Viitorul, august 1920 (Anul 14, nr. 3710-3734)
1920-08-01 / nr. 3710
Tentii-tínemn clasic Cea mai răcoroasă sală din Capitală Dir. Ștefan Marinescu COALA primară de băeți .. ."H (Str. Luterană 10) LICEUL REAL 1"r (Str. Luterană 10) Seria filmelor celebre Gaumont Cel mai interesant film « % mai aleas CREMA - PUDRA ! SAF=>UIM Sunt neîntrecute VOITI SA COMPARAȚI MĂRFURI FINE SIEFTINE? „A LA SAMARITAINE“ Strada Lipscani 20, București Unde se soldează toate mărfurile de vară cu mare reducere de prețuri. TINCTURA DE PĂR „W. SEEGER“ Cu renume mondial, vopsește părul albit sau cărunțit, imediat și natural in negru, brun, castaniu sau blond Inofensivitate garantată și certificată De vărsare la toate Droffieriile, farmaciile și Parfumeriile Depozit general pentru toată România 0.C. ZOBEL BUCUREȘTI. Str. I. L. CARAGIALE, 39 (Grădina Icoanei) ȘCOALELE Comunitatei Cvanstistice flit București ȘCOALA primară de fete (Str. Spiru Haret 5) ȘCOALA superioară de fete (Str. Spiru Haret 7) 5 COALĂ superioară de Comerț- ȘCOALA de c oroari p. fete —*^(Str. Luterană 10) (Str. Spiru Haret 7) PENSIONATUL de BAEȚI PENSIONATUL de FETE T (Str. Luterană 14) (Str. Spiru Haret 7) (COALA FROEBELIANA p. COPII MICI de ambele sexe (STRADA PUTU C.U PLOPI No. 6) DESCHIDEREA CURSURILOR LA 9 SEPTEMBRIE si. n. înscrierile încep la 30 August si n. în direcțiunile respective. EFORIA COMUNITATEI EVANGHELICE IMprin leli la Curele de piele pentru transmisiuni, englezești Ia, curele de păr de cămilă orig. englezești, curele de păr de cămilă speciale pentru sonde, curele de Ralata orig. patent DICK, curele de cusut și legat, impreunătoare de curele, ceară pentru curele, garnituri de asbest și cauciuc, plăci de asbest, clape de cauciuc pentru condensație, plăci de klingerit, fibră vulcanică, prespan, sticle de nivel, aparate de nivel klinger cu sticle de rezervă, robinete, țevi de fier și accesorii (fittinguri) manometre, ungători de tot felul, compoziție pentru lagăre, cositor englezesc Miel cu steag, macarale, oale de grafit, originale Morgan, filiere, șmirghel în praf pe hârtie sau pânză, praf de grafit, șlagloht, minium, lacăt, borax, cânepă fuior, fringhii de transmisiuni, oțel orig. Saville, ceasuri de control, cântare și bascule, motoare de benzină, etc. Ulei mineral, valvorină americană, unsoare consistentă, bumbac de șters etc. im «a i run ie un Ferestrae pentru gattere, ferestrae circulare, ferestrae panglică, pietre de ascuțit ferestrae calitate superioară, pile de tot felul etc. etc. Articole ral ultra morari Pânză de mutase orig. elvețiană, chingă de cânepă, cupe pentru elevatoare, șuruburi pentru cupe, pânză de sârmă, ciocane de ferecat late, ascuțite și Krohn, piere de moară franceze din carierele «La Ferté sous Jouarre» postamente de lemn, mașini pentru curățit grâu, bucate pentru făină etc. Krtlnigssiale pun 11111 Him Pompe de vin, furtun de cauciuc, furtun de cânepă, aparate «Vermores» pentru stropit vii cu piese de rezervă și discuri de cauciuc, etc. „ Depozit permanent pentru toate aceste articole la: ii ms & in im AUIO U TSSCIIMIC Centrala, București, Strada Regală No. 16—18. Filiale: Iași, Strada Ștefan cel mare No. 21. Cernăuți, Strada Hurmuzachi No. 8. Craiova, Strada M. Kogălniceanu No. 10. MANUALE IMPERMEABILE CAhISL ZEFIR PRIMA CALITATE MÂNUȘI, PARFUMERIE FINA, etc. fin sositis TIVOLI, Calea Ulîsinel, 88 CURELE, LOCOMOBILE INDUSTRIALE OS VANIZÁRE LA: UNIVERSALA“ Societate Anonimă str. Paris 4 bis. VIZITAT! MAGAZINUL MOTOARE, ELECTROMOTOARE, Portul OTETEUPi cllljttil Luid MMIMIIISA UHUI Sâmbătă, 31 Iulie 1920 Floarea din Stambul Duminică, 1 August 1920 seara SUZANA Luni, 2 August 1920. Pentru prima oară MARELE SUCCES VIENEZ Soțul Fericit Operă In 3 acte. Muzica de Eysler. Biletele de vânzare la Agenția Teatrală Română Tasagiul Imobiliara. In Citii ne vânzare Case mai mari si mai mici, vile, colonii de fabrici- Adresa: Dp. Rm Ut»sn © ss3f advocat cipt birou, în reg. de agenție. „UNIREA“ Fabrică pentru prelucrarea lemnului, Oficiul Economic al României și „Frigul“ Str. Ghiță Brzaza 31—33 (colț cu B-dul Ferdinand). Execută orice fel de lucrări ca : Dormitoare, birouri, sufragerii, mobile pentru restaurante, restaurante, scaune de grădina, Tămplărie de binale, parchete, dușumele de brad, răcitori etc. Asemenea se aduce la cunoștință atelierelor de tâmplărie particulare, că pot lucra la mașini pe prețuri convenabile. DE ÎNCHIRIAT libere de pe acum, două camere, eventual și bucătărie, în str. BATIȘTE No. 20. Agricultorii de piele englezești și toate uneltele AGRICOLE le găsiți numai la Magasinul SPECIAL și de ÎNCREDERE Philipp Delssmim Calea Victoriei 28, Pasagiului Macros, în gang. Telefon 32|82. SE CAUTA 4—5000 metri pătrați teren în apropiere de linie de garaj plasat în interiorul periferiei capitalei. Ofertele cu specificarea prețului și poziția locului se vor adresa Splaiul Brăncoveanu, IO Etajul I. D I. LEONESCU CURELE Select Cinema Central DUPĂ CEREREA GENERALA SE VA REPREZENTA * Sâmbătă și Duminecă SERIA I Luni și Mărfi SIRIA II Mercuri și Joi SERIA in Vineri și Sâmbătă SERIA IV ■ fP^îft I Bi In fiecare zi Contratorpitoarele Bellili ^11 m 1 italiene cedate H gl jm 11 țfs Jg p Marinei Regate* w y."y>' »1»«* jts«* priveșt spărtura în zidugile acelei cetăți. Admiteți și pentru partidul liberal, și pentru falanga aceia de tineri, cari au intrat în acel partid, numai era să facă să se realizeze această reformă, că el a dat asaltul să se facă spărtura în zidurile chinezești ale Constituției, cari împecicau țărănimea să aibă drepturi publice, ar opria orice ofensivă democratică în țară (aplauze) și aceasta este important. (Aplause). Prin urmare, dacă înainte de război, înainte de acea cauză —, care d-voastră spuneau că este cauza determinantă a reformei — a fost indusă chestiunea reformelor de acest partid, trebuie să î recunoaștem meritul său și dacă după război, cauza care spuneaț d-voastră că ar fi fost determinantă, ar fi fost cea adevărată ar fi trebuit să subziste efectele ei mai departe și nici un guvern și nici un partid politic să nu fi putut să aibă îndrăzneala de a suprima reformele votate și a reveni la colegiul cenzitar și muncile obligatorii. D. N. IORGA: Cum a fost sub ocupația germană. D. I. MIHALACHE: Contam I»e biruința Germaniei. D. V. P. SASU: Domnule Mihalache, trebue să mai recunoști, împreună cu mine, că din nenorocire atât pentru aspectul parlamentului, cât și pentru aspectul luptelor noastre politice votul universal nu Ta câștigat poporul de jos în sus, printr-o acțiune permanentă și lentă. Nu. Că aceste reforme — și aici este partea de laudă a clasei diligente și meritul partidului nostru — că de sus am dat votul universal pentu folosința celor de jos. (Președintele întru Huoc) • D. PREȘEDINTE: D-le Sassu mi faceți discuține la Mesaj. D. N. IORGA: E foarte interesant, domnule președinte. D. V. P. SASSU: D-voastră știți, domnule președinte, că noi cei din partidul liberal iam făcut cea mai mare economie în această discuție asupra mesajului. Aim deci dreptul să reclam o mai mare îngrinCnță de la d-voastră.. D. N. IORGA: Domnule președinte, partea cu ocupația germană am spus-o eu. D. V. P. SAlSstl: Am spus domnilor, că votul universal nu a fost câștigat de popor printrio acțiune organizată, printrio luptă continuă și euragioasă de jos în sus, că el a fost dat—ca o prevedere socială, și pentru întărirea națională a Statului— prin înțelepciunea aiolitică a partidului liberal. Poporul nefiind deci deprins cu această armă politică dă loc, mai alles acum la început, la o mulțime de neajunsuri și anomalii, în manifestările lui. care nu pot fi deocamdată decât tulburi. Din această cauză, asistăm la abuzuri electorale și parlamentare (întreruperi). Reformele a fost date nu impuse ■ din sebbbbmbdmbb O VOCE. Nu prin lupte politice, ei uriu sacrificiu de sânge pe front. D. V. P. SASU: Nu este suficientă vitejia ostășească a omului, care nu își dă seama de dicgaturile ce le are la o mai bună existență, ci trebue ca„ grupările politice, partidele să vie și să-i valorifice drepturile sale politice. Și, când este o grupare politică, care a valorificat țărănimea acesteia votul universal, exproprierea și împroprietărirea, atunci trebue să recunoașteți.—nu aveți ce face, căci sunt evenimente istorice pe care chiar d-voastră, dacă nu le-ați recunoaște acum le vor recunoaște urmașii d-voastră.— că partidul liberal național, între cele două partide de guvernământ existente, când nu exista nici partidul poporului și nici partidul cel țărănesc partidul liberal a fost acel partid de guvernământ, care a dat semnalul reformelor care a luptat necontenit din 1913 și a urmărit executarea acestor reforme, la Iași, cu ajutorul binevoitor, al tuturor sufetelor democratice, ca d. Iorga, care la Iași a avut o acțiune pozitivă, pentru reformă, iar nu o acțiune negativă, cum a fost aceia a unora dintre colegii noștri, ea <I. Lupu și idil Trancu Iași (întreruperi: sgomot). D. TRANCU-IAȘI ministrul muncei. Ne mândrim cu acțiunea aceia. D. N IORGA.— Dumnealor aveau idei mai înaintate. D. V. P. SASSU.- Natural, el era dorința dumnealor de la avea ceva mai mult. (întreruperi) dar au votat contra reformelor ce acum se aplucă. D. RADULESCU.- Domnule Sasu nu ați iscălit Împreună cu noi proeotul acela privitor la reforma agrară? (întreruperi zgomot). , D. V. P. SASU.— Am votat reformele acestea și eu și d-l Iorga, cu dorința aceia de a deschide mai largi porțele Constituției spre a da putința țărănimei să ia parte la viața politivcă a țărei și la stăpânirea pământului ca proprietari. Domniilor, acum venind aceștiunea Garoflîd. Un incident D. DUILIU ZAMFIRESCU, președintele Adunărei, Domnule Sasu, vă rog reveniții la chestiune. D. DR. N. LUPU..— Domnule Președinte, nu ascultați de ordinul președintelui consiliului, ci ascultați de noi (zgomot, întreruperi). O VOCE (după băncile majorităței) Ce ești controlor (zgomot, întreruperi). D. DR. N. LUPU.- Eu am văzut gestul pe care l’a făcut d-l președinte al consiliului și nici nu admitem aceasta (sgomot, întreruperi). D. V. P. Sasu.— Domnilor, mai am să spun câteva cuvinte și am terminat (sgomot, întreruperi). D. DUILIU ZAMFIRESCU președinte al Camerei.— Domnule Sasu vă rog să mă ajutați și d-voastră. VOCI (de pe ibrăvicile federației) Să arltfoi, să auzim. Rechiziționarea brațelor impuse partidului^ bolului a fost răsplătită cu în făptuirea reformelor D. V. P. SASU.— Domnule președinte, eu nu am de gînd să fac discuțiune la mesaj, dar pentru că am prilejul să vorbesc într’o chestiune ca t aceasta, profit de el spre a da explicațiuni mai lămuritoare. D. Garofd, pentru ca să justifice legea muncilor obligatorii, care era logea votată de parlamentul danlc și care era o lege prin care se stabilea un regim economic, — odios tara mimei— însă pentru timp de pace, d-nr a voit ea să arate, că autorul acestei inovațiuni, a întroducerei muncilor silnice pentru timpurile noastre obișnuite, este partidul naționial-liberal, întrucât d-l Mârzescu,fostul ministru de domenii în timp de restriște la Iașii, a luat pentru prima oară o dispoezițiune ministerială prin care permitea organelor administrative să reci iiziționeze munca oamenilor. Dar această măsură era luată pentru timpurile excepționale; dar dacă măsurile excepționale își au explicațiunea lor, și sunt îngăduite cu durere dad suflet, în timpurile grele, acele măsuri, acest regim excepțional, nuși are mici o justificare, pentru timpurile normale de pace. Acea măsură excepțională a fost luată pe timpul acela foarte greu, câinnd știți, că întreaga armată era retrasă într’un singur colț, —colțul sfânt rămas din întreaga tara Moldova I D. N. IORGA — Numai în 6 județe, D. V. P. SASU, și care a scăpat, grație vitejiilor ostașilor noștri și poate sub imboldul și protecția spiritului marelui voevod Ștefani Vodă cel mare și sfânt, a scăpat de a fi pângărit și profanat de călcarea inamică. Ei bine, numai atunci, numai pentru acele vremuri excepționale, s’a simțit nevoia, pentru ca să poată să se aprovizioneze armata și populațiunea refugiată, o anumită nevoe vremelnică, cu totul vremelnică, a silit guvernul de atuncii să ia dispozițtiunea excepțională de rechizițiune a brațelor. Măsură de care s’a abuzat în mod nouman de unii proprietari și frrendași din Moldova. Au uzat și au abuzat de această măsură (aplauze furtunoase pe băncile opoziției) așa de mult, încât aproape a restignit țărănimea din Moldova, prin dihödta muncilor agricole (aplauze furtunoase pe băncile federației și opoziției), îmi pare bine să imi-ați dat acest prilej ca să protestez, fiindcă grație acestei măsuri, a venit o clasă de aiendași și proprietari noui cari vrând să scape și de armată, am venit acolo pentru ca să aibă —prin concedii agricole— mobilizarea pe loc; și tot grație acestei măsuri, unii dintre proprietarii și arendașii aceștia au făcut averi considerabile din munca salidă, a nenorocitului popor (aplauze furtunoase pe băncile opoziției, zgomot, întreruperi pe băncile majoritaței). D. BALAN: Să nu uitați, domnule Sasu că dintre mobilizați pe loc erau și foarte mulți liberali, (sgomot, întreruperi). D. V. P. SASU : O fi fost și liberali (sgomot, întreruperi). Prin urmare, ca concluzie, să nu confundați, domnule Garoflid, o măsură excepțională—dictată de împrejurările și necesitățile războiului—ca aceia luată de guvernul liberal,— cu un regim economic, odios țărănimei și nefondat în economia politică, ca legea muncilor obligatori votată de dv. pentru timpul normal. — Și să nu uitam că de îndată ce a trecut regimul războiului,—regimul excepțional,— partidul național liberal a fost cel dintâi care — imediat după anularea lucrărilor parlamentului Marghiloman— a alcătuit și promulgat decretul de expropriere din 15 Decembrie 1918, luând imediat pământul expropriat și dându-l țăranilor și a făcut decretul electoral cel mai democratic decret electoral din toată Europa. Acesta este adevărul adevărat pe care-l vede toată luarea de bună credință, dar pe care nu-i pot vedea numai aceia cari își traig pe ocoi, perdeaua patimii lor politice. (Apl.). Corpurile legiuitoare SENATUL Ședința dela 31 iulie Ședința se deschide la orele 9 și jumătate, sub președienția d-lui general C. Coandă. Pe banca ministerială, d-nii general I. Răoșeanu, general G. C. Vălleanu, Th. Cudalbe, Gr. Trancu-Iași, I. Stârcea I. C. Atanasiu. Se fac formalitățile obișnuite. Diferitte comunicări D. GR. ALEVRA semnalează d-lui ministru de industrie unele sabuzuri ale administrației băilor Herculane, atrăgând atențiunea în special asupra directorului, care e o adevărată pacoste. D. OCTAVIAN TAZLAOANU râspunde că până acum aceste băi au fost administrate de Resortul ocrotirilor sociale din fostul consiliu dirrigent. Trecând sub controlul ministerului de Industrie, vor băpăsta o «11 ministrație mai conformă cu cerințele noi. Cât privește doritorul„ o anchetă va stabili care e gradul lui de vinovăție. D.ERVANTE MELIDON face o comunicare cu privire la vacanța unei poliții din județul Durostor. Adresează apoi o interpelare d-lui ministru de război, asupra neavansării ofițerilor farmaciști. D. CRISTACHE GEORGESCU, revine asupra unei comunicări precedente, cu privire la înlăturarea învățătorilor și a preoților din fruntea băncilor populare și imperativelor sătești, cerând lămuriri d-lui ministru de instrucțior D. FLORESCU face o comunicare cu privire la învățătorii invalizi. Concesiunea Soc. „Delta Dunărei“ Interventindu-se ordinea de zi. d. D. Hențescu își dezvoltă interpelarea adresată d-lui ministru de domenii, cu privire la concesiunea acordată societății „Delta Dunării“. D. HENȚIESCU arătând că formele legate n’au fost respectab1 în acontarea acestei concesiuni folositoare, cere revizuirea concesiunei, acordându-se societății avantagii, de pe urma cărora populația nu poate decât să câștige. . . D. TH. CUDALBUI ministrul domenil<iri în răspunsul său, dă drept singură cauză a lipsei de pește, lipsa de specialiști în exploatarea și administrarea. D. I. MAGURA: Incorectitudinea funcționarilor. D. MINISTRU CUDALBU. maispune că una din cauzele cari B au decis să facă referire la acordarea concesiiUNII, a fost și faptul că societatea nu utilizează personalul românesc în proporția legiuită. Această lipsă guvernul are intenția s’o remedieze prin înființarea unei școli de pescari din orfanii din război. . . „ . D. ministru medee asigurând pe interpelator că guvernul dorește să încurajeze industria pescuitului, dar are nevoe de asigurările societății că activitatea, iei va fi spre binele IIARURA, în aceeași chestiune, arată că deși avem piste din belșug, populația suferă lipsa lui, din cauza numai a speculări de către funcționarii abuzivi, de oairi abundă, administrația pescăriior. D. TH. CUDALBII, ministru de domeniu, promite că va lua măsuri împotriva abuzurilor selmnante. D. Gr. ALEVRA, renunțând la interpelarea d-sale adresată d-lui ministru și comunicațiilor. D. MINISTRU Oct. TAZLAOANG Vă rog să exemplificați cu cifre; arfstați capitalurile învestite până la 1916 in industria petroliferă. D. SCARLAT ORASCU: Sunt gata să vă răspund și mai sunt preparat pentru a vă răspunde și la altele. D. OCT. TAZLACANU: "Nu vă voi da prilejul. D. Orăscu, arată mai departe că numai pentru a plăti o poncesiune a acestor terenuri cari sunt în mâinile a unui milion de locuitori din zona petroliferă ar trebui peste tot miliardă. D. Orăscu crede că azi în epoca de relaceția, nu ne putem permite laxul unor rățpeli economice. Să nu lăsăm un moment să ee creadă câ actualul guvern continuă politica de ură izvorâtă din insuccesele diplomatice. Decretul d-lui Tăzlăoanu pe partea luminoasă e o îndreptare întrucât sau e complecit prohibitiv. Atrag însă atenția guvamnului a»wp» părții înfcunecoase plină de ipcil’scole. Prin abordarea de permisiuni mintali concesiunilor naționalilor, «’ar marca o politică economică, pe care încă — cel puțin 6 ani — nu putem s’o obținem. .. . î RissesTäsul ■nmasli’ului KseTMaraaro's-î!iî3s^a»iasB3srr5»B3E23B3a -ggidusfriâi D. OCTAVIAN TAZLATTANTT, I ministru de hurminiie și comerț, regretă oft d. Orăscu n’a adus alții o nota nouă în această problemă care e una din cele mai grele, și care azi are alte cerințe ca atunci când eram o țară numai de opt i#ilioane de locuitori. Nu e încă momentul să facem din cutia întreagă a acestei chestiuni. D. Orăscu n’a făcut decât o critică a decretelor-legi, recunoscând că decretul meu din 7 iulie, constitue un pas înainte, prin aceea că ridică o parte iun măsurile prohibitive. Chestiuni ca aceea ridicată de d. Orăscu trebue să fie chestiuni de stat, și nu de guvern. Această chestiune o vom aranja cu asentimentul șefilor tuturor grupărilor politice. D. SC. ORASCUI: Și al d-lui Moscovicî. D. OCT. TAZLAUM: Da, și dacii va cadra cu interesele ecrdemice ale țării, vom tine seama de el, dacă nu, cu părere de rău îl vom ignora. D. Orăscu s-a sindicalizat un principiu care e la baza politicii petroli*ifere a Statelor Uniteși a Angliei. In orice caz, îrscrieo d. ministru, canid vom staiiil regimuil petrolului vom căuta să ne conducem, in primul rând, de interesele vionorului. Ședința se suspendă pentru 10 miinnute. In chestia consolidărilor atroliere^ D. SCARLAT ORASCU își citea,voltăi interpelarea ,adresată1 d-lui ministru al industriei și comerțului ,asupra celor doiouă doctorü-língi tini sporirea tranzacțiunilor și suspendarea legei consolidărilor petrolifere. D. Orăscu spune că nu vrea sa afer ca miei pe d. miinistru personal, nici guvernul, dimpotrivă. D-sa arată că decretele având un c caracter prohibitiv au adus complecta stagnare a industriei petroliferă și vor fi arde, cu vremea, datorită indolenței noastre, ca dintr-o exportatoare de petrol să ajungem la import de petrol și derivate. Vorbind de numeroasele cochietăți petrolifere, arată că scopul lor exclusiv era să-și apoculeze valorile de bursă, citind cazuri concrete. D. Orăscu dă amănunte asupra condițiunilor în cari se fac exploatarea petroliferă și capitalurile necesare. . . , Venind la formula „Petrivid românesc al românilor“ d. Orăscu spune că această formulă e plină de menaj pentru omul simplu și răspunsul e lesne de preurăzut. ^ a Acapararea e o gogoriță, căci in fapt, după relatările de azi, pentru ia, acapara terenuriile noastre ,petrolifere nu ar ajunge numerarul omeni rcii întregit. Cheșul Sosea scumpirea straiului La deschidere, d. Guriță își dezvoltă interpelarea asupra scumspirei traiului. După interpelator 4 sunt categoriile cari scumpesc viața făcând o imposibilă pentru cei mici, îmbogățiții peste noapte și dim război, cocotele... D. I. GR. BORGOVAN. Demimondenele, adică... D. GURIȚA. Fie... și cei cari nu fac nimic. După ce arată situația de azi a pieței, interpelatorul indică o serie de soluțiuni: instituirea de comisiuri din parlamentari și comercianți, care i să inventarieze stocurile existente și să avizeze asupra cererilor de import, instituirea de asemeni a tichetelor de muncă, precum și retragerea avantagiilor acordate industriei naționale, în cazul când se va dovedii că participă la un cartel. D. I. C. ATANASIU, subsecretar de stat la refacere și aprovizionare •în răspunsul său, arată că altele sunt cauzele scumpetei traiului decât cele arătate de d-1 Guriță, cauze care ■ își găsesc explicația în urmările războiului, care ne-a epuizat rezervele și ne-a micșorat producția. Afară de aceasta trebue să ținem spaima și de zdruncinul moral produs de război: cele 8 ore de muncă nu se compară că producție ulei cu 4 di timpurile mormăie. La scăderea producției, a comtribuit ,desigur și lipsa rraișirilor, cari ^ în industriile petrolifere și a morăritului, în special, sunt aproape inexistente. O altă panza, a scumpetei e și sporul de populații?, datorit aportului noustor ținuturi nu treibue să intăm că și lipsa mijloacelor de transport e una din cauzele acestei stări. Valul de ieftinite va veni și la în ziua când vor veni și mărturie comandate în străinătate. © © pitiniia^ea in pag IV«^