Viitorul, mai 1920 (Anul 14, nr. 3635-3656)
1920-05-23 / nr. 3650
virroRüE © omstbfatM VINDECAREA PRIN VERITABILA . 5*. -« SIGUR, PLĂCUT UȘOR DE LUAT. r sappilt Ouitrt T. G,R.3e IaTachorle.Paria ȘI LA TOATE FARMACIILE SOCIETATEA COMUNALA a Irisrailiif gustiv^|> _____ ——»a*—• a ^stess Monedă de 1, 2, 5 și 2. Iei Sn bună stare se gasește pentru schimb in orice cantități in Societatea € 0 ffinistă a Tramvaielor București, B-dul Carol No. 20-piyeri Miștele PAUL MILKER 10 86, Calea Victoriei.86 PUBLICAȚIUNE Primăria Capitalei înființând o școală de Conductori profesioniști și amatori de automobile anunță amatorii că înscrierile se primesc în fiecare zi de la 3—5 la Direcția Economatului în Str. Boreli 21. Condițiile la aceiaș Direcție. 8836 Canton gM copoiul pentru Constanța, Craiova, Ploești Societatea de Asigurare „IVRIA“ București Strada Berzei No. 39, Sănătatea vitelor, topiia [imatoiilor tereli la furnatil si árosaerii MOOUSELE VETERINARE „VALENTZA“ Aprobate de comisiunea sanitară veterinară cu No. 351 „TONI-TON“ tra îngrășat Prafuri contra „S^UiOile tusei și bronșitei MPPTGIM** rezicătoarea a„III.r 1 UI« sului mort RNipalifia contra aricelei „IV SIUrL și a tuturor rănilor „FLUIDUL AGER“,TM», antireumatică, resolutivă reconfortantă. Reprezentant pentru România Farmacia Dr. BENȚE Calea Griviței No. 80 — Expediție contra ramburs. — KARLSBAD Dr. CAHANESCU și-a reluat consultațiunile Vila Lorberkranz (vis-a-vis de colonada Muhlbrun). Confra csent spart pentru Muntenia, Oltenia și Dobrogea în toate orașele Societatea de Asigurare „IVRIA“ București, Strada Berzei No. 39. ■ [UNK] ■ 1 mm GOVORA vilă particuară, 6 camere, parc, bucătărie, de închiriat în total sau parte. Adresa: Str. Curlafi 4. NU CUMPĂRAȚI CASE de BANI până nu vizitați noul DEPOZIT de CASE «BANI Leui I mirai 8 Ca. Iis Hrib Sf. Nicolae Șelari So. (vis-a-vis de Bis. Sf. Nicolae Șelari) București. — Telefon 12/74. Folosiți-vă de esaziune CUMPĂR, numai azi și mâine Dinți. Centure vechi și stricate, artificiali, plătind prețurile cele mai mari ca oriunde. HOTEL BRISTOL camera 40 str. Academiei No. 3 orele 9—12 și 2—7. FUNCȚIONARI găsesc gata și de comandă după măsură efectuiaza prompt și etttn © RICE FEL DE HARNE la Industria îmbrăcămintei „Regina Maria“, Calea Șerban Vodă, 210. Telefon 49148 și la depozitarul nostru Mag. Stanculescu calea Victoriei 150 nă la 5000 lei în loc sa se oprească la vre-o 500, din care cauză s‘au grămădit în Băncile Populare, peste o sută de milioane de lei, care tot n’ajung pentru îndestularea creditului țărănesc, și' ar mai 'trebui de vreo trei ori pe atâta, pare că o justifică însuși articolul de care vorbim, căci atunci am fi scăpat de banii burghezilor satelor și nu ar mai fi fost: „atât dispreț față de ideia de a sădi filialele unei mari bănci comerciale în pământul satelor noastre, câtă vreme este bine știut că și ele vor îndeplini acelaș rol de a atrage economiile altora spre a activa prin credit gospodăriile acelora ce nu pot încă avea economii. Aceasta era teoria pe care o făcea d-l Madgearu în contra Băncilor populare. „Cu această nobilă și cooperativă teorie se sfârșește partea întâia a articolului cu pricina“ spune d-l Pașcanu și adaogă: Care va să zică... cooperativa de credit românesc, fiind departe de principiile cooperației, își va găsi îndreptarea în Băncile comerciale. Credeam la început să se ironizează pe Cei ce nu cunosc misterioasele principii ale cooperației dar îndată am eșit din încurcătură citind în partea a doua a articolului (al d-lui Madgearu) . N‘ar fi activat oare mai bine filialele băncilor comerciale, cu banii adunați de la cei ce au economii, gospodăriile celor ce nu pot avea încă economii? Și mai departe: N’ar fi fost nare în stare să satisfacă mai deplin nevoia de credit a țărănimii un sistem de bănci comerciale, lipsit de birocratismul C. C. a B. P.în D-1 V. MADGEARU. Aceasta e concluzia: I D-1 VINTILA BRATIANU, ministrul de finanțe: Eu citesc ce am scris la o săptămână după apariția articolelor d-tale, d-1 Pașcanu, care a luat parte la congres. D-1 Pașcanu adaugă: „Va să zică sistem de bănci comerciale în locul Casei Centrale. Indiferent dacă în conducerea lor sau printre depunătorii Ia” ar fi noup Ițic sau un lanii“ Ce credea d-1 Madgearu despre obștile de arendare D-lor, prin urmare, vedeți în ce atmosferă se discuta atuncia și în ce parte erau cei ce apărau mișcarea de ridicare economică a satelor. Mai mult decât atâta d-l Ionescu Sisește alt apărător al mișcării cooperative și țărănești a luat și d-sa atunci atitudine în contra celor scrise de d-1 Madgearu și a polemizat cu d-sa. D-1 V. MADGEARU: Spuneți vă rog unde? Cetiți vă rog pe d-1 foreneu Sisești. D-1 STEFAN ION: Taci din gură, ești stăpân pe discursul d-lui ministru de finanțe? D. V. MADGEARU: Dumneata Care te-ai dus cu jandarmii la federale nu trebue să intervii. D-l VINTILA I. C.BRATIANU ministru de finanțe: In articole, citat al d-lui Ionesen Pașcanu d-sa lua fiecare punct din acuzațiile aduse și le discuta, precum era modul de formare a consiliilor de administrație, adunărei generale, a acaparării instituțiilor de câțiva etci. D-lor, ași putea termina cuvântarea mea reproducând sfârșitul cuvintelor d-lui Ionescu Pașcanu: „Dar autorul are ce pune în loc, un sistem de bănci comerciale? ?“ Vedeți în ce sens a vorbit d. Madgearu. Și tocmai peste doui ani de zile a scris o broșură ca să-și interpreteze cuvintele pe care le pronunțase, fiindcă ridicase după cum spunea în prefață prea multă vâlvă, prea multă revoltă, ași zice eu contra acuzațiilor aduse Băncilor Populare care făcuse atâtea servicii păturei țărănești și țărei. Dar mai mult, în timpul când d-l Niculae Filipescu voia să retragă dreptul obștiilor ca să arendeze moșiile statului și când d-l Răducanu, colegul d-sale de astăzi, scria articole în „Viitorul“ prin care lua apărarea obștiilor, iată ce spunea dumnealui și cum alimenta pe aceia care Voiau să suprime acest drept de arendare a obștiilor: „In cel de al doilea congres al societăței române de agricultură s’a discutat iarăși arendarea. Raportori s’au străduit să înfățișeze cu obiectivitate avantajele obștiilor de arendare și desavantajul arendărei parcelare. Lumea politică nu este încă nici azi deplin edificată asupra eficacităței sale, deși discuția nu a contenit de la cele dintâi încercări până azi! Dacă în principiu majoritatea oamenilor de stat supt pentru acest fel de organizări economice deoarece se admite că în practică a dat roade bune, aceasta nu înseamnă că această înclinare este îndestulătoare pentru o viitoare îndrumare a regimului nostru agrar. Va să aică d-sa în momentul când... O întrerupere D. V. MADGEARU: Domnule Brătianu, în 1912 apăruse o lucrare a. d-lui Busuiocescu secretar general în repetite rânduri sub dvs. la ministerul de domenii, despre sistemul de arendare pe moșiile Academiei, și d-l Busuiocescu — pe acesta nu-l veți socoti de reacționar—la 1912 în această lucrare monografică admirabilă, dovedise că prin sistemul arendării individuale adică a lucrării individual a pământului de pe moșiile Academiei care fuseseră arendate la țăranii de pe acele moșii se ajunsese la o organizațiune mai bună decât la aceia prin arendare la obștii. Și atunci părerea mea era următoarea: dacă reușim să organizăm obștea, nu numai ca o cooperativă de arendare dar și ca o cooperativă de producțiune atunci de sigur că avem un sistem superior decât cel aplicat pe moșiile Academiei Române. In această privință era toată discuțiunea pe care o făcusem, prin îngrijorarea de a ști, care este cel mai bun sistem. Or, în desvoltarea anului 1913 și 1914, în urma publicării d-lui Filipescu despre obștile noastre rurale s-a făcut dovada că obștiile reorganizate în baza unui nou statut au avut toată eficacitatea dorită. Dar și tunel s-a dovedit că trebue să fie HU numai obștii de arendare dar și obștii de producțiune și cooperative de desfacere în comun, de aprovizionare, în comun și acestea au avut cel mai mare succes.. Astfel încât domnule Brătianu trebue să fim cinstiți și să recunoaștem că discuțiunea purta numai asupra acestui punct. O altă mărturie D. V. L C. BRATIANU, ministru de finanțe. Eu am susținut și susțin și astăzi că atunci când Se ducea campania obștiilor și băncilor populare, noi nu numai că nu am avut sprijin din partea d-voastră, care astăzi vă faceți un titlu de glorie din roadele obținute de noi, dar am găsit din contra alimentară din partea d-voastră acțiunea care se ducea de adversarii mișcări economice populare (aplauze din partea majorităței). In ceea ce privește acuzația pe ați făcut că partidul liberal făcuse o armă politică din această mișcare, condusă la primii săi pași de actualul coleg de la minsterul de externe, primul director general al C. C. a băncilor populare,întrebat pe d-l Morărescu, care astăzi ești în rândurile d-voastră, ce articol e scris atunci și în care arăta dacă se face sau nu politică la băncile populare. Intr’un articol tocmai de polemică pe care îl scrisese, lua apărarea tuturor acelora cari înființaseră atunci legea băncilor populare. VOCI: Nu este act. D. VINTILA I. C. BRATIANU ministru de finanțe. Foarte bine pentru d. Madgearu, că nu este aci, pentru că n’ar putea decât să confirme. Dar isprăvesc cu această chestiune personală care a tinut prea mult atențiunea Camerii cu cuvintele cu care sfârșea d-l Ionescu Pașcanu, articolul citat. D-sacari a cunoscut pe d-l Madgearu înainte de a-l cunoaște eu, Isprăvea așa: „Văpaia focului fie chiar și a tinereței poate foarte bine mistui o clădire, dar nu tot așa de lesne c poate clădi: „ReflectÂnd încă asupra celor scrise de autor îmi veni îi minte dictonul: teoria fără practică, ca roata fără osie“. Aceleași cuvinte le repet și el, astăzi după zece ani (aplauze prelungite din partea majorității). Pentru VOIAJ CUFERE, GEAMANTANE, TRASE CUTII de PĂLĂRII, COȘURI CAPITONATE, etc. în piele, pergament și pânză impermeabilă Cumpărați foarte avantagios numai la lARELE MAGAZIN GENERAL BUCUREȘTI. — Calea Moșilor No. 1, 3 și 5 Atelier propriu. — Fabricațiune îngrijită și garantată [Această frumoasă lovitură a fost dată de un amator de QUINIUM LABARRAQUE care a procurat puterea și rezistența... întrebuințarea lui Quinium Labarraque In doza de un păhăruț de liqueur după fiecare prânz, e de ajuns în adevăr pentru ca să restabilească în scurt timp puterile bolnavilor celor mai sleiți, și pentru a vindeca sigur și fără zguduituri maladiile de slăbciune și anemie, cele mai vechi si mai rebele la orice alt remediu. Frigurile cele mai Înrădăcinate dispar repede în fata acestui medicament eroic. Astfel, persoanele slabe, slăbite de boli, muncă sau exces, adulții slăbiți de o creștere prea repede; fetele tinere cari se formează sau se dezvoltă cu greu; doamnele cari se ridică din lehuzie; bătrânii slăbiți de vârstă; anemicii, surmenatii, trebuie să ia vin <le Quinium Labarraque. ilîl este cu deosebire recomandat convalescenților. Quinium Labarraque se găsește La toate drogueriile cu farmaciile din țară. Maison Freie, 19 Rue Jacob Paris, Reprezentant general pentru România J, Bittan Plint Mega No. 4, București. i * Roiuri de jfrahm de $ roșu-Telefon % Taluri de Copil găsiți la vechea fabrica de mobile GUTMAH MARCUS Str.Sffi Apostoli.72 'Colț prin Cal .‘Rahovei IN FURNIZAM PROMPT CIMENT-PORTLAND CIMENT-PORTLAND pentru fațade în piatră artificială OFICIUL COMERȚULUI GENERAL MIHAIL ASKENASY BUCUREȘTI, Bulevardul Basarab No. 143 (prin Piața Victoriei—Dr. Felix). Telefon 26 JACQUES GOLD BIROU TECHNIC București, Str. Paris 21—23, București Igmalalilwimlil flirtai SECK-DRESDA IN DEPOZIT: Mașini de curățat grâu într’un singur postament împreună cu trier și descojitor, Vanțuri de măcinat grâu și porumb, Plansichters, Burate și mașini centrifugale Trieare, mașini de descojit. Ingineri specialiști la disc clienților metalitate garantată 16. jpc.. (ia i ) I în urmă era de prinsos și a micșorat chiar efectul clipei, în care orfanul și-a rostit cele ce alții l-au învățat, desigur, dar care corespundea cu un simțământ real de pietate firească, când sufletul său ridica acea rugăciune către tatăl său dispărut, care putea fi însuși corpul ce-i sta în față. Eroul necunoscut, simbolul vitejiei și jertfei către patrie, a fost slăvit pretutindeni. Manifestările din București sau aiurea, ceremoniile religioase, paradele militare, retragerile cu tortfe, au fost manifestări solemne, care au biciuit sufletele sinduse să-și amintească cu pietate de cei ce au creat România Mare. I Toate însă nu întreg măreția momentului când orfanul școalei din Craiova, a ingenunchiat înaintea corpului „tatălui său“. Trebue felicitat cel ce a dat aceasta idee, care se depărtează întrucâtva de felul cum Francezii au ales corpul eroului lor necunoscut, desemnat de un subofițer. Manifestările impunătoare ca acestea sunt menite să trezească în sufletele noastre respectul celor ce s'au jertfit pentru binele public, pentru apărarea și mărirea pâlniei și să întreție sentimentele patriotice, care alcătuesc legătura „cea mai trainică dintre Români, p urtea dintre trecut și prezent, chezășia vilitqrului. ro. TAFRALI CONGRESUL FARMACIȘTILOR DIN ÎNTREAGA ȚARA DISCUȚIUNILE URMATE — — Hotărârile ce s’au luat — Băile Herculane. — Congresul general al farmaciștilor din întreaga țară s’a deschis Sâmbătă dimineața în stațiunea băilor Herculane și sub preșidenția d-lui Al. Ieanu, președintele soc. farmaciștilor din România. La congres au participat peste 400 de membrii sosiți din toate unghiurile țărei. Cuvântul de deschidere l-a avut d. AL. STEANU, care a prezidat congresul. D-sa declară că, farmaciștii n’au cerut niciodată sacrificii Statulu, ci au cerut să dea profesiunii organizarea rațională spre a se desvolta în folosul suferinzilor. In continuare d. Steanu face istoricul farmaciștilor din trecut arătând că această mentalitate trebue să dispară. D-sa se ridică contra statului negustor. Mai departe vorbitorul spune : Protestările continue adresate guvernelor spre a se lua măsuri pentru reorganizarea farmaciilor în așa fel ca să slujească sănătatea publică prin specialiști, pare că va da roade întregi. D. Mârzescu, ministru sănătății publice, a afirmat la congresul din anul trecut, că farmacia trebue pusă pe un picior de egalitate cu medicina, ele fiind două factori egali în lupta pentru asigurarea sănătății publice. Conform acestui principiu, s-a schițat un anteproect de lege cu concursul și colaborarea comisiei aleasă de congresul din anul trecut. Această comisiune a stabilit împreună cu d. ministru concordanța între făgăduelile făcute de d-sa și revendicările farmaciștilor. Ilustrează afirmația că meritul farmaciștilor în promovarea sănătății publice e mare, citând pe Pasteur, Roentgen, Croocs, etc., cari deși n’au fost medici au descoperit chinina, morfina și alte medicamente pentru combaterea boalelor, ajutând astfel sănătatea publică. Cu toate greutățile întâmpinate, s’a reușit să se alcătuiască noul proect de lege, prevăzânduse și crearea primei facultăți de farmacie la București grație stăruinții d-lui profesor Ștefan Minovici, și a bine-voinții d-lui dr. Angelescu, ministrul instrucțiunii, care a înțeles importanța acestei facultăți. Descrie apoi activitatea soc. farmaciștilor transformată acum in asociație generală pentru întreg regatul și face apologia meritelor predecesorilor mișcării farmaciștilor. D. BELCOT, secretarul societății, face darea de seamă asupra activității societății pe anul expirat; d. Komornicky face darea de seamă financiară, care se aprobă; d. Mărgineanu citește raportul censor) lor și congresul aprobă gestiunea. D. MURMAN, delegatul Basarabiei, iși exprimă credința că într’un apropiat viitor lupta farmaciștilor va duce la izbândă. D. TEODOR JELEA (Iași) se ridică contra așa ziselor droguerii din Basarabia, cari sunt farmacii clandestine, dăunătoare sănătății publice și funcționează fiind tolerate de nepotismul autorităților locale. Descrie situația precară a farmaciilor din Basarabia și cere înfrânarea clandestinismului farmaceutic. Sosește d. ministru Cosma, căruia d. STEANU îi cere sprijinul, ca membru al guvernului, pentru ajutorarea farmaciștilor ............... D. ministru COSMA mulțumește pentru primirea ce i s’a făcut și asigură pe congresiști de concursul guvernului. ** D. STEANU citește telegrama adresaltă de congres M. S. Regelui, o telegramă adresată d-lui ministru Mârzescu, una d-lui dr. Angelescu, ministru al instrucțiunii, mulțumindu-i pentru înființarea facultății de farmacie la București precum și o telgramă adresată senatorului Hasnas. Ședința se suspendă, rămânând să continue la orele 4 d. a., când se va proceda la alegerea noului comitet. Ședința de după amiază In ședința de după amiază s’a procedat la alegerea noului comitet în persoana d-lor: Al. Ieanu, președinte; Th. Jelea, Ion Mihăilescu, Morgan Matei, Munișan vice-președinți; Scurtu, secretar general; V. Niculescu, Emil Belcot, Cornel Mărgineanu și Einhorn, secretari; S. Pictorian, G. Hotăranu, bibliotecari; Al. Komannicki casier; G. Ionescu, administrator; Ion Lăzăroiu, archivar; Tudorică Vasiliu, Ion Faetiș, Bendorf P., Ciupercescu, Elemer Crans, G. Pambils Osvath Ioseph, Floru Ioni și Timuș membri dr. Bentze, Caracaș, Ratziu, censor! După aceasta, constituindu - se , eroul a fost ales Ca președinte a Steanu, care mulțumește pentru reînoirea încrederei, exprimată de Congres, asigurând că-și va îndeplini cu aceiași Conștiinciozitate datoria și va lupta pentru revendicările drepte ale farmaciștilor. Un incident D. președinte (Murită apoi moartea subită în Băile Herculane a congresistului Zekeli din Ileanda Mare, propunând congresiștilor ca după ședință să treacă pe la locuința decedatului spre a repune cărțile de vinită. Adunarea se ridică în picioare. Ca un omagiu pentru memoria defuntului. Continuarea dezbaterilor D. Somlea cere pentru farmaciști protegiarea guvernului în ce privește legea chiriilor, care i-a lăsat expuși liberei tranzacții. D. STEANU răspunde că actuala lege a chiriilor e provizorie, iar la toamnă guvernul va aduce în Parlament o lege definitivă, când se va stărui de a se introduce o dispoziție în sensul ca farmaciile să fie considerate ca instituții de u>iitiate publică și deci să fie protejate acordându-li-se avantagiile legei, prin fixarea unor chirii reduse. D. CIREȘEANU se plânge de concurența pe care droguerii le o fac farmaciilor. La aceasta d.ITEANU răspunde că deocamdată nu se pot desființa drpturile droghiștilor, însă se vor lua măsuri suficiente ca aceștia să fie obligați numai la exercitarea drepturilor lor. Vorbitorul afirmă că s’a terminat anteproedtul înființărei unei direcții generale a farmaciei autonome, precum și regulamentarea comerțului cu medicamente. D. COSTIN propune congresului să se intervină, pe lângă guvern ca statul să plătească de urgență farmaciștilor, medicamentele furnizate spitalelor publice. D. ITEANU răspunde că Statul e încărcat de datorii, dar Comitetul va trimite o adresă ministrului sănătății publice,cerându-i să plătească medicamentele altfel furnizarea viitoare a medicamentelor va înceta. Chestiunea impozitelor Chestiunea impozitelor a fost mai viu desbătută. La această discuție au luat parte d-nii : ȘTEFAN PANCA, JELEA, CODARCEA, dr. BENTZE, EFTIMIE CONSTANTINESCU, MISTEZEANU, CIUPERCESCU, etc. In esență s’a cerut ca farmaciștii să nu fie impuși la fel ca negustorii de rând și să fie considerați ca profesioniști. Se mai care ca la câștigul impozabil să se scadă cheltuelile personale ale farmaciștilor. D. TUDORICĂ VASILIU (Buc.) propune să se acorde comitetului dreptul să cooptze noul membru î comitet în caz de demisie survenită în timpul anului. Congresul admite propunerea d-lui Tudorică Vasiliu. D. FELDMANN cere desființarea farmaciilor zemstvelor din Basarabia. D. AL. ITEANU, propune înființarea unei bănci a farmaciștilor având ca scop asigurarea cu proprii mijloace a desvoltării farmaciei. Ziua Ii A doua zi a congresului a fost consacrată conferințelor cu caracter științific și profesional. Prima conferință a fost desvoltată de d. prof. universitar Pamfil despre monografia băilor Hereniane. D-sa arată în mod documentat că aceste băi sunt superoare similarelor din1 Acus Baden, Aachen, Lupabad etc. și că ele sunt tot atât de bune ca și cele de la Karlsbad. D. dr. Benfee susține înființarea de facultăți de farmacie și autonomia direcțiunei generale a srviciului sanitar. Cere ca un proectul de reorganizare a farmaciei ce prevadă înzestrarea farmaciei cu medicamente cerute și necerute, reglementarea, orelor de muncă, asigurarea unei bune și conștiincioase preparări a medicamentelor. Președintele adunărei, d-1 Steanu mulțumește conferențiarului în numele congresului, pentru documentata expunere ce a făcut-o. D-1 SCHINDA (București) face o comunicare cu privire la rezultatele obținute cu deparazitare prin săpun higienia, atât la cald cât și la rece. D. JELEA citește telegramele de adeziune sosite din țară Telegramele D. STEANU citește telegrama trimisă de d. ministru Maxzescu, care spune că a fost împedicat să asiste la congres de împrejurări neprevăzute. D-sa telegrafiază că se va ține de făgăduiala făcută și va aduce în parlament proectul de reorganizare a farmaciilor române. D. Iteanu dă cetire apoi telegramei trimisă de congres primului ministru. D. ITEANU, prezidentul admirei, salută pe prefectul județului Caraș-Severin, sosit în sala de ședințe. Adunarea aclamă pe d. Corneanu, prefectul județului, care mulțumește ,salutând pe emigresiști în numele județului Cara Severin. BURSA BURSA de devize TÂRGUL OFICIAL Londra oferite 873. Elveția oferite 31,20 cerute 31. Italia oferite 9,18, cerute 9,30, încheiate 9,30. Paris oferite 12,75, cerute 12,68 Praga oferite 5,55, cerute 5,15,15. Dolari oferite 180.