Viața Sindicală, iunie 1948 (Anul 5, nr. 223-246)
1948-06-01 / nr. 223
PLANUL DE INVESTIȚII,PIVOT AL DEZVOLTARII ECONOMIEI NAȚIONALE Politica economică a guvernului care izvorăște din conținutul nou al statului nostru, are ca o permanentă preocupare, lichidarea înapoierii economce a țării pentru ridicarea nivelului de trai al poporului. Lichidarea înapoierii economice presupune însă desvoltarea industriei, în special a industriei de bază, precum și înzestrarea agriculturii cu un inventar corespunzător unei mecanizări înaintate. Economia noastră aservită până mai era intererseloir capitalismului imperiallist, care urmăreau ca țara noastră să rămână o țară „eminamente agricolă“ ,pentru a fi un debușeu de desfacere a produselor lor industriale a rămas din această cauză într’o stare înapoiată din punct de vedere al utilajului industrial. In acalaș timp, disponibilul de brațe eitine din lumea satelor noastre a făcut ca problema mecanizării agriculturii să nu prezinte un interes pentru moșierime, care avea altceva mai bun pentru ea de făcut cu banii jefuiți din exploatarea nemiloasă a țărănimii muncitoare, decât să facă investiții pentru ridicarea agriculturii. Iată de ce politica economică a guvernului a pus pe primul plan al preocupărilor lui, problema investițiilor pentru desvoltarea industriei și ridicarea agriculturii..Desvoltarea industrială a țării nu se poate realiza fără un efort considerabil de investiții. Noi stăm pe punctul de vedere că investițiile necesare industriei noastre trebuesc și pot fi făcute din rezervele pe care le-a acumulat statul“1, — a spus tov. Gh. Gheorghiu-Dej în raportul politic general de la primul congres al Partidului Muncitoresc Român. Realizarea acestei importante probleme a investițiilor este legată și determinată în acelaș timp de o politică financiară chibzuită menită să asigure resursele materiale necesare investiților. Prezența în fruntea Ministerului de Finanțe a tov. Vasile Luca este chezășia menită să asigure realizarea acestei politici financiare pentru acumularea resurselor financiare necesare investițiilor. In acest sens, bugetul întocmit pe exercițiul anului în curs, prevedea 10 miliarde lei pentru investiții la care adăugându-se 9 miliarde lei din excedentul bugetar al exercitului trecut, ridică cifra investițiilor în bugetul statului la suma de 19 miliarde lei. Deasemeni participarea Băncii Naționale la opera de investiții cu 7 miliarde jumătate, face ca totalul investițiilor să se ridice la suma de 26 miliarde și jumătate. Astfel, cu această importantă sumă statul este în măsură să întreprindă o acțiune serioasă de investiții pentru desvoltarea industriei noastre ți în special a industriei de bază, pentru crearea de noi ramuri industriale și pentru desvoltarea agriculturii noastre atât de înapoiate din punct de vedere al productivității, din cauza lipsei de utilaj tehnic. ..Cu ajutorul acestor investiții noi vom putea porni cu pași mari spre acțiunea de deschidere a unor noui întreprinderi și lărgirea întreprinderilor pe care le avem, vom putea porni și mai mult spre acea reconstrucție care mărește foarte mult venitul național și preiază rezerve de capital pentru întărirea mai departe a economiei noastre, care va ridica zi de zi nivelul de trai al celor ce muncesc“, a spus tov Vasile Luca la conferința pe țară a Ministerului de Finanțe cu inspectorii și administratorii financiari. Planul de investiții aprobat în urma ședințelor ținute de tov. Gheorghiu-Dej și tov. Vasile Luca cu conducătorii departamentelor economice prevede investiții importante în industria de stat, industria grea, chimică, textilă, pielărie, lemn și celuloză. Deasemeni planul prevede înzestrarea agriculturii cu tractoare și mașini agricole, inventar viu și construcții care vor contribui la ridicarea productivității în agricultura noastră. Iată cum numai în câteva luni de la trasarea sarcinilor ]n primul Congres al Par I. S. Gruia (Continuare în pagina IV-a) Iliiülisi „FLACARA II SSI II SIS SOFIA, 30 (Rador). — TASS transmite : După un turneu plin de succese în Iugoslavia, grupul artistic al muncitorilor din Timișoara „Flacăra“ a sosit la Sofia unde Vineri seara a dat prima reprezentație. Intre altele, artiștii români au prezentat o serie de cântece și dansuri populare românești, iugoslave, ungare, bulgare și sovietice. Grupul „Flacăra“ va da o serie de concerte în timpul șederii lui în Bulgaria. PRIN RAȚIONALIZAREA MUNCII SI JUSTA REPARTIȚIE A BRAȚELOR DE MUNCA BRIGADIERII BIRUIE Millei SEMI MLAȘTINILE întrecerile in muncă, factor hotărîtor al depășirii normelor înainte, pentru ducerea la bun sfârșit a angajamentelor luate Pe șantierul național „Vasile Luca“, al liniei ferate Salva-Vișeu, o echipă a brigăzii a IlI-a Baia, în frunte cu tovarășii: Zac Gh., Georgescu Gh., Nour Ilie și Sencovici I., au sfărâmat cu vele, într-un singur schimb, circa122,5 m c. de stâncă, depășind norma cu 580,83 °/o. Cum se explică rezultatul excepțional, obținut de echipa brigăzii din Baia ? In primul rând, buna organizare a muncii. De la deschiderea șantierelor naționale și până azi, brigadierii au învățat multe lucruri. Dânșii au înțeles că risipirea eforturilor ar fi pentru ei un lucru tot atât de păgubitor, ca și pentru bunul mers al muncii în general. Numai o planificare a muncii, o jostă repartiție a brațelor de muncă, i-ar putea ajuta să birue mai ușor semeția munților, sau întinderea mlaștinilor. Un ajutor prețios l-au dat aici inginerii și tehnicienii cari lucrează cot la cot, cu brigadierii pe șantierele naționale. Dar factorul hotărîtor în depășirea normelor, îi constitue întrecerile în muncă. Din ziua când brigadierii de pe șantierul „Ana Pauker“ Lunca Prutului au provocat la întrecere pe brigadierii de pe celelalte șantiere naționale, întrecerile în muncă au luat un avânt de neînchipuit. Astfel, asistăm la întreceri între șantiere, între sectoare de lucru, brigăzi, cete și brigadieri. ..Brigadier ! Hanna zilnică este de 3 an. c. Ai depășit-o ?“ întrecerile sunt organizate pe baze sănătoase. Prelucrate temeinic în masse, fiecare brigadier cunoscând norma pe care o are de executat, ele dau rezultate strălucite. Astfel, pe șantierul național „Ana Pauker“, la fiecare răscruce de drumm, în tabără și pe șantierul propriu zis, sunt instalate panouri pe care se pot citi: „Brigader! Norma zilnică este de 3 m. c. Ai depășit-o?“ Iată de ce munca merge întriun 'i. “roS&an (Continuare în pagina II-a) Sindicatele sovietice vor continua eforturile lor pentru consolidarea solidarității internaționale a sindicatelor . Raportul tov. Sidorenko, secretarul Consiliului Central al Sindicatelor din Uniunea Sovietică asupra sesiunii de la Roma a forurilor conducătoare ale F. S. M MOSCOVA 30 (Rador) TASS transmite: La 29 Mai, Prezidiull Consiliului central al sindicatelor din Uniunea Sovietică a ținut o ședințjl in care Sidorenko, secretarul Consiliului central, a făcut un raport asupra rezultatelor sesiunii de la Roma a Biroului Executiv și al Comitetului executiv al Federației Sindicale Mondiale. El a subliniat politica consecventă a delegației sindicale sovietice în lupta pentru unitatea internațională a muncitorimii în sânul Federației Sindicale Mondiale De asemenea, el a arătat că, la propunerea delegației sovietic conferința de la Roma, a hotărât ca Federația Sindicală Mondială să publice un protest împotriva execuțiilor teroriste din Grecia și a suprimării libertăților sindicale din acea țară. Raportul a subliniat apoi marea importanță a declarației făcută de delegația sindicală sovietică asupra planului Marshall. Această declarație constitue o temelie solidă pentru menținerea principiilor democratice care trebue să servească drept bază a unei colaborări voluntare și libere infire sindicatele afiliate la Federația Sindicală Mondială. La sfârșiul ședinței, Prezidiul Consiliului central al sindicatelor din Uniunea Sovietelor a luat următoarea decizie: 1) Ascultând raportul tovarășului Sidorenko, asupra rezultatului sesiunii Biroului Executiv și Comitetului Executiv al Federației Sindicale Mondiale, ținută la Roma în Mai 1948, Prezidiul Consiliului central al sindicatelor din Uniunea Sovietelor aprobă activitatea delegației sindicale sovietice la această sesiune Și deciziile luate de Comitetul Executiv al Federației. 2). Prezidiul dă instrucțiun secretariatului Consiliului centrali al sindicatelor din Uniunea Sovietică să continue sforțările pentru consolidarea unității internaționale a Sindicatelor pe baza principiilor formulate în declarația sindicatelor sovietice referitoare la planul Marshall. Activitatea echipelor sanitare la țară Ministerul Sănătății a început o nouă campanie sanitarii trimițând la țară echipe de medicii de diverse specialități sub conducerea căte unui profesor de la Facultatea de Medicină. Acțiunea aceasta urmărește să asigure asistenta medicală a muncitorilor plugari și să ajute totodată și la ridicarea profesională a medicilor de la țară. începutul s’a făcut cu 3 echipe dioastelor Sanitare a fost tov. D. cari au activat, pe ziua de eri pe Nanu, președintele Uniunii, lângă spitalele mixte din Budești, Periș și Fierbinți. La Budești, echipa a fost con-Au fost date sute de consultații oamenilor bolnavi. Tot eri, o echipă de medici spedusă de tov. dr. S. Iagnov, cea de la Perș a avut în frunte pe d. prof. universitar Ion Țețu, iar echipa de la fierbinți, pe d. prof. Burghele Teodor. A mai asistat și d. prof. Danielopol. Din partea Uniunii Sindaliști de la Spitalul Filantropia, au dat consultații și au făcut operații chirurgicale în comuna Dridu. Aceste acțiuni sanitare vor continua săptămânal. Copii din comua Dridu având în mijloc pe tov. Iliescu Florica, conducătoarea caravanei sanitare In pag- 4-a • Semnam tratatului de prietenie și asistență miltară Intre Felonia și Bulgaria. • Imierii din sudul Italiei au proclamat grevă generală. REZULTATUL ALEGERILOR din CEHOSLOVACIA FRONTUL NAȚIONAL A OBȚINUT O ZDROBITOARE MAJORITATE PRAGA, 3! (Rado**). — CETEK A transmite! Până la orele 24, comisiunea electorală centrală numărase voturile din 148 districte ale provinciilor cehe, din totalul de 163. Totalul voturilor se ridică la 4.227.599, dintre care 3.772.759 voturi, sau 89%, au fost obținute de lista Frontului Național și 454.840, sau 11%, au fost voturi albe. In Slovacia, în 61 districte, din totalul de 81 districte 1.009.843 voturi sau 86%, s-au pronunțat in favoarea guvernului și 14% cu 163.694 alegători au lăsat buletinele albe. Mai lipsesc rezultatele din 15 districte cehe și 20 slovace. Telegramele privitoare la alegerile din Cehoslovacia, în pag. TV-a. VIZITA ! sfint!! «tai ■ Kill CONFEDERAȚIA GENERALA MUNCI. Ziaristul american John Boettiger, coproprietar al ziarului „Times" din Phönix- Arizona, care se află de câteva zile în Capitală, a făcut o vizită în sediul Confederației Generale a Muncii. D-sa a fost primit de către tov. Gh. Apostol, președintele C. G. M. și tov. Liuba Chișinevschi, vice-președintă a C. G. M. și membră a Prezidiului R. P. R. D. John Boettiger a pus diferite întrebări, interesându-se asupra mișcării sindicale din R. P. R. Tov. Gh. Apostol a expus desvoltarea mișcării sindicale din Republica Populară Română, făcând totdeodată o comparație între situația grea a clasei muncitoare din timpul regimurilor reacționare și cee de sub regimul democratic de azi, unde muncitorimea este factor conducător. la w Ceai tracts 6.34.65 Prowiskcia 3.7 S .59 ADMINISTRATE A Str. Sărindar Hr. tH — Centrala 3.05.44 — Administrații 3.73.35 — Marea publicitate și abonamentele individuale 3.57.14 If REDACTS A It-dul a Martie, 20 Deschiderea Casei de odihnă pentru scriitori Intr’un cadru deosebit, în prezența reprezentanților guvernului, s’a deschis ori Casa de odihnă pentru scriitori, în conacul ce a aparținut familiei Nicolae Bălcescu, din satul Bălcești (jud. Argeș). La festivitate au luat cuvântul tov. Ștefan Voitec, vice-președinte a Consiliului de miniștri și tov. Zaharia Stancu, președintele Societății Scriitorilor din România. Cu această solemnitate s’a inaugurat săptămâna Centenarului Revoluției din 1848. Casa de odihnă de la BăleJești EramenuNIMII RESTITUL POPORULUI AVERILE CE I-AU FOST JEFUITE de mai multe ori bugetul nevoilor țării întregi într’un an. Astea toate în afară de imensele sume luate „legal“ , prin lista civilă, în afară de bunurile puse la păstrare în afara granițelor țării. Lesne ne putem închipui cam cât au agonisit în acelaș timp, familiile de bogătași protejate de Hohenzollerni și trusturile străine cărora monarhii le deschideau larg drumul spre jecmănirea norodului. „România este o țară care cuprinde toate bogățiile“. Așa ne învățau cărțile de școală și într’adevăr învățătura lor era folositoare, fiindcă altfel n’ara fi băgat de seamă acest lucru! Sute de mii de țărani ce se hrăneau cu porumb încins zăceau roși de pelagră.muncitorilor care nu înțelegeau să suporte docili „curbele de sacrificiu“ li se răspundea cu gloanțe și intelectualii cinstiți erau sortiți tuberculozei. O țară în care nu se ridicau sanatorii, nu se îndiguiau apele, nu se construiau șosele decât atunci când o clică de afaceriști puteau să-și sporească bogățiile. După 80 de ani de jaf regesc, Republica Populară Română, restitue poporului aceste bogății ce i-au fost smulse prin minciună sau teroare. Castelele vor fi puse la dispoziția truditorilor și a copiilor lor, devenind astfel loc de odihnă meritată pentru acei ce sunt totul în lume, pentru acei ce produc. Desigur că pe meleagurile străine unde trântorii izgoniți frumos“ pentru câțiva dolari „fac urlă a pustiu ciuda lor neputincioași să, foștii stăpâni vor scrâșni din dinți la gândul că cei ce erau până mai ori sclavii lor vor pătrunde in castelele ce au devenit bunuri ale poporului. Cu jalea în suflet ei vor chelălăi la picioarele unui Truman "oarecare durerea lor pentru bogățiile pe veci pierdute. Cât privește pe nouții proprietari, întregul poporul muncitor, părerea lor despre văicărerile dușimănoase ale jefuitorilor izgoniți este de mult formată. Din timpuriile în care regii și slugile lor pălmuiau obrazul țării, când cererea dreptului la viață se considera crimă și produsul jafului era socotit sfânt. E drept însă că desvăluirea imenselor bogății regale a întrecut cu mult socotelile tuturor. Oamenii muncii sunt uimiți. Uimiți atât de imensitatea averilor ce leau fost tâlhărite cât și de faptul că o asemenea bandă de lipitori s’a putut menține mai mult de 80 ani pe spinarea poporului. Explicația o poate furniza însă complicii, moșierimea și politicienii „istorici“ cu toată clientela lor de aventurieri fasciști și afaceriști cari au împărțit huzurul monarhilor și au înrobit milioane de oameni ai muncii din țara noastră. Anton Theodor Strângători oameni foștii noștri monarhi! In numai 80 de ani, familia regală descinsă pe pământurile noastre fără o a doua pereche de cizme și a izbutit să se căpătuiască numai cu vreo 160 de palate cuprinzând un fleac de vreo 3000 de camere, 140.000 hectare de pădure, alte mii de hectare de pământ arabil, milioane de lei în acțiuni, yacht-uri, bijuterii, tablouri rare și alte mărunțișuri. Sute de miliarde! Cu alte cuvinte Qlinfi Q 2011 Elevii din România „pilita Gti despre suferințele Orfen copiilor din Grecia si $nu ce inseamnă aceasta durerir e. scrie elevul Kogălniceanu Petru nationale Copiii din Republica noastră populară sunt feriți de soarta copiilor greci. Ei se desvoltă într’o atmosferă sănătoasă. In școli, mintea lor nu mai este îmbâcsită cu îndemnuri la ură și șovinism. învățătorii le vorbesc despre frăția tuturor acelora ce luptă pentru pace și progres. De aceea ei nu rămân nepăsători față de suferințele victimelor unui regim odios, ca cel din Grecia. Dovadă miile de scrisori de protest împotriva execuțiilor din Grecia, primite de Comitetul Național pentru Ajutorarea Poporului Grec, scrisori în cari mâini stângace de copii își exprimă, pe o hârtie liniară, de caet, solidaritatea cu luptătorii de sub conducerea generalului Markos. — „Eu elevul Kogălniceanu Petru — glăsuește una din scrisori — din clasa I-a Gimnaziul Unic din Negrești, jud. Vaslui, am asistat la meetingul din ziua de 16 Mai 1948, la care am aflat dela delegatele UFDR-Vaslui despre grozăviile ce se petrec în Grecia. Am aflat că au rămas sute și mii de copii fără părinți. Sunt și eu orfan de mamă și știu ce înseamnă această durere. De aceea cer eliberarea mamelor grece și plecarea anglo-americanilor, cari teu adus atâtea lacrimi copiilor din Grecia“. Rânduri simple din care răsbate toată dragostea ce o au copiii noștri față de copiii din Grecia martirizată. Iar în ce privește atitudinea femeilor din România față In ziua de 10 Mai s’a terminat la Roma sesiunea Comitetului Executiv al Federației Sindicale Mondiale. Una din problemele centrale de pe ordinea de zi a fost garantarea realizării și desvoltării drepturilor sindicale. Este și de la sine înțeles. Sindicatele sunt una nemijlocită a apărării intereselor muncitorești, deaceea în țările, unde puterea nu se găsește în mâinile poporului, ci în mâinile claselor exploatatoare, libertățile sindicale se află întotdeauna în pericol. In deciziile Comitetului Executiv sunt enumerate 13 țări, printre care Spania, Grecia, Iranul, Brazilia, Chile, India, Egipt, Argentina, China Kuomintangului, Malaezia, Birmania, Ceylon și Portugalia, unde „mișcarea sindicală a fost distrusă, înăbușită sau alungată în ilegalitate, sau unde drepturile sindicatelor sunt într’adevăr anulate sau strangulate”. Este suficient să arătăm că, membrul comitetului ede crimele monarho-fasciștilor greci se cuvine să fie menționată scrisoarea muncitoarei Elena Miron, LA umm DELA ROA A COMITETULUI EXECUTIV AL F. S. M. mamă au copii, din Gorj: ...Mă cutremur de groază gândindu-mă la soarta mamelor din Grecia, unde patrioticul popor trăește sub teroarea monarho-fasciștilor, ajutați de anglo-americani“. Femeile și copiii nu se mulțumesc să trimită numai scrisori, ci sprijină efectiv victimele din Grecia. Copiii salvați din ghiarele asasinilor monarho-fasciști sunt adăpostiți și îngrijiți de numeroase familii muncitorești din diverse regiuni ale țării. Elevii unei școale primare au hotărît să pună la o parte banii destinați zaharicalelor și să strângă um fond pentru ajutorarea copiilor din regiunile eliberate ale Greciei. Asemenea gesturi isvoresc spontan și ilustrează cu prisosință starea de spirit ce animă poporul muncitor din R.P.R. care, respingând amestecul țărilor imperialiste în treburile noastre interne, duce din zi în zi cu mai multă tărie, lupta pentru pace și bunăstarea tuturor celor ce muncesc executiv al F. S. M., unul dintre cei mai de seamă conducători ai sindicatelor din India, A. Dange, deputat în Adunarea din provincia Bombay. Legiuitoare n’a putut veni la sesiunea de la Roma, deoarece a fost arestat și condamnat la închisoare, iar alt membru al comitetului executiv — reprezentantul sindicatelor din Liban, Mustafa el Arisi, n’a căpătat viză pentru călătoria în Italia. F. S. M. -ul a pus de mult în fața O. N. U. chestiunea garantării libertăților sindicale. Este știut însă, că datorită stăruințelor reprezentantului american și englez la O. N. U., F. S. M. nu are în această organizație acele drepturi, care i se cuvin ca unica organizație reprezentativă internațională a clasei muncitoare, care cuprinde peste 70 milioane muncitori. Ea a fost trecută în rândurile așa numitelor organizații neguvernamentale, cărora le este permis să aducă anumite probleme în fața Consiliului Economic și Social. E drept că în urma unor acțiuni energice F. S. M.-ul a ajuns în ultima vreme la rezultatul ca reprezentanții săi să aibă dreptul să ia cuvântul la ședințele consiliului Economic și Social în chestiunile introduse de el pe ordinea de zi. Propunerile F. S. M.-ului în Consiliul Economic și Social cu privire la garanțiile realizării și desvoltării drepturilor sindicale au avut sprijinul total al reprezentanților sovietici, de asemenea, și al reprezentanților țărilor cu democrații populare. Totuși, delegații americani și englezi la O. N. U. au insistat ca, Consiliul să nu studieze aceste propuneri. Aceste propuneri au pribegit prin comitete și comisiuni și după aceea au fost predate Biroului Internațional al muncii. In adâncimile acestui bi(Continuare în pagina II-s) N. Sergheeva Luptătorii din armata de imortă a Generalului Markos, sângerează pentru apărarea păcii și recucerirea independenței Lansarea șlepulri . 115 de către Șintierul Naval din Brăila (Prin telefon de la corespondentul nostru) BRAILA. In ziua de 28 Mai, de pe șenalul Șantierului Naval I.K.N., a fost lansat pe Dunăre șlepul M. 115, cu o capacitate de 1000 tone Construcția acestui vas este de un tip nou, realizată în întregime de către acest șantier. Asemenea șlepuri cu suprastructură — care se construesc pentru prima oară în țară — se află un curs de construire și pe »W« șantiere din țară. Vasul a fost construit în timpul stabilit. S’au lucrat în total 370.000 ore. I. BRAILEANU Coresp. sindical