Viața Sindicală, februarie 1949 (Anul 6, nr. 426-443)
1949-02-01 / nr. 426
r Anni 17 Sftrlt 8-a Fr. 438 PJN toajt P R r, Taxi to «óméra» pflirtj conform aprobării Nr. 58.120 945 Ma.«+? ! FiLsmarss 1349 ORGAN CENTRAL AJ C.G.M. DIN REPUBLIGA POPULARA ROMANA REDACTIA 1 B dul 6 Martie No. 25 Tertefon Centrala 590 73 Telaful Provincia 3.71.60 COSTUL ABONAMENTELOR Individuale, lunar lei 100 Colective, lunar, pentru muncitori, țărani si intelectuali lei 894 PAGINI 4 LEI ADMINISTRAȚIA : Str Const Mille No. 16 Telefon Centrala 3 05.44 Abonamente provincie: 3 79 B5 à Cuvântul Uniunii Sovietice Suntem un popor liber într’o țară liberă și nouă. Sub ochii noștri, prin munca noastră, prin ajutorul frățesc și al oamenilor sovietici în colaborare cu celelalte popoare vecine care merg pe acelaș drum al socialismului, se făurește un viitor fericit. Zgomotul sirenelor nu mai îngrozește mamele și copiii. Ele știu că acesta este glasul uzinelor, glasul muncii creatoare și nu vaietul morții năpraznice. Pocniturile pe cari le auzim nu sunt focuri de armă, ci cântec de ciocane, huruitul pe care îl aud țăranii nu este acela al tancurilor ci acela al tractoarelor pe care le fabricăm astăzi în țara noastră, ca să tragem mai adâncă brazda peste glia înțelenită, peste trecutul de sclavie Războiul a trecut pentru noi! Dar dacă ne bucurăm de pace și roadele ei, este pentru că există în lume, chiar la granița noastră o forță uriașă și invincibilă care veghează ca pacea noastră să nu fie tulburată, care se străduește să aducă întregii omeniri pacea de care are atâta nevoe. Războiul însă nu a pierit cu desăvârșire. El sfâșie popoarele din Indonezia, din Grecia și din Malaya, el continuă să trăiască în mintea strâmtă și dușmănoasă a celor cari cred că astfel își vor putea întinde asuprirea asupra lumii întregi. Nu odată Uniunea Sovietică prin conducătorii ei și-a ridicat glasul ca să condamne pe ațâțătorii la nouă războaie, ca să avertizeze și să mobilizeze pe toți iubitorii de pace de pretutindeni împotriva uneltitorilor de măcelari. Declarația făcută de Ministerul de Afaceri Externe al Uniunii Sovietice asupra intențiilor de agresiune ale celor care se ascund sub masca așa zisului „Pact al Atlanticului de Nord” este o nouă acțiune pe linia apărării omenirii de urgia războiului imperialist. Sub conducerea cercurilor imperialiste, marile puteri apusene au renunțat la politica adoptată la conferințele de la Yalta și Potsdam, politică de nimicire a fascismului german și al împiedicării ca Germania să deslănțue nouă agresiuni. Astfel, în timp ce Uniunea Sovietică continua sa meargă cu statornicie pe drumul apărării păcii, puterile din apusul Europei, încurajate de guvernul Statelor Unite, se străduesc să refacă puterea materială a agresorilor germani înfrânți și să mențină trează ura acestor dușmani ai omenirii cu scopul de a-i folosi ca avantgarda unei noui cotropiri imperialiste. Pentru a motiva această atitudine potrivnică intereselor propriilor lor popoare, conducătorii ce servesc cauza imperialismului au recurs la cele mai josnice minciuni, la cele mai odioase sisteme de ațâțare. Deși, lumea întreagă a putut să vadă timp de peste 30 de ani că politica Uniunii Sovietice a fost o permanentă luptă pentru pace și pentru respectarea independenții oricărui popor, armata de simibiiiașî ai propagandei imperialiste are nerușinarea de a prezenta creșterea forțelor democratice din toată lumea și in special desvoltarea pașnică a puterii sovietice ca un pericol de agresiune. Ei caută să zăpăcească mințile oamenilor cu vechile povești ale „pericolului comunist”, ale „planurilor de cucerire sovietice”, argumente scoase de agata din arsenalul minciunilor fasciste. Prin acest „război rece“ căruia hitleriștii îi spuneau „războiul nervilor”, imperialiștii urmăresc crearea unei atmosfere de panică și tensiune, care să justifice nu numai nebuneasca lor cursă de înarmări dar și nenumăratele încălcări ale legilor și convențiunilor dintre state, înainte chiar de a purcede la înjghebarea de blocuri agresive, conducătorii americani și-au luat obiceiul de a trimite trupe pe teritoriile altor state membre ale Națiunilor Unite și a-și instala baze militare. Fără rușine ei spun poporului american că trupele americane din China, Grecia sau Turcia, ocupă aceste ținuturi pentru a proteja securitatea Statelor Unite. Agresivitatea acestor cercuri imperialiste merge și mai departe, se manifestă și mai fățiș prin organizarea unui adevărat boicot economic împotriva Uniunii Sovietice și tarilor de democrație populară, boicot care amintește blocada pe care conducătorii puterilor capitaliste apusene o organizau împotriva tânărului stat socialist pe care voiau să-l înăbușe. (Continuare in pag. 4-a col. 1-2-3) Prima serie de motoare electrice Tov. Di Vittorio, » și transformatori fabricate ia „Dinamó“ secretar genera! ai C. G. M. din Italia La fabrica de motoare[ 20 tone de transformatori, electrice „Dinamo“ în pre- 2 tone mașini de sudură zent se lucrează cu multă 1, electrică și 4,6 tone la parafebrilitate. Prima serie de etaj greu de înaltă tensiune motoare electrice și transformatori, prima tranșă a producției acestei fabrici în cadrul Planului de Stat, trece prin ultimele faze. 7. La 1 Februarie vor fi gata tone motoare electrice. Pentru realizarea acestor cantități de produse a fost nevoie de efortul tuturor, și în special de efortul acelora, care confecționează tolele — primele piese ce intră în componența motoarelor și a transformatorilor. Tovarășul maistru Moga Barbu, ajutat de U. T. M.istul Njumitrescu Stelian, din proprie inițiativă, printr-o muncă intensă la foarfecă a asigurat cantitatea de tole r necesară, pentru că secțiile ajustat, împachetat, bobinaj și montaj , să-și poată îndeplini la timp angajamentele luate. Ceva mai mult, tovarășii mai sus arătați au reușit să îndeplinească programul ce revine acestui atelier cu două zile înainte, antrenând în acest chip întregul grup de muncitori ai subatelierului. Trebue menționat faptul că tolele sunt tăiate din tablă silicioasă, primită din Uniunea Sovietică, materiale fără de care fabrica ar fi avut un gol în producție. Deasemenea sârma cu care se bobinează la electromotoare și transformatori este făcută din cupru electrolitic sosit tot din U.R.S.S. Muncitorii de la Dinamo lucrează cu sârg pentru terminarea serii de motoare electrice ți transformatori., Tehnicienii și minerii introduc la Petrila sisteme noui, superioare, de muncă o metodă rațională, im spor de randament In urmă cu câteva luni inginerul Molfeta- șeful sectorului 4 deja mina de Petrila, a propus șefilor de grupă o nouă metodă de lucru la abatajele frontale. Noua metodă se referea la aranjarea craterului, astfel ca să înlesnească scoaterea rapidă a cărbunelui. Prin aplicarea ei, se urmărea ridicarea ductivității muncii Era prenevoie însă de timp pentru acomodarea urmării abatajului la noul sistem și de experimentare.La introducerea noului sistem, au fost zile de mare frământare. Timp de maii multe zile, inginerul Mosfeta și subinginerul Benea au stat câte 12 ore în mină. Miciea Ion, șef de schimb, arăta fiecărui miner în parte,, avantagiile care urmau să rezulte, prin aplicarea nouei metode. In trecut, craterul frontal (de lângă abatajul frontal) care varsă cărbunele în craterul transversal (cel care duce spre vagonete) era așezat între rândurile stâlpilor de susținere a abatajului. Când se făcea înaintarea, cărbunele rădea direct în crater numai când lucra schimbul 1 (schimbul de ore al minerilor) Cărbunele 3 din fășia schimbului 2 trebui de acum aruncat cu lopata în crater. Din două în două fășii, se făcea „răpirea“ (scoaterea stâlpilor de fașiile exploatate), precum fâși demontarea craterului și montarea lui în apropierea stratului în care se lucra. Operațiunea aceasta era făcută de 12 oameni în timp de 3—4 ore. Astfel, randamentul pe cap de om scădea la schimbul respectiv sub normă. In această situație muncitorii preferau să lucreze mai mult în abatajele cameră. Tovarășul inginer Molfeta a propus următoarea schimbare: craterul să nu mai fie așezat printre rândurile de stâlpi, ci direct în fața frontului de cărbune, iar urmarea să se facă în dosul craterului La înaintare, craterul nu mai trebuia demontat și apoi iar montat, ci fiind așezat direct în fața frontului de cărbune, el să fie mișcat prin împingere. Această mutare comportă un timp scurt de 5—7 minute. In felul acesta, craterul fiind permanent alături de fășia de perete exploatat, operația de lopătare se reduce foarte mult.La schimbul 3 se procedează la podire, la răpirea a două rânduri de stâlpi și completarea mai înaite cu două rânduri. (Se completează rândurile de stâlpi care au urmat câmpurile scoase din schimbul 1 și 2). Pentru a aplica acest sistem este nevoie de o porlturră mai sigură. Cablurile de oțel au fost înlocuite cu bârne de lemn lungi de 3— 3.50 m Prin rezultatele date, muncitorii sunt foarte mulțumiți de acest sistem. Avantagiile noului sistem Având în vedere că operația de răpire, completare și podire se plătește acum separat, minerii se pot ocupa exclusiv de exploatarea cărbunelui, sporindu-și meniul. Astăzi, aceste randa - operații se fac numai de către al doilea schimb și necesită 3-41 oameni, în loc de 12. Operația de montare și demontare a craterului, care mai înainte se făcea odată cu răpirea, acum a dispărut cu totul. Operația de schimbare a craterului se face atât în schimbul 1 cât și în schimbul 2. Minerul Szilagyi propune și el o inovație Minerii s-au obișnuit cu noua metodă de lucru Ei au văzut cum cu un efort fizic 1L mai mic, se poate realiza un randament mai mare. Acum toți ar vrea să lucreze la abatajele frontale. — „Bine aii făcut, tovarășe inginer, că ne'ați învățat să lucrăm așa —a spus Szilagyi loan, într’o zi, când inginerul Molfeta a prin abatajul lor. Când trecut ies de la ,,șui“ vreau să vă spun și eu ceva“.... Szilagyi loan avea și el o propunere pentru un nou sistem de armare. Văzând că prin noua metodă de lucru, efortul fizic devine mai mc, i-a venit o ideie: benzile (grinzile) de armare a plafonului să fie așezate la o distanță de 6 metri una de alta în loc de 5 metri. Astfel fășia de strat exploatată se lărgește, se poate scoate mai mult cărbune In acelaș timp se face o economie de materiale. Și metoda lui Szilagyi, pusă în aplicare, a dat rezultate bune. Cele două metode, a inginerului Mosfeta si a minerului Szilagyi, sunt introduse acum la toate abatajele frontale de la mina din Petrila. In felul acesta product a crescut în proporție de 30— a 40"/h față de lunile precedente. POPP EUGEN . Coresp. sindical Apariția în românește a volumului ♦ LENIN și STALIN Un eveniment de seama în viața ideologică a activiștilor sindicali (Cronica în pag. II-a) ,î lüLHIlll! ftlNIMNI! Cum să facem economi de materiale — se intrebau muncitorii , din unele întreprinderi — dacă în lot. de scânduri, de 2,80 m., nise trimit scânduri de 5 metri?“ La fel se întâmpla și când primeau oțel de 500 mm.d'n' care trebuiau să facă buloane de 20 rm.. Dar, cunoaștem și cazuri de: - neglijență, când se lăsau • mașinile să meargă în gol, când zeci de becuri, ardeau fără rost., când, curgea ;benzină din rezervoare.',fără ca cineva să intervină.. • Da! - Astfel [UNK] de lucruri erau posibile ■ în trecut,când nu exista o, folosire rațională a materialelor, când administrația nu se îngrijea să trimită materialele cerute, când unii muncitori dădeau, dovadă de neglijentă și nepăsare. Atunci, în loc de economie se făcea risipă, se uzau mașinile, se urca prețul de fabricație... .Odată cu Planul Economic al Statului odată cu întrecerile socialiste, economa de materiale și combustibil a devenit unul din obiectivele de frunte ale oamenilor muncii. Mecanicii de locomotive se angajează să reducă consumul de combustibil; șoferii de la RA.T.A. parcurg zeci de mii de kilometri cu aceiași garnitură de cauciucuri fără a fi necesare reparații și la motor; textilistele din Oradea, folosesc, deșeurile dela tricotaje spre a face șosete, iar cele dela fabrica ,,Istria", printr’o bună gospodărire, economsesc pe lună 600 kw. energie electrică; la Atelierul Divizionar al Minei Lupeni se folosesc materialele vechi, din care se construiesc grinzi flexibile pentru: abataje. In felul acesta, din brici, mine, depouri se fandună cărbuni și ulei, pânzeturi și energie electrică, economisite prin priceperea și muncitorilor, conștiinciozitatea Ei știu că lupta pentru un regim sever de economii e necesară pentru ieftinirea produselor, pentru mărirea rentabității întreprinderilor. Cu cât vor economisi e mai multe materiale și combustibil, cu atât se vor ridica mai multe uzine școli, maternități și biblioși teci, creșe, dispensare și cămine culturale. Mașinile și materialele, fabricile și bagățale solului și subsolului sunt astăzi bunuri, ale poporului munctor. De aceea, el trebue să vegheze a le păstra în cea mai bună stare, a le folosi cot mai rațional, a nu face risipă. Numai astfel se pot obține mari economii de energe, materi crime și timp, prețioase rezerve întru îndeplinirea Planului, întru îmbunătățirea ..traiului celor ce muncesc B. Negulșsțu ales președinte al r. a. ffl., iar tov. Le Leap, vice-președinte 1 PARIS Raport. — FRANCE PRESSE transmite : Comitetul Executiv al F.S.M. a ales Luni după amiază pe Di Vittorio, secretar general al C. G. M. din Italia, ca președinte al Federației Sindicale Mondiale î n locul lui Arthur Deakin, președintele Consiliului General al Sindicatelor britanice, până la al doilea Congres Mondial care urmează să aibă loc la 29 iunie 1949, la Milano. In locul lui Léon Jouhaux a fost ales vice-președinte al F.S.M. Le Léap secretair al C.G.M. din Franța. Le Léap, Lombardo Toledano, Soloviev și Juplin au fost însărcinați cu redactarea manifestului F. S. M. PARIS 1 (Rador) TASS transmite : Comitet?l executiv al Federației Sindicale Mondiale a hotărît (la 30 Ianuarie) convocarea celui de al doilea congres al Federației Sindicale Mondiale la 29 iunie la Milano, înainte de deschiderea congresului, organele de conducere ale Federației se vor întruni între 26 și 29 iunie. — Gata? — Dă-i drumul! Brațele mecanicului Băicoianu Gheorghe apasă puternic manșa de pornire a motorului. Duiduitul graficului rupe tăcerea întreruptă până atunci doar de vocile muncitorilor ce se pregăteau de foraj. El acoperi cu zgomotul său cuvintele lor: — Se forează, la 70. Sunt în întrecere, spuneau muncitorii privind spre sonda de unde venea zgomotul. » Lanțul-transmiisie deja grandic la masa Rozaiyk zornăia puternic. Sapa spilangherului porni spre adânc, mușcând cu lăcomie metru după metru. Având forma unei cozi de pește, sapa se învârti întâi încet, cercetător, apoi din ce în ce mai tare-5, 10, 100. 500. 1000, metri. Sapa cobora jos, tot mai jos, spre adâncuri. Ore, zile, săptămâni trecură. Muncitorii nu voiau să știe ce-i oboseala Erau în întrecere. Fiecare echipă voia ca în schimbul ei de muncă, forajul să meargă cât mai bine, cât mai repede, întrecerea au pornit-o din prima zi a lui 1949, din prima zi a Planului Economic de Stat. In angajamentele lor, sondorii au hotărît să depășească normele de acord, să trețină bine materialele, însă reducă consumul de energie și să 'înlăture complet-lipsurile de la serviciu. La sonda 70 au pornit la întrecere, trei echipe, formate din tovarășii: Vlad Marin, Ciufu Gh.„, Gutăvale Nicolae, Stancu Marin, Ghienescu Iorgu, Constăntinescu N, Smuleanu Ion, Câmpani , Lopătani Toma, sondori: Băicoianu Gh., Stroe Ion, Vlăsceanu Nicolae, mecanici; Popa Constantin, Ghinescu Vasile, Popa Nicolae, ajutori maiștri ; și Roșca Mihail, Smoleanu Toma și Mihai Constantin, maiștri sondori. Granicul duduia fără încetare, lanțul zornăia, sapa cobora mai adânc, mereu mai adânc. Zile după zile, metri după metri. Cu fiecare zi, cu fiecare metru, mai multe prăjini de sapă coborau spre adâncurile pământului, spre întinderile negre ale petrolului. Zi după zi, venea din adâncuri nămolul straturilor, milenare, spre lumina albă a zilei. Sondorii priveau cu mai multă atenție nămolul ce ieșea din straturile subpământene, își încordau mai mult eforturile. Se apropiau de metrajul hotărît-Acolo, în adâncurile pământului, sapa simțea parcă voința muncitorilor petroliști și se învârtea mai puternic- Alte zile, alți metri. Muncitorii veneau la lucru și forau metri după metri încordați, entuziasmați, încă puțin, încă puțin. Apoi în ziua de 18 Ianuarie, la orele 12 30, forajul a fost terminat. Terminat cu 19 zile mai devreme, decât era programat. Conform programării, el trebuia să terminat la 6 Februarie, fie în loc de 1272 ore, sondorii au terminat forajul în 821 ore. Acum urma perforarea sondei. Aceasta s-a făcut, ta ziua de 21 Ianuarie, ora 13-In ziua de 24 Ianuarie, datorită muncii fără preget depuse de sondorii, maiștrii, și mecanicii celor trei echipe aflate în întrecere, țiteiul sondei 70 de la Țintea-Băicoi pornit spre suprafață, a porit spre rafinării, apoi de acolo spre mașini, spre uzine, spre tractoare. Aurel Moja La Țintea-Băicoi Sonda 70 gata cu 19 zile mai devreme Sondorii în întrecere Poling frânezi Mii Mii to Mm !a !i! Toy. Glu Apostol, președintele C.G.M., urmărit de trei inspectori de siguranță (Rador) TASS PARIS , transmite : După cum anunță ziarul HUMANT TE DI MANCHE, delegații care au sosit la Paris din alte țări pentru a participa la sesiunea Comitetului Executiv al Federației Sindicale Mondiale, sunt urmăriți îndeaproape de poliție, care acordă o atenție specială delegaților ce reprezintă democrațiile populare. Astfel fie pildă trei inspectori de siguranță au fost desemnați pentru a supraveghia pe Gheorghe Apostol, care reprezintă CGM-ul din România. Ei au primit ordinea să nu piardă nici un moment din vedere. Iu pact a IV-a (Cuvântarea ținută de Soloviev, secretarul Consiliului Central al Sindicatelor Sovietice, la sesiunea Comitetului Executiv F.S.M.) Muncitorii ceferiști trebuie să asigure Planului transporturi rapide și cu o capacitate sporită . Importanța transportuilor în viața economică a unui stat, este deosebit de mare Pentru țara noastră însă, care pășește acum la realizarea primului său Plan, transporturile în general și mai ales căile ferate, trebie să devină adevărate artere pe care circulația bunurilor să se facă într'un ritm accelerat. Numai astfel materiile prime sau fabricatele și în general toate bunurile produse în cadrul Planului de Stat, vor putea fi transportate cu iuțeală , acolo unde sunt cerute, numai astfel celelaste ramuri industriale și agricultura își putea îndeplini la rândul lor sarcinile prevăzute in Plain. Ședința plenară lărgită a Uniunii Sindicatelor C. F. R., care a avut loc de curând, a scos în evidență sarcinile ce revin căilor ferate în îndeplinirea Planului de Stat, precum și munca pe care trebuie să o depună sindicatele ceferiste în aplicarea noului contract colectiv, a noului sistem de salarizare, precum și în preluarea Asigurărilor Sociale. Vorbind despre sarcinile căilor ferate, tovarășul Ionescu Niculiae, președintele Uniunii Sindicatelor C. F. R. și membru în Comitetul Executiv C. G. M., a arătat că în anul acesta căile ferate vor trebui printre altele să sporească tonete-tren/călători de la 249 în 1948 la 262 în 1949, iar tonajul brutto la trenurile de marfă de la 735 în 1948 la 753 în 1949. Viteza comercială a trenurilor de călători va trebui sporită de la 31,51 kilometri la 31,8 în 1949, iar a trenurilor de marfă de la 13,7 km în 1948 la 15,8 în 1949. Aceste cifre, care în aparență nu spun prea mult traduse în fapt, reprezintă sute de mii de tone mărfuri transportate mai mult, zeci de mii de călători și considerabile scurtări de timp la transporturi. Și cele de mai sus nu constituie decât o pate din sarcinile ce revin căilor ferate în Planul de Stat Este evident că realizarea sarcinilor puse de Plan căilor ferate, depinde ,în primul rând de puterea de muncă, priceperea și spiritul de organizare al salariaților ceferiști. Sindicatel lor ceferiste le revine o sarcină deosebit de importantă de a mobiliza toți salariații într'un efort susținut, pentru a se asigura țârii transporturile atât de necesare în cadrul îndeplinirii primului Plan de Stat., La baza tuturor eforturilor de muncă trebuie să stea întrecerile socialiste Această nouă metodă de muncă, adoptată de majoritatea covârșitoare a oamenilor muncii, a dat și 1* căii ferate rezultate bune acolo unde ele au fost bine organizate, unde organele sindicale nu s'au mulțumit să inițieze numai asemenea întreceri, ci să se și îndrumeze, să le supravegheze și să le organizeze. Plenara constată însă că întrecerile socialiste la căile ferate nu au dat rezultatele cele mai bune. Nu toate sindicatele au înțeles importanța acestor întreceri și au găsit metodele cele mai bune pentru a le organiza. Spre exemplu, la Sindicatul C F. R, Iași erau organizate „pe hârtie” 11 comisii de întreceri, pe teren însă nici una nu-și îndeplinea misiunea. Sindicatul Brașov, de acord cu administrația locală, anunță printr'o circulară toate unitățile din raza sa că se află în întrecere. Sindicatul C. F. R. Ploești a organizat întreceri pe care apoi le-a abandonat complect, fără să se intereseze de rezultatul lor, fără să le urmărească: íri desfășurare. Sindicatul Ițcani a anunțat Uniunea că la depoul respectiv s'au făcut economii de combustibil, pe când în realitate rezultatele erau cu totul contrarii. Sindicatul Craiova, Voind să dea dovadă de exces de zel în organizarea întrecerilor, provoacă la întrecere Prefectura, Primăria, Administrația Financiară... și Pompierii, în loc să organizeze întreceri pe unitățile feroviare locale, așa cum era firesc. Asemenea greșeli s'au repercutat, cum era de așteptat, asupra producției, care, dacă a fost totuși la un nivel ridicat, a fost numai datorită sârguinței muncitorilor, dar Care ar fi fost maii mare dacă întrecerile erau bine-organizate, dacâ ar loan Rădulerîcu "Continuare. în pag.14-a vol. 2-3-4J