci­țiul anului în curs, prevedea 10 miliarde lei pentru investiții la care adăugându-se 9 miliarde lei din excedentul bugetar al exer­­citului trecut, ridică cifra investițiilor în bugetul statului l­a suma de 19 miliarde lei. Deasemeni participarea Băncii Naționale la opera de investiții cu 7 miliarde jumătate, face ca totalul investițiilor să se ridice la suma de 26 miliarde și jumătate. Astfel, cu această importantă sumă statul este în mă­sură să întreprindă o acțiune serioasă d­e investiții pentru desvoltarea industriei noa­stre ți în special a industriei de bază, pen­tru crearea de no­i ramuri industriale și pentru desvoltarea agriculturii noastre atât de înapoiate din punct de vedere al pro­ductivității, din cauza lipsei de utilaj tehnic. ..Cu ajutorul acestor investiții noi vom putea porni cu pași mari spre acțiunea de deschidere a unor noui întreprinderi și lărgirea întreprinderilor pe care le avem, vom putea porni și mai mult spre acea re­construcție care mărește foarte mult venitul național și preiază rezerve de capital pen­tru întărirea mai departe a economiei noa­stre, care va ridica zi de zi nivelul de trai al celor ce muncesc“, a spus tov­ Vasile Luca la conferința pe țară a Ministerului de Finanțe cu inspectorii și administratorii financiari. Planul de investiții aprobat în urma șe­dințelor ținute de tov. Gheorghiu-Dej și tov. Vasile Luca cu conducătorii departamente­lor economice prevede investiții importante în industria de stat, industria grea, chimică, textilă, pielărie, lemn și celuloză. Dease­­meni planul prevede înzestrarea agriculturii cu tractoare și mașini agricole, inventar viu și construcții care vor contribui la ridicarea productivității în agricultura noastră. Iat­ă cum numai în câteva luni de la tra­sarea sarcinilor ]n primul Congres al Par­ I. S. Gruia (Continuare în pagina IV-a) Iliiül­isi „FLACARA II SSI II SIS SOFIA, 30 (Rador). — TASS transmite : Du­pă un turneu plin de suc­cese în Iugoslavia, grupul ar­tistic al muncitorilor din Timi­șoara „Flacăra“ a sosit la Sofia unde Vineri seara a dat prima reprezentație. Intre altele, artiștii români au prezentat o serie de cântece și dansuri populare românești, iu­goslave, ungare, bulgare și so­vietice. Grupul „Flacăra“ va da o se­rie de concerte în timpul șede­rii lui în Bulgaria. PRIN RAȚIONALIZAREA MUNCII SI JUSTA REPARTIȚIE A BRAȚELOR DE MUNCA BRIGADIERII BIRUIE Mill­ei SEMI MLAȘTINILE întrecerile in muncă, factor hotărîtor al depășirii normelor înainte, pentru ducerea la bun sfârșit a angajamentelor luate­­ Pe șantierul național „Vasile Luca“, al liniei ferate Salva-Vișeu, o echipă a brigăzii a IlI-a Baia, în frunte cu tovarășii: Zac Gh., Georgescu Gh., Nour Ilie și Sen­­covici I., au sfărâmat cu vele, într-un singur schimb, circa­122,5 m c. de stâncă, depășind norma cu 580,83 °/o. Cum se explică rezultatul ex­cepțional, obținut de e­chipa bri­găzii din Baia ? In primul rând, buna organizare a muncii. De la deschiderea șantie­relor naționale și până azi, briga­dierii au învățat multe lucruri. Dânșii au înțeles că risipirea efor­turilor ar fi pentru ei un lucru tot atât de păgubitor, ca și pen­tru bunul mers al muncii în ge­neral. Numai o planificare a mun­cii, o jostă repartiție a brațelor de muncă, i-ar putea ajuta să bi­­rue mai ușor semeția munților, sau întinderea mlaștinilor. Un aju­tor prețios l-au dat aici inginerii și tehnicienii cari lucrează cot la cot, cu brigadierii pe șantierele naționale. Dar factorul hotărîtor în depă­șirea normelor, îi constitue între­cerile în muncă. Din ziua când brigadierii de pe șantierul „Ana Pauker“ Lunca­ Prutului au pro­vocat la întrecere pe brigadierii de pe celelalte șantiere naționale, întrecerile în muncă au luat un avânt de neînchipuit. Astfel, asi­stăm la întreceri între șantiere, între sectoare de lucru, brigăzi, cete și brigadieri. ..Brigadier ! Hanna zilnică este de 3 an. c. Ai depășit-o ?“ întrecerile sunt organizate pe baze sănătoase. Prelucrate temei­nic în masse,­­ fiecare brigadier cunoscând norma pe care o are de executat,­­ ele dau rezultate strălucite. Astfel, pe șantierul național „Ana Pauker“, la fiecare răscruce de drumm, în tabără și pe șantie­rul propriu zis, sunt instalate pa­nouri pe care se pot citi: „Brigader! Norma zilnică este de 3 m. c. Ai depășit-o?“ Iată de ce munca merge întriun 'i. “roS&an (Continuare în pagina II-a) Sindicatele sovietice vor continua eforturile lor pentru consolidarea solidarității internaționale a sindicatelor . Raportul tov. Sidorenko, secretarul Consiliului Central al Sindicatelor din Uniunea Sovietică asupra sesiunii de la Roma a forurilor conducătoare ale F. S. M MOSCOVA 30 (Rador) TASS transmite: La 29 Mai, Prezidi­ull Consi­liului central al sindicatelor din Uniunea Sovietică a ținut o șe­­dințjl in care Sidorenko, secre­tarul Consiliului central, a fă­cut un raport asupra rezultate­lor sesiunii de la Roma a Birou­lui Executiv și al Comitetului executiv al Federației Sindicale Mondiale. El a subliniat poli­tica consecventă a delegației sin­dicale sovietice în lupta pentru unitatea internațională a mun­citorimii în sânul Federației Sindicale Mondiale­ De asemenea, el a arătat că, la propunerea delegației sovietic conferința de la Roma, a hotă­rât ca Federația Sindicală Mon­dială să publice un protest împotriva execuțiilor teroriste din Grecia și a suprimării li­bertăților sindicale din acea țară. Raportul a subliniat apoi marea importanță a declarației făcută de delegația sindicală sovietică asupra planului Mar­shall. Această declarație consti­­tue o temelie solidă pentru menținerea principiilor demo­cratice care trebue să servească drept bază a unei colaborări voluntare și libere infire sindi­catele afiliate la Federația Sin­dicală Mondială. La sfârșiul ședinței, Prezi­diul Consiliului central al sin­­dicatel­or din Uniunea Soviete­lor a luat următoarea decizie: 1) Ascultând raportul tovară­șului Sidorenko, asupra rezulta­tului sesiunii Biroului Executiv și Comitetului Executiv al Fe­derației Sindicale Mondiale, ți­nută la Roma în Mai 1948, Pre­zidiul Consiliului central al sin­dicatelor din Uniunea Soviete­lor aprobă activitatea delega­ției sindicale sovietice la această sesiune Și deciziile luate de Co­mitetul Executiv al Federației. 2). Prezidiul dă instrucțiun secretariatului Consiliului cen­trali al sindicatelor din Uniunea Sovietică să continue sforțările pentru consolidarea unității in­ternaționale a Sindicatelor pe baza principiilor formulate în declarația sindicatelor sovietice referitoare la planul Marshall. Activitatea echipelor sanitare la țară Ministerul Sănătății a început o nouă campanie sanitarii trimițând la­ țară echipe de medici­i de diverse specialități sub conducerea căte unui profesor de la Facultatea de Me­dicină. Acțiunea aceasta urmărește să asigure asistenta medicală a muncit­orilor plugari și să ajute totodată și la ridicarea profesională a medicilor de la țară. începutul s’a făcut cu 3 echipe dioastelor Sanitare a fost tov. D. cari au activat, pe ziua de eri pe Nanu, președintele Uniunii, lângă spitalele mixte din Budești, Periș și Fierbinți. La Budești, echipa a fost con-Au fost date sute de consultații oamenilor bolnavi. Tot eri, o echipă de medici spe­dusă de tov. dr. S. Iagnov, cea de la Perș a avut în frunte pe d. prof. universitar Ion Țețu, iar echipa de la fierbinți, pe d. prof. Burghele Teodor. A mai asistat și d. prof. Da­nielopol. Din partea Uniunii Sin­d­aliști de la Spitalul Filantropia, au dat consultații și au făcut operații chirurgicale în comuna Dridu. Aceste acțiuni sanitare vor con­tinua săptămânal. Copii din comu­a Dridu avâ­nd în mijloc pe tov. Iliescu Florica, conducătoarea caravanei sanitare In pag- 4-a • Semnam tratatului de prietenie și asistență miltară Intre Feloni­a și Bulgaria. • Imierii din sudul Italiei au proclamat grevă generală. REZULTATUL ALEGERILOR din CEHOSLOVACIA FRONTUL NAȚIONAL A OBȚINUT O ZDROBITOARE MAJORITATE PRAGA, 3! (Rado**). — CETEK A transmite! Până la o­rele 24, co­­misiunea e­lec­to­ra­l­ă centrală numărase vo­turile din 148 districte ale provinciilor cehe, din totalul de 163. To­talul voturilor se ridică la 4.227.599, dintre care 3.772.759 voturi, sau 89%, au fost obți­nute de lista Frontului Național și 454.840, sau 11%, au fost voturi albe. In Slovacia, în 61 dist­ricte, din totalul de 81 districte 1.009.843 voturi sau 86%, s-au pronunțat in favoarea guvernu­lui și 14% cu 163.694 alegători au lăsat bu­letinele albe. Mai lipsesc rezulta­tele din 15 districte cehe și 20 slovace. Telegramele privi­toare la alegerile din Cehoslovacia, în pag. TV-a. VIZITA ! sfin­t!! «tai ■ Kill CONFEDERAȚIA GENERALA M­UNCI. Ziaristul american John Boettiger, coproprietar al zia­rului „Times" din Phönix- Arizona, care se află de câ­teva zile în Capitală, a făcut o vizită în sediul Confedera­ției Generale a Muncii. D-sa a fost primit de către tov. Gh.­­ Apostol, președintele C. G. M. și tov. Liuba Chișinev­­schi, vice-președintă a C. G. M. și membră a Prezidiului R. P. R. D. John Boettiger a pus di­ferite întrebări, interesân­­du-se asupra mișcării sindi­cale din R. P. R. Tov. Gh. Apostol a expus desvoltarea mișcării sindicale din Republica Populară Ro­mână, făcând totdeodată o comparație între situația grea a clasei muncitoare din timpul regimurilor reacționare și cee de sub regimul demo­cratic de azi, unde muncitori­­mea este factor conducător. la w Ceai tracts 6.34.65 Prowiskcia 3.7 S .59 ADMINISTRATE A Str. Sărindar Hr. tH — Centrala 3.05.44 — Administrații 3.73.35 — Marea publicitate și abonamentele individuale 3.57.14 If REDACTS A It-dul a Martie, 20 Deschiderea Casei de odihnă pentru scriitori Intr’un cadru deosebit, în prezența reprezentanților gu­vernului, s’a deschis ori Casa de odihnă pentru scriitori, în conacul ce a aparținut familiei Nicolae Bălcescu, din satul Bălcești (jud. Argeș). La festivitate au luat cuvântul tov. Ștefan Voitec, vice-președinte a­­ Consiliului de miniștri și tov. Zah­aria Stancu, președintele Societății Scriitorilor din­­ România. Cu această solemnitate s’a inaugurat săptămâna Cen­tenarului Revoluției din 1848. Ca­sa de odihnă de la BăleJești Eram­enuNIMII RESTITUL POPORULUI A­VERILE CE I-AU FOST JEFUITE de mai multe ori bugetul nevoilor țării întregi într’un an. Astea toate în afară de imensele sume luate „legal“ , prin lista ci­vilă, în afară de bunurile puse la păstrare în afara granițelor țării. Lesne ne putem închipui cam cât au agonisit în acelaș timp, fa­miliile de bogătași protejate de Hohenzollerni și trusturile stră­ine cărora monarhii le deschideau larg drumul spre jecmănirea no­rodului. „România este o țară care cu­prinde toate bogățiile“. Așa ne învățau cărțile de școală și în­­­tr’adevăr învățătura lor era folo­­sitoare, fiindcă altfel n’ara fi bă­gat de seamă acest lucru! Sute de mii de țărani ce se hrăneau cu porumb încins zăceau roși de pelagră.­­muncitorilor care nu în­țelegeau să suporte docili „curbe­le de sacrificiu“ li se răspundea cu gloanțe și intelectualii cinstiți erau sortiți tuberculozei. O țară în care nu se ridicau sanatorii, nu se îndiguiau apele, nu se constru­iau șosele decât atunci când o cli­că de afaceriști puteau să-și spo­rească bogățiile. După 80 de ani de jaf regesc, Republica Populară Română, resti­­tue poporului aceste bogății ce i-au fost smulse prin minciună sau teroare. Castelele vor fi puse la dispoziția truditorilor și a copi­­ilor lor, devenind astfel loc de o­­dihnă meritată pentru acei ce sunt totul în lume, pentru acei ce produc. Desigur că pe meleagurile stră­ine unde trântorii izgoniți frumos“ pentru câțiva dolari „fac urlă a pustiu ciuda lor neputincioa­și să, foștii stăpâni vor scrâșni din dinți la gândul că cei ce erau pâ­nă mai ori sclavii lor vor pătrun­de in castelele ce au devenit bu­nuri ale poporului. Cu jalea în suflet ei vor chelălăi la picioarele unui Truman "oarecare durerea lor pentru bogățiile pe veci pierdute. Cât privește pe nouții proprie­tari, întregul poporul muncitor, părerea lor despre văicărerile duș­i­mănoase ale jefuitorilor izgoniți este de mult formată. Din timpu­riile în care regii și slugile lor pălmuiau obrazul țării, când cere­rea dreptului la viață se considera crimă și produsul jafului era soco­tit sfânt. E drept însă că desvăluirea imenselor bogății regale a între­cut cu mult socotelile tuturor. Oa­menii muncii sunt uimiți. Uimiți atât de imensitatea averilor ce le­­au fost tâlhărite cât și de faptul că o asemenea bandă de lipitori s’a putut menține mai mult de 80 ani pe spinarea poporului. Explica­ția o poate furniza însă complicii, moșierimea și politicienii „isto­rici“ cu toată clientela lor de a­­venturieri fasciști și afaceriști cari au împărțit huzurul monarhilor și au înrobit milioane de oameni ai muncii din țara noastră. Anton Theodor Strângători oameni foștii noștri monarhi! In numai 80 de ani, fa­milia regală descinsă pe pămân­turile noastre fără o a doua pere­che de cizme și a izbutit să se căpătuiască numai cu vreo 160 de palate cuprinzând un fleac de vreo 3000 de camere, 140.000 hec­tare de pădure, alte mii de hectare de pământ arabil, milioane de lei în acțiuni, yacht-uri, bijuterii, ta­blouri rare și alte mărunțișuri. Sute de miliarde! Cu alte cuvinte Qlinfi Q 2­011 Elevii din România „pilit­a Gti despre suferințele O­r­f­e­n copiilor din Grecia s­i $nu ce inseamnă aceasta durerir­ e. scrie elevul Kogălniceanu Petru nationale Copiii din Republica noastră populară sunt feriți de soarta co­piilor greci. Ei se desvoltă într’o atmosferă sănătoasă. In școli, mintea lor nu mai este îmbâcsită cu îndemnuri la ură și șovinism. învățătorii le vorbesc despre frăția tuturor ace­lora ce luptă pentru pace și pro­­gres. De aceea ei nu rămân ne­­păsători față de suferințele victi­melor unui regim odios, ca cel din Grecia. Dovadă mi­­il­e de scrisori de protest împotriva execuțiilor din Grecia, primite de Comitetul Național pentru Ajutorarea Poporu­lui Grec, scrisori în cari mâini stângace de copii își exprimă, pe o hârtie liniară, de caet, solida­ritatea cu luptătorii de sub condu­cerea generalului Markos. — „Eu elevul Kogălniceanu Pe­tru — glăsuește una din scrisori — din clasa I-a Gimnaziul Unic din Negrești, jud. Vaslui, am asis­tat la meetingul din ziua de 16 Mai 1948, la care am aflat dela delegatele UFDR-Vaslui despre grozăviile ce se petrec în Grecia. Am aflat că au rămas sute și mii de copii fără părinți. Sunt și­­ eu orfan de mamă și știu ce înseamnă această durere. De aceea cer eliberarea mamelor grece și plecarea anglo-americani­­lor, cari teu adus atâtea lacrimi copiilor din Grecia“. Rânduri simple din care răsbate toată dragostea ce o au copiii no­ștri față de copiii din Grecia mar­tirizată. Iar în ce privește atitu­dinea femeilor din România față In ziua de 10 Mai s’a terminat la Roma sesiunea Comitetului Exe­cutiv al Federației Sindicale Mon­diale. Una din problemele centrale de pe ordinea de zi a fost garanta­rea realizării și desvoltării dreptu­­rilor sindicale. Este și de la sine înțeles. Sindicatele sunt­­ una ne­mijlocită a apărării intereselor muncitorești, deaceea în țările, un­de puterea nu se găsește în mâi­nile poporului, ci în mâinile cla­selor exploatatoare, libertățile sin­dicale se află întotdeauna în pe­ricol. In deciziile Comitetului Executiv sunt enumerate 13 țări, printre ca­re Spania, Grecia, Iranul, Brazilia, Chile, India, Egipt, Argentina, Chi­na Kuomintangului, Malaezia, Bir­­mania, Ceylon și Portugalia, unde „mișcarea sindicală a fost distrusă, înăbușită sau alungată în ilegali­tate, sau unde drepturile sindicate­lor sunt într’adevăr anulate sau strangulate”. Este suficient să a­­rătăm că, membrul comitetului e­de crimele monarho-fasciștilor greci se cuvine să fie menționată scri­soarea muncitoarei Elena Miron, LA umm DELA ROA A COMITETULUI EXECUTIV AL F. S. M. mamă a­u copii, din Gorj: ...Mă cutremur de groază gândindu-mă la soarta mamelor din Grecia, un­de patrioticul popor trăește sub teroarea monarho-fasciștilor, aju­tați de anglo-americani“. Femeile și copiii nu se mulțu­mesc să trimită numai scrisori, ci sprijină efectiv victimele din Grecia. Copiii salvați din ghiare­­le asasinilor monarho-fasciști sunt adăpostiți și îngrijiți de numeroa­se familii­­ muncitorești din diverse regiuni ale țării. Elevii unei școale primare au hotărît să pună la o parte banii destinați zaharicalelor și să strân­gă um fond pentru ajutorarea co­piilor din regiunile eliberate ale Greciei. Asemenea gesturi isvoresc spon­tan și ilustrează cu prisosință sta­rea de spirit ce animă poporul muncitor din R.P.R. care, respin­gând amestecul țărilor imperialiste în treburile noastre interne, duce din zi în zi cu mai multă tărie, lupta pentru pace și bunăstarea tuturor celor ce muncesc e­xecutiv al F. S. M., unul dintre cei mai de seamă conducători ai sindicatelor din India, A. Dange, deputat în Adunarea din provincia Bombay. Legiuitoare n’a putut veni la sesiunea de la Roma, deoa­rece a fost arestat și condamnat la închisoare, iar alt membru al comitetului executiv — reprezen­tantul sindicatelor di­n Liban, Mus­tafa el Arisi, n’a căpătat viză pentru călătoria în Italia. F. S. M. -ul a pus de mult în fața O. N. U. chestiunea garantării libertă­ților sindicale. Este știut însă, că datorită stă­ruințelor reprezentantului american și englez la O. N. U., F. S. M. nu are în această organizație ace­le drepturi, care i se cuvin ca u­­nica organizație reprezentativă in­ternațională a clasei muncitoare, care cuprinde peste 70 milioane muncitori. Ea a fost trecută în rândurile așa numitelor organizații neguvernamentale, cărora le este permis să aducă anumite probleme în fața Consiliului Economic și So­cial. E drept că în urma unor ac­țiuni energice F. S. M.-ul a ajuns în ultima vreme la rezultatul ca reprezentanții săi să aibă dreptul să ia cuvântul la ședințele consi­liului Economic și Social în ches­­tiunile introduse de el pe ordinea de zi. Propunerile F. S. M.-ului în Consiliul Economic și Social cu privire la garanțiile realizării și desvoltării drepturilor sindicale au avut sprijinul total al reprezentan­ților sovietici, de asemenea, și al reprezentanților țărilor cu demo­crații populare. Totuși, delegații a­­mericani și englezi la O. N. U. au insistat ca, Consiliul să nu studie­ze aceste propuneri. Aceste pro­puneri au pribegit prin comitete și comisiuni și după aceea au fost predate Biroului Internațional al muncii. In adâncimile acestui bi­(Continuare în pagina II-s) N. Sergheeva Luptătorii din armata de imo­­r­tă a Generalului Markos, sân­gerează pentru apărarea păcii și recucerirea independenței Lansarea șlepulri . 115 de către Șin­tierul Naval din Brăila (Prin telefon de la corespon­­dentul nostru) BRAILA.­­ In ziua de 28 Mai, de pe șenalu­l Șantierului Naval I.K.N., a fost lansat pe Dunăre șlepul M. 115, cu o ca­pacitate de 1000 tone­ Construc­ția acestui vas este de un tip nou, realizată în întregime de către acest șantier. Asemenea șlepuri cu suprastructură — care se construesc pentru pri­ma oară în țară — se află un curs de construire și pe »W« șantiere din țară. Vasul a fost construit în tim­pul stabilit. S’au lucrat în total 370.000 ore. I. BR­AILEANU Coresp. sindical

Next