Viața Studențească, ianuarie-martie 1971 (Anul 16, nr. 1-13)

1971-01-13 / nr. 2

Anul XVI • 2 (390) • Miercuri 13 ianuarie 1971 • 16 pagini • 0,50 lei REVISTA A UNIUNII ASOCIAȚIILOR STUDENȚEȘTI DIN ROMANIA Ars laborandi Titlul implică discutarea unei categorii superioare a­­celeia de „muncă“ propriu-zisă, fixind-o in superlativ. Nu „a munci", ci „arta de a munci", de a pătrunde și de a aplica anticipat o lege care să-ți garanteze succesul. Și dincolo de o datorie elementară, pasiunea pentru muncă, transformarea ei intr-o rațiune a existenței, nu „ceva fără de care nu se poate“. Prezența noastră in studenție trebuie să lege acel „studio" — verb care ne numește condiția — de „ars laborandi“, de idealul da­toriei și al conștiinței. Concret, învățăm in facultate nu pentru a ști o meserie, ci pentru a putea concepe o me­serie. Pentru a fi capabili să-i transferăm, in fiecare act practic, ceva din ființa și din pasiunea noastră care constituie amprenta de nou, de original. „A fi conștiin­cios“ nu e totul. Asta exprimă in multe cazuri medio­critatea, strecurarea reptiliformă printre lucrurile esenți­ale cu un sentiment inert al împlinirii minore, cenușii. Facultatea e un cerc in care gravităm pină reușim să-l descifrăm toate umbrele, să-i supunem toate luminile. Stă aici înțelesul plecării la „școli inalte“ de unde tre­buie să ne întoarcem acasă, pretutindeni acasă, pentru o germinație de suflet și muncă, necesară și așteptată de la fiecare dintre noi. Ca să echivalăm măcar ce am primit, ce primim, tre­buie să dăm totul, nu intr-o dăruire oarbă, intimplătoa­­re, ci intr-una prestabilită, sigură. Sunt rădăcinile acestei dăruiri in ceasurile Încărcate , de îndoieli creatoare, in înscrierea atributului „conștiin­cios" in sfera totalului, in­certitudinea că ai încercat tot, că „te-ai pus in situația să rezolvi totul". Vinarea meschină a unei diplome, respirația in subteranul mol­com al nepăsării, existente incă in lumea noastră stu­dențească, sunt accidente regretabile ale conceptului nobil „ars laborandi". Discuția de față nu este decit un „motiv“ al orches­trației prin care ne propunem să abordăm acest nu­măr, motiv al muncii in înțeles superior, desfăcută din secțiunile ei largi in care găsim aspirațiile întregii țări și ne sudăm in ele, conferindu-i cea mai de preț cali­tate a viritei noastre — „arta de a munci", de a ne aureola pasiunea și timpul cu o demnitate lucidă. Dan FRUNTELATA „COORDONATE“ — pauză intr-unul din holurile noii clădiri a Institutului politehnic din București. Fotografie de Emil Cojocaru <Syfroti Legătit nu ai PREȘEDINTELE La întrebările noastre răspund tovarășii SORIN IO­­NESCU, secretar al Consiliului U.R.S.R., și KALMAN PUSZTAI, vicepreședinte cu problemele profesionale.­­ Precum se știe, recent a avut loc o consfătuire la care au participat rectorii și președinții consiliilor U.R.S. din toate centrele universitare, pe a cărei ordine de zi au fost înscrise cîteva probleme de maxim interes pentru desfășurarea vieții universitare. Una dintre aces­tea se referă la perfecționarea reprezentării asociațiilor studențești în consiliile profesorale și senate. Rațiunile care au impus această îmbunătățire a reprezentării exis­tente sunt de altfel cunoscute încă din dezbaterile plena­rei Consiliului U.R.S.R. din 3 octombrie 1970. V-am ruga să ne spuneți, tovarășe secretar Sorin Ionescu, în ce con­stă această măsură când va fi ea aplicată, și îndeosebi semnificațiile sale 7 . Măsura unei mai bune reprezentări a asociațiilor studențești in organele de invățămînt se inscrie intr-un proces firesc, evident, de sporire a rolului activ al aso­ciațiilor studențești, de angajare a lor, alături de orga­nele de invățămînt, în efortul de perfecționare continuă a procesului instructiv-educativ. Este vorba despre o iniția­tivă a U.R.S.R., discutată cu activul larg al asociațiilor stu­dențești încă in vară, la Izvorul Mureșului, in funcție de experiența și cerințele practice ale activității noastre, îm­preună cu Ministerul Invățămintului au fost înaintate pro­punerile corespunzătoare, care se materializează astăzi in perfecționarea reprezentării asociațiilor studențești în se­natele și consiliile profesorale, realizîndu-se practic in etapa următoare, pină la sfîrșitul lunii ianuarie. Alături de reprezentanții actuali, în conturarea unei reprezentări cât mai complet posibile a anilor de studiu și a facultăți­lor în consiliile profesorale și respectiv în senatele univer­sitare, ședințele lărgite ale consiliilor asociațiilor studen­țești vor desemna noi reprezentanți în organele colective de conducere din instituțiile de învățămint superior. In vederea aplicării concrete a acestor măsuri a avut loc re­centa acțiune comună la nivel central, care au adus preci­zările necesare. Incontestabil, continuându-și activitatea pe baza experi­enței dobîndite, asociațiile, prin reprezentanții lor în orga­nele de invățămînt, vor fi și mai departe promotoare acti­ve ale punctelor de vedere înaintate ale majorității covîr­­șitoare a studenților care militează pentru creșterea exi­genței și responsabilității față de pregătirea profesională. Reafirmarea elocventă a rolului și poziției conferite stu­­dențimii în sistemul democrației noastre universitare, lăr­girea sferei de reprezentare a asociațiilor studen­ești este în măsură să determine o preocupare sistematică, activă pentru abordarea largă, dinamică a tuturor aspectelor pro­cesului instructiv-educativ în vederea sporirii contribuției organizației studențești la înfăptuirea măsurilor stabilite de partid pentru perfecționarea și modernizarea continuă a in­vățămintului superior.­­ Tot în cadrul consfătuirii amintite, s-a anunțat ex­perimentarea în semestrul al II-lea, deocamdată numai, la un număr restrîns de facultăți, a unui nou sistem de verificare a cunoștințelor, ale cărui detalii intenționăm să le prezentăm și noi într-unul din numerele viitoare. Pînă atunci, v-am solicita, tovarășe vicepreședinte Kálmán Pusztai, să faceți o apreciere cu privire la această măsu­ră, mai ales din perspectiva asigurării unui climat de stu­diu ritmic și temeinic. — Una dintre problemele ridicate în adunările generale și confer­nțele de dări de seamă și alegeri ale asociațiilor studențești a fost și aceea privind îmbunătățirea sistemu­lui de notare a cunoștințelor studenților, în ansamblul măsurilor de perfecționare și modernizare a învățămîntu­­lui nostru superior. In ce constă, de fapt, esența noului sistem ? Este vorba de notarea fiecărei activități la care participă studentul In cadrul procesului de învațămînt (ore de laborator, lu­crări practice, lucrări de control, seminarii). Punctajul aces­ta, transformat in notă, constituie jumătate din media fina­lă la disciplinele respective, cealaltă jumătate reprezen­­tind-o nota propriu-zisă de la examen. Sistemul propus se va aplica din semestrul al II-lea cu titlu experimental în unele facultăți, urmînd ca în acest interval de timp consiliile profesorale să analzeze moda­litatea concretă de aplicare a acestui sistem. In acest sens și asocia'iile studen­ești trebuie să-și aducă contri­buția activă în concretizarea măsurii respective. Noul sistem trebuie interpretat în contextul general al măsurilor de perfecționare și modernizare a școlii noas­tre superioare, menite a duce la o reconsiderare a moda­­lităților de desfășurare a seminariilor, la creșterea pon­derii activităț­lor practice, la optimizarea pr­egătită de specialitate a studenților. Pe baza experimentului din a­­cest semestru, urmează ca împreună cu Ministerul Invăță­­mîntului si analzăm modul în care va fi aplicat începînd din anul universitar 1971—1972 — Studenta Éva Rónai din Cluj se interesează dacă in legătură cu prerepartizarea studenților din ultimii ani s-a făcut ceva în direcția transpunerii In viață a unei idei cuprinse în Decretul cu privire la repartizarea absolven­ților. Un răspuns concret e încă pre­ timpuriu 7 — In preocupările Ministerului Invățămîntului și ale Comitetului Executiv al U.R.S.R. intră și rezolvarea pro­blemei prerepartizării. In anul acesta sistemul se va apli­ca numai la cîteva facultăți, cu precădere la cele ai căror absolvenți sunt repartizați în cadrul unui singur miniter. Proiectul privind prerepartizarea este în curs de defini­tivare, urmînd a fi supus di scu'iei cadrelor "1! "actice mi­nisterelor interesate. Totodată, C.E. al U.R.S.R. va pre­zenta opiniile Ș" sugestiile asociațiilor legate de prerepar­tizarea studenților. Prerepartizarea, după cum se știe ur­mărește rezolvarea optimă a unor probleme de primă importanță privind practica în producție, elabora­ea pro­­iectului de d'prim” și repartizarea bupă absolvire. Desi­gur în momentul defi­n­ivarii proiectului, studenții vor fi informați cu toate amănuntele respective.

Next