Viața Sindicală, februarie 1949 (Anul 6, nr. 426-443)

1949-02-01 / nr. 426

r Anni 17 Sftrlt 8-a Fr. 438 PJN toajt P R r, Taxi to «óméra» pflirtj conform aprobării Nr. 58.120 945 Ma.«+? ! FiLsmarss 1349 ORGAN CENTRAL AJ C.G.M. DIN REPUBLIGA POPULARA ROMANA REDACTIA 1 B dul 6 Martie No. 25 Tertefon Centrala 5­90 73 Telafu­l Provincia 3.71.60 COSTUL ABONAMENTELOR Individuale, lunar lei 100 Colective, lunar, pentru muncitori, țărani si intelectuali lei 89­4 PAGINI 4 LEI ADMINISTRAȚIA : Str Const Mille No. 16 Telefon Centrala 3 05.44 Abonamente provincie: 3 79 B5 à Cuvântul Uniunii Sovietice Suntem un popor li­ber într’o țară liberă și nouă. Sub ochii noștri, prin munca noastră, prin ajutorul frățesc și al oamenilor sovietici în colaborare cu celelalte popoare ve­cine care merg­ pe ace­­laș drum al socialismu­lui, se făurește un viitor fericit. Zgomotul sirenelor nu mai îngro­zește mamele și copiii. Ele știu că acesta este glasul uzinelor, glasul muncii crea­toare și nu vaietul morții năpraznice. Poc­niturile pe cari le auzim nu sunt focuri de armă, ci cântec de ciocane, huruitul pe care îl aud țăranii nu este acela al tancu­rilor ci acela al tractoarelor pe care le fabricăm astăzi în țara noastră, ca să tra­gem mai adâncă brazda peste glia înțe­­lenită, peste trecutul de sclavie Războiul a trecut pentru noi! Dar dacă ne bucurăm de pace și roadele ei, este pentru că există în lume, chiar la granița noastră o forță uriașă și invincibilă care veghează ca pacea noastră să nu fie tul­burată, care se străduește să aducă între­gii omeniri pacea de care are atâta ne­­voe. Războiul însă nu a pierit cu desăvâr­șire. El sfâșie popoarele din Indonezia, din Grecia și din Malaya, el continuă să trăiască în mintea strâmtă și dușmănoasă a celor cari cred că astfel își vor putea întinde asuprirea asupra lumii întregi. Nu odată Uniunea Sovietică prin con­ducătorii ei și-a ridicat glasul ca să con­damne pe ațâțătorii la nouă războaie, ca să avertizeze și să mobilizeze pe toți iu­bitorii de pace de pretutindeni împotriva uneltitorilor de măcelari. Declarația făcută de Ministerul de Afaceri Externe al Uniu­nii Sovietice asupra intențiilor de agre­siune ale celor care se ascund sub masca așa zisului „Pact al Atlanticului de Nord” este o nouă acțiune pe linia apărării ome­nirii de urgia războiului imperialist. Sub conducerea cercurilor imperialiste, ma­rile puteri apusene au renunțat la politica adoptată la conferințele de la Yalta și Potsdam, politică de nimicire a fascismului german și al împiedicării ca Germania să deslănțue nouă agresiuni. Astfel, în timp ce Uniunea Sovietică continua sa meargă cu statornicie pe drumul apărării păcii, puterile din apusul Europei, încurajate de guvernul Statelor Unite, se străduesc să refacă puterea materială a agresorilor germani înfrânți și să mențină trează ura acestor dușmani ai omenirii cu sco­pul de a-i folosi ca avantgarda unei noui cotropiri imperialiste. Pentru a motiva această atitudine potrivnică intereselor propriilor lor popoare, conducătorii ce servesc cauza imperialismului au recurs la cele mai josnice minciuni, la cele mai odioase sisteme de ațâțare. Deși, lumea întreagă a putut să vadă timp de peste 30 de ani că politica Uniunii Sovietice a fost o permanentă luptă pentru pace și pentru respectarea independenții oricărui popor, armata de simibiiiașî ai propagan­dei imperialiste are nerușinarea de a prezenta creșterea­­ forțelor democratice din toată lumea și in special desvoltarea pașnică a puterii sovietice ca un pericol de agresiune. Ei caută să zăpăcească mințile oamenilor cu vechile povești ale „pericolului comunist”, ale „planurilor de cucerire sovietice”, argumente scoase de agata din arsenalul minciunilor fasci­ste. Prin acest „război rece“ căruia hi­­tleriștii îi spuneau „războiul nervilor”, imperialiștii urmăresc crearea unei at­mosfere de panică și tensiune, care să justifice nu numai nebuneasca lor cursă de înarmări dar și nenumăratele încălcări ale legilor și convențiunilor dintre state, înainte chiar de a purcede la înjghebarea de blocuri agresive, conducătorii ameri­cani și-au luat obiceiul de a trimite trupe pe teritoriile altor state membre ale Na­țiunilor Unite și a-și instala baze mili­tare. Fără rușine ei spun poporului ame­rican că trupele americane din China, Grecia sau Turcia, ocupă aceste ținuturi pentru a proteja securitatea Statelor Unite. Agresivitatea acestor cercuri im­perialiste merge și mai departe, se mani­festă și mai fățiș prin organizarea unui adevărat boicot economic împotriva U­­niunii Sovietice și tarilor de democrație populară, boicot care amintește blocada pe care conducătorii puterilor capitaliste apusene o organizau împotriva tânărului stat­ socialist pe care voiau să­-l înăbușe. (Continuare in pag. 4-a col. 1-2-3) Prima serie de motoare electrice Tov. Di Vittorio, » și transformatori fabricate ia „Dinamó“ secretar genera! ai C. G. M. din Italia La fabrica de motoare[ 20 tone de transformatori, electrice „Dinamo“ în pre-­­ 2 tone mașini de sudură zent se lucrează cu multă 1, electrică și 4,6 tone la para­­febrilitate. Prima serie de e­taj greu de înaltă tensiune motoare electrice și trans­­formatori, prima tranșă a producției acestei fabrici în cadrul­­ Planului de Stat­, trece prin ultimele faze. 7. La 1 Februarie vor fi gata­ tone motoare electrice. Pentru realizarea acestor cantități de produse a fost­ nevoie de efortul tuturor, și în special de efortul a­­celora, care confecționează tolele — primele piese ce intră în componența motoa­re­lor și a transformatorilor. Tovarășul maistru Moga Barbu, ajutat de U. T. M.­­istul N­jumitrescu Stelian, din proprie inițiativă, prin­­tr-o muncă intensă la foar­fecă a asigurat cantitatea de tole r necesară, pentru că secțiile ajustat, împachetat, bobinaj și montaj , să-și poată îndeplini la timp an­gajamentele luate. Ceva mai mult, tovarășii mai sus arătați au reușit să îndeplinească programul ce revine acestu­­i atelier cu două zile înainte, antrenând în acest chip întregul grup de muncitori ai subatelie­­rului.­­ Trebue menționat faptul că tolele sunt tăiate din tablă silicioasă, primită din Uniunea Sovietică, materiale fără de care fabrica ar fi avut un gol în producție. Deasemenea sârma cu care se bobinează la elec­tromotoare și transforma­tori est­e făcută din cupru electrolitic sosit tot din U.R.S.S. Muncitorii de la Dinamo­­ luc­rează cu sârg pentru termi­narea serii de moto­a­re electrice ți transformatori., Tehnicienii și minerii introduc la Petrila sisteme noui, superioare, de muncă o metodă rațională, im spor de randament In urmă cu câteva­­ luni in­ginerul Molfeta- șefu­l secto­rului 4 deja mina d­e Petri­la, a propus șefilor de grupă o nouă metodă de lucru la abatajele frontale. Noua me­todă se referea la aranjarea craterului, astfel ca să în­lesnească scoaterea rapidă a cărbunelui. Prin aplicarea ei, se urmărea ridi­carea ductivității muncii Era pre­ne­voie însă de timp pentru a­­comodarea urmării abatajului la noul sistem și de experi­mentare.La introducerea noului sis­tem, au fost zile de mare fră­mântare. Timp de maii mul­te zile, inginerul Mosfeta și subingi­nerul Bene­a au st­at câte 12 ore în mină. Miciea Ion, șef de schimb, arăta fie­cărui miner în parte,, avan­­tagiile care urmau să rezulte, prin aplicarea nouei metode. In trecut, craterul frontal (de lângă abatajul frontal) care varsă cărbunele în cra­terul transversal (cel care duce spre vagonete) era așe­zat între rândurile stâlpilor de susținere a abatajului. Când se făcea înaintarea, cărbunele rădea direct în crater numai când lucra schimbul 1 (schimbul de ore al minerilor) Cărbunele 3 din fășia schimbului 2 tre­­bu­i de acum aruncat cu lopa­ta în crater. Din două în două fășii, se făcea „răpirea“ (scoaterea stâlpilor de fa­șiile exploatate), precum fâ­și demontarea craterului și montarea lui în apropierea stratului în care se lucra. O­­perațiunea aceasta era făcută de 12 oameni în timp de 3—4 ore. Astfel, randamen­tul pe cap de om scădea la schimbul respectiv sub nor­­­mă. In această situație­ mun­citorii preferau să lucreze mai mult în abatajele ca­meră. Tovarășul inginer Molfeta a propus următoarea schim­­bare: craterul să nu mai fie așezat printre rândurile de stâlpi, ci direct în fața frontu­lui de cărbune, iar urmarea să se facă în dosul craterului La înaintare, craterul nu mai trebuia demontat și apoi iar montat, ci fiind așezat direct în fața frontului de cărbune, el să fie mișcat prin împin­gere. Această mutare compor­tă un timp scurt de 5—7 mi­nute. In felul acesta, crate­rul fiind permanent alături de fășia de perete exploatat, operația de lopătare se redu­ce foarte mult.La schimbul 3 se procedea­ză la podire, la­­ răpirea­ a două rânduri de stâlpi și completarea mai înaite cu două rânduri. (Se completea­ză rândurile de stâlpi care au urmat câmpurile scoase din schimbul 1 și 2). Pentru a aplica acest sis­tem este nevoie de o porltur­ră mai sigură. Cablurile de oțel au fost înlocuite cu bâr­ne de lemn lungi de 3— 3.50 m Prin rezultatele date, mun­citorii sunt foarte mulțumiți de acest sistem. Avantagiile noului sistem Având în vedere că opera­ția de răpire, completare și podire se plătește acum se­parat, minerii se pot ocupa exclusiv de exploatarea căr­bunelui, sporindu-și meniul. Astăzi, aceste randa - ope­rații se fac numai de către al doilea schimb și necesită 3-41 oameni, în loc de 12. Opera­ția de montare și demontare a craterului, care mai înain­te se făcea odată cu răpirea, acum a dispărut cu totul. Operația de schimbare a craterului se face atât­ în schimbul 1 cât și în schim­bul 2. Minerul Szilagyi propune și el o inovație Minerii s-au obișnuit cu noua metodă de lucru Ei au văzut cum cu un efort fizic 1L mai mic, se poate realiza un randament mai mare. Acum toți ar vrea să lucreze la a­­batajele frontale. — „Bine aii făcut, tova­rășe inginer, că ne'ați învă­țat să lucrăm așa —a spus Szilagyi loan, într’o zi, când inginerul Molfeta a prin abatajul lor. Când trecut ies de la ,,șui“ vreau să vă spun­­ și eu ceva“.... Szilagyi loan avea și el o propunere pentru un nou sis­tem de armare. Văzând că prin noua metodă de lucru, efortul fizic devine mai m­c, i-a venit o ideie: benzile (grinzile) de armare a plafo­nului să fie așezate la o dis­tanță de 6 metri una de alta în loc de 5 metri. Astfel fă­șia de strat exploatată se lărgește, se poate scoate mai mult cărbune In acelaș timp se face o economie de ma­teriale. Și metoda lui Szilagyi, pusă în aplicare, a dat rezul­tate bune. Cele două metode, a ingi­nerului Mosfeta si a mineru­lui Szilagyi, sunt introduse acum la toate abatajele fron­tale de la mina din Petrila. In felul acesta product a crescut în proporție de 30— a 40"/h față de lunile prece­dente. POPP EUGEN . Coresp. sindical Apariția în românește a volumului ♦ LENIN și STALIN Un eveniment de seama în viața ideologică a activiștilor sindicali (Cronica în pag. II-a) ,î lüLHIlll! ftlNIMNI! Cum să facem econom­i de materiale — se intre­­­­­­bau muncitorii , din­­ unele întreprinderi — dacă în lot. de scânduri, de 2,80 m., ni­se trimit scânduri de 5 me­tri?“ La fel se întâmpla și când primeau oțel de 50­0 mm.­­d'n' care trebuiau să facă buloane de 20 r­m.. Dar, cunoaștem și cazuri de: - neglijență,­­ când se lăsau • mașinile să meargă în gol, când zeci de­ becuri, ardeau fără­­ rost., când, curgea ;ben­­zină din rezervoare.'­­,fără ca cineva să intervină.. • Da! - Astfel­ [UNK] de­­ lucruri e­­rau posibile ■ în­ trecut,­când nu exista o, folosire rațio­nală­ a­­ materialelor, când administrația nu se­­ îngri­jea să trimită materialele cerute,­­ când unii­­ munci­­­tori dădeau, dovadă de ne­glijentă și nepăsare. Atunci,­­ în­ loc de economie se fă­cea­­ risipă, se uzau mașini­le, se urca­ prețul de­ fabri­cație... .­­­­Odată cu Planul Econo­mic al Statului odată cu întrecerile socialiste, eco­nom­­a de materiale și com­bustibil a devenit unul di­n obiectivele de frunte ale oamenilor muncii. Mecani­cii de locomotive se anga­jează să reducă consumul de combustibil; șoferii de la R­A.T.A. parcurg zeci de mii de kilometri cu­ aceiași garnitură de cauciucuri fără a fi necesare reparații și la­ motor; textilistele din Oradea, folosesc, deșeuril­e dela tricotaje spre a face șosete, iar cele dela fabrica ,,Istria", printr’o bună gos­podărire, econom­sesc pe lună 600 kw. energie elec­trică; la Atelierul­ Divizio­nar al Minei Lupeni se fo­losesc materialele vechi, din care se construiesc grinzi flexibile pentru: abataje. In felul acesta, din brici, mine, depouri se fa­n­­dună cărbuni și ulei, pân­zeturi și energie electrică, econom­isite prin pricepe­rea și muncitorilor, conștiinciozitatea Ei știu că lupta pentru un regim se­ver de economii e necesară pentru ieftinirea produselor, pentru mărirea ren­tab­i­­tății întreprinderilor. Cu cât vor economisi e­ mai multe materiale și com­bustibil, cu atât se vor ri­­dica mai multe uzine școli, maternități și biblio­și teci, creșe, di­spensare și că­mine culturale. Mașinile și materialele, fabricile și bagățale solu­lui și subsolului sunt astăzi bunuri, ale poporului m­un­­c­tor. De aceea, el trebue să vegheze a le păstra în cea m­ai bună stare, a le folosi cot mai rațional, a nu face risipă. Numai astfel se pot obține mari econo­mii de energ­e, materi cri­me și timp, prețioase rezer­ve întru îndeplinirea Pla­nului,­­ întru îmbunătățirea ..traiului celor ce muncesc B. Negulșsțu ales președinte al r. a. ffl., iar tov. Le Leap, vice-președinte 1 PAR­IS­­ Raport. — FRANCE PRESSE transmite : Comitetul Executi­v al F.S.M. a ales Luni după amiază pe Di Vittorio, secretar ge­­neral al C. G. M. din Italia, ca președinte al Federației Sindicale Mondiale î n locul lui Arthur Deakin, președintele Consiliului Ge­neral al Sindicatelor britanice, până la al doilea Congres Mondial care urmează să aibă loc la 29 iunie 1­949, la Milano. In lo­cul lui Léon Jouhaux a fost ales vice-pre­­ședinte al F.S.M. Le Léap secretair al C.G.M. din Franța. Le Léap, Lombardo Toledano, Soloviev și Juplin au fost însărcinați cu redactarea­ manifestului F. S. M. PARIS 1 (Rador) TASS transmite : Comitet?­l executiv al Federației Sindicale Mon­­diale a hotărît (la 30 Ianuarie) convocarea celui de al doilea congres al Federației Sindicale Mondiale la 29 iunie la Milano, înainte de deschiderea congre­sului, organele de conducere ale Federației se vor­ întruni între 26 și 29 iunie. — Gata? — Dă-i drumul! Brațele mecanicului Băi­­coianu Gheorghe apasă puter­nic manșa de pornire a mo­torului. Duiduitul graficului rupe tăcerea întreruptă până atun­ci doar de vocile munci­torilor ce se pregăteau de foraj. El acoperi cu zgomotul său cuvintele lor: — Se forează, la 70. Sunt în întrecere, spuneau mun­­­­citorii privind spre sonda de unde venea zgomotul. » Lanțul-transmiisie deja gra­­­ndic la masa Rozai­yk zornăia puternic. Sapa spil­angheru­­lui porni spre adânc, muș­când cu lăcomie metru după metru. Având forma unei cozi de pește, sapa se învârti întâi încet, cercetător, apoi din ce în ce mai tare-5, 10, 100. 500. 1000, metri. Sapa cobora jos, tot mai jos, spre adâncuri. Ore, zile, săp­tămâni trecură. Muncitorii nu voiau să știe ce-i obosea­la Erau în întrecere. Fieca­re echipă voia ca în schim­­­bul­ ei de muncă, forajul să meargă cât mai bine, cât mai repede, întrecerea au pornit-o din prima zi a lui 1949, din pri­ma zi a Planului Economic de Stat. In angajamentele lor, son­dorii au hotărît să depășeas­că normele de acord, să trețină bine materialele, în­să reducă consumul de energie­ și­ să 'în­lăture­­ complet-lipsuri­le de la serviciu. La sonda 70 au porni­t la­ întrecere,­ trei echipe, forma­te din tovarășii: Vlad Ma­rin,­­ Ciuf­u Gh.„, Gutăvale Ni­­colae, Stancu­­ Marin,­ Ghie­­nescu Iorgu, Constăntinescu N­, Smuleanu Ion, Câmpan­i , Lopătani Tom­a, sondori: B­ăi­­coianu Gh., Stroe­ Ion, Vlăs­ceanu Nicolae, mecanici; Popa­­ Constantin, Ghinescu Vasile,­­ Popa Nicolae, ajutori maiștri ; și Roșca Mihail, Smoleanu Tom­a și Mihai Constantin, maiștri sondori. Gr­anicul duduia fără înce­tare, lanțul zornăia, sapa co­bora mai adânc, mereu mai adânc. Zile după zile, metri după metri. Cu fiecare zi, cu fiecare metru, mai multe pră­jini de sapă coborau spre a­­dân­curile pământului, spre întinderile negre ale petrolu­lui. Zi după zi, venea din a­­dâncuri nămolul straturilor, milenare, spre lumina albă a zilei. Sondorii priveau cu mai multă atenție nămolul ce ieșea din straturile sub­­pământene, își încordau mai mult eforturile. Se apropiau de metrajul hotărît-Acolo, în adâncurile pă­mântului, sapa simțea parcă voința muncitorilor petroliști și se învârtea mai puternic- Alte zile, alți metri. Munci­torii veneau la lucru și forau metri după metri încordați, entuziasmați, încă puțin, încă puțin. Apoi în ziua de 18 Ia­­nua­rie, la orele 12 30, forajul­ a fost terminat. Terminat cu 19 zile mai devreme, decât era programat. Conform pro­gramării, el trebuia să terminat la 6 Februarie, fie în loc de 1272 ore, sondorii au terminat forajul în 821 ore. Acum urma perforarea sondei. Aceasta s-a făcut, ta ziua de 21 Ianuarie, ora 13-In ziua de 24 Ianuarie, da­torită muncii fără preget de­puse de sondorii, maiștrii, și mecanicii celor trei echipe a­­flate în întrecere, țiteiul son­dei 70 de la Țintea-Băicoi pornit spre suprafață, a por­­­­it spre rafinării, apoi de acolo spre mașini, spre uzine, spre tractoare. Aurel Mo­ja La Țintea-Băicoi Sonda 70 gata cu 19 zile mai devreme Sondorii în întrecere Polin­g frânezi Mii Mii to Mm !a !­­i! Toy. Glu Apostol, președintele C.G.M., urmărit de trei inspectori de siguranță (Rador) TASS PARIS , transmite : După cum anunță zia­rul HUMA­NT TE DI MAN­CHE, delegații care au sosit la Paris din alte țări pentru a participa la sesiunea Comitetului Ex­ecutiv al Federației Sin­dicale Mondiale, sunt ur­măriți în­deaproape de poliție, care­ acordă o a­­tenție specială delegaților ce reprezintă democrațiile populare. Astfel fie pildă trei ins­pectori de siguranță au fost desemnați pentru a supraveghia pe Gheorghe Apostol, care reprezintă CGM-ul din România. Ei au primit ordin­ea să­ nu­ piardă nici un moment din vedere. Iu pact a IV-a (Cuvântarea ținută de Soloviev, secretarul Con­­sil­iul­ui Central al Sindi­catelor Sovietice, la sesi­unea Comitetului Execu­tiv F.S.M.) Muncitorii ceferiști­­ trebuie să asigure Planului transporturi rapide și cu o capacitate sporită . Importanța transportuilor în viața economică a unui stat, este deosebit de mare Pentru țara noastră însă, care pășește acum la realizarea primului său Plan, transporturile în general și mai ales căile ferate, treb­ie să devină adevărate artere pe­ care circulația bunurilor să se facă într'un ritm accelerat. Nu­mai astfel materiile prime sau fabricatele și în general toate­ bunurile produse în cadrul Pla­­­nului de Stat, vor putea fi trans­portate cu iuțeală , a­colo unde sunt cerute, numai astfel cele­­­laste ramuri industriale și agri­cultura își putea îndeplini­ la rândul lor sarcinile prevăzute­ in Plain. Ședința plenară lărgită a­ Uniunii Sindicatelor C. F. R., care a avut loc de curând, a scos în evidență sarcinile ce revin căilor ferate în îndeplini­rea Planului de Stat, precum și munca pe care trebuie să o de­pună sindicatele ceferiste în a­­­plicarea­ noului contract colec­tiv, a noului sistem de salari­­­zare, precum și în preluarea­­ Asigurărilor Sociale. Vorbind despre sarcinile căi­­­lor ferate, tovarășul Ionescu Ni­­culiae, președintele Uniunii Sin­dicatelor C. F. R. și membru în Comitetul Executiv C. G. M., a arătat că în anul acesta căile­ ferate vor trebui printre altele­ să sporească tonete-tren/călă­­tori de la 249 în 1948 la 262 în 1949, iar tonajul brutto la tre­nurile de marfă de la 735 în­ 1948 la 753 în 1949. Viteza co­­me­rcială a trenurilor de călă­tori va trebui sporită de la 31,51 kilometri la 31,8 în 1949, iar a trenurilor de marfă de la 13,7 km­ în 1948 la 15,8 în 1949. A­­ceste cifre, care în aparență nu spun prea mult­ traduse în fapt, reprezintă sute de mii de­­ tone mărfuri­­ transportate mai mult, zeci de mii de călători și considerabile scurtări de timp la transporturi. Și cele de mai sus nu constituie decât o pa­te din sarcinile ce revin căilor fe­rate în Planul de Stat Este evident că realizarea sarcinilor puse de Plan căilor ferate, depinde ,în primul rând de puterea de muncă, pricepe­rea și spiritul de­ organizare al salariaților ceferiști. Sindicatel lor ceferiste le revine o sarcină deosebit de importantă de a mobiliza toți salariații într'un efort susținut, pentru a se asi­­­gura țârii transporturile atât de necesare în cadrul îndepli­nirii primului Plan de Stat., La baza­ tuturor eforturilor de muncă trebuie­­ să stea­­ întrece­rile socialiste Această nouă metodă de muncă, adoptată de majoritatea covârșitoare a oa­menilor muncii, a dat și 1* căii­ ferate rezultate bune acolo unde ele au fost bine organi­zate, unde organele­ sindicale nu s'a­u mulțumit să inițieze nu­mai asemenea întreceri, ci să se și îndrumeze, să le supra­vegheze și să le organizeze. Plenara constată însă că între­cerile socialiste la căile ferate nu au dat rezultatele cele mai bune. Nu toate sindicatele au înțeles importanța acestor în­treceri și au găsit­ metodele cele mai bune pentru a le or­ganiza. Spre exemplu, la Sin­dicatul C F. R, Iași erau­ organizate „pe hârtie” 11 comisii de în­treceri, pe teren însă nici una nu-și îndeplinea misiunea. Sin­dicatul Brașov, de acord cu ad­ministrația locală, anunță prin­­tr'o circulară toate unitățile din raza sa că se află în întrecere. Sindicatul C. F. R. Ploe­ști a or­ganizat întreceri pe care apoi le-a abandonat complect, fără să se intereseze de rezultatul lor, fără să le urmărească: íri desfășurare. Sindicatul Ițc­ani a anunțat Uniunea că la depoul respectiv s'au făcut economii de combustibil, pe când în realitate rezultatele erau cu to­tul contrarii. Sindicatul Craiova, Voind să de­a dovadă de exces de zel în organizarea întrece­rilor, provoacă la în­trecere Prefectura, Primăria, Admini­strația Financiară... și Pompierii, în loc să organizeze întreceri pe unitățile feroviare locale, așa cum era firesc. Asemenea greșeli s'au reper­cutat, cum era de așteptat, a­­supra producției, care, dacă a fost totuși la un nivel ridicat, a fost numai datorită sârguin­­ței muncitorilor, dar­­ Care ar fi­­ fost maii mare dacă întrecerile erau bine­-organizate, d­acâ ar loan Rădulerîcu "Continuare. în­­ pag.14-a vol. 2-3-4J

Next