Viitorul, august 1920 (Anul 14, nr. 3710-3734)

1920-08-01 / nr. 3710

Tentii-tínemn clasic Cea mai răcoroasă sală din Capitală Dir. Ștefan Marinescu­­ COALA primară de băeți .. ."H (Str. Luterană 10) LICEUL REAL 1"r (Str. Luterană 10) Seria filmelor celebre Gaumont Cel mai interesant film « % m­ai aleas CREMA - PUDRA ! SAF=>UIM Sun­t­ neîntrecute VOITI SA COMPARAȚI MĂRFURI FINE SIEFTINE? „A LA SAMARITAINE“ Strada Lipscani 20, București Unde se soldează toate mărfurile de vară cu mare reducere de prețuri. TINCTURA DE PĂR „W. SEEGER“ Cu renume mondial, vopsește părul albit sau că­runțit, imediat și natural in negru, brun, castaniu sau blond Inofensivitate garantată și certificată De vărsare la toate Droffi­eriile, farma­ciile și Parfumeriile Depozit general pentru toată România 0.C. ZOBEL BUCUREȘTI.­ Str. I. L. CARAG­IALE, 39 (Grădina Icoanei) ȘCOALELE Comunitatei Cvan­stistice flit București ȘCOALA primară de fete (Str. Spiru Haret 5) ȘCOALA superioară de fete (Str. Spiru Haret 7) 5 COALĂ superioară de Comerț- ȘCOALA de c oro­ari p. fete —*^(Str. Luterană 10)­­ (Str. Spiru­ Haret 7) PENSIONATUL de BAEȚI PENSIONATUL de FETE T (Str. Luterană 14) (Str. Spiru Haret 7) (COALA FROEBELIANA p. COPII MICI de ambele sexe (STRADA PUTU C.U PLOPI No. 6) DESCHIDEREA CURSURILOR LA 9 SEPTEMBRIE si. n. înscrierile încep la 30 August si n. în direcțiunile respective. EFORIA COM­UNIT­ATEI EVANGHELICE IM­prin leli la Curele de piele pentru transmisiuni, englezești I­a, curele de păr de cămilă orig. englezești, curele de păr de cămilă speciale pentru sonde, curele de Ralata orig. patent DICK, curele de cusut și legat, impreunătoare de curele, ceară pentru curele, garnituri de asbest și cauciuc, plăci de asbest, clape de cauciuc pentru condensație, plăci de klingerit, fibră vulcanică, prespan, sticle de nivel, aparate de nivel klinger cu sticle de rezervă, robinete, țevi de fier și accesorii (fittin­­guri) m­anometre, ungători de tot felul,­ compoziție pentru lagăre, co­sitor englezesc Miel cu steag, macarale, oale de­ grafit, originale Mor­gan, filiere, șmirgh­el în praf pe hârtie sau pânză, praf de grafit, șlag­­loht, minium, lacăt, borax, cânepă fuior, fringhii de transmisiuni, oțel orig. Saville, ceasuri de control, cântare și bascule, motoare de benzină, etc. Ulei mineral, valvorină americană, unsoare consistentă, bumbac de șters etc. im «a­­ i­ run ie un Ferestrae pentru gattere, ferestrae circulare, ferestrae panglică, pietre de ascuțit ferestrae calitate superioară, pile de tot felul etc. etc. Articole ral ultra morari Pânză de m­utase orig. elvețiană, chingă de cânepă, cupe pentru elevatoare, șuruburi pentru cupe, pânză de sârmă, ciocane de ferecat late, ascuțite și Krohn, pi­ere de moară franceze din carierele «La Ferté sous Jouarre» postamente de lemn, mașini pentru curățit grâu, bucate pentru făină etc. Krtlnig­ssiale pun 11111­ Him Pompe de vin, furtun de cauciuc, furtun de cânepă, aparate «Vermores» pentru stropit vii cu piese de rezervă și discuri de cau­ciuc, etc. „ Depozit permanent pentru toate aceste articole la: ii ms & in im AUIO U TSSCIIMIC Centrala, București, Strada Regală No. 16—18. Filiale: Iași, Strada Ștefan cel mare No. 21. Cernăuți, Strada Hurmuzachi No. 8. Craiova, Strada M. Kogălniceanu No. 10. MANUALE IMPERMEABILE CAhISL ZEFIR PRIMA CALITATE MÂNUȘI, PARFUMERIE FINA, etc. fin sosit­is TIVOLI, Calea Ul­îsinel, 88 CURELE, LOCOMOBILE INDUSTRIALE OS VANIZÁRE LA: U­NIVERSALA“ Societate Anonimă str. Paris 4 bis. VIZITAT! MAGAZINUL MOTOARE, ELECTROMOTOARE, Portul OTETEUPi­ cllljttil Luid MMIMIIISA UHUI Sâmbătă, 31 Iulie 1920 Floarea din Stambul Duminică, 1 August 1920 seara SUZANA Luni, 2 August 1920. Pentru prima oară MARELE SUCCES VIENEZ Soțul Fericit Operă In 3 acte. Muzica de Eysler. Biletele de vânzare la Agenția Teatrală Română Tasagiul Imobiliara. In Citii ne vânzare Case mai mari si mai mici, vile, co­lonii de fabrici- Adresa: Dp. Rm Ut»sn © ss3f advocat cipt birou, în reg. de agenție. „UNIREA“ Fabrică pentru prelucrarea lemnului, Oficiul Economic al României și „Frigul“ Str. Ghiță Brzaza 31—33 (colț cu B-dul Ferdinand). Execută orice fel de lucrări ca : Dormitoare, birouri, sufragerii, mobile pentru restaurante, res­taurant­e, scaune de grădina, Tămplărie de binale, parchete, dușumele de brad, răcitori etc. Asemenea se aduce la cuno­ștință atelierelor de tâmplărie particulare, că pot lucra la ma­șini pe prețuri convenabile. DE ÎNCHIRIAT libere de pe acum, două ca­mere, eventual și bucătărie, în str. BATIȘTE No. 20. Agricultori­­i­ de piele englezești și toate uneltele AGRICOLE le găsiți numai la Magasinul SPECIAL și de ÎNCREDERE Philipp Delssmim Calea Victoriei 28, Pasagiul­ui Macros, în gang. Telefon 32|82. SE CAUTA 4—5000 metri pătrați teren în a­­propiere de linie de garaj plasat în interiorul periferiei capitalei. Ofertele cu specificarea prețului și poziția locului se vor adresa Splaiul Brăncoveanu, IO Etajul I. D­­ I. LEONESCU CURELE Select Cinema Central DUPĂ CEREREA GENERALA SE VA REPREZENTA * Sâmbătă și Duminecă SERIA I Luni și Mărfi SIRIA II Mercuri și Joi SERIA in­ Vineri și Sâmbătă SERIA IV ■ fP^îft I Bi In fiecare zi Contratorpitoarele Bel­lili ^11 m 1 italiene cedate H gl jm 11 țfs Jg p Marinei Regate* w y."y>' »1»«* jts«* priveșt spărtura în zid­ugile acelei cetăți. Admiteți și pentru partidul liberal, și pentru falanga aceia de tineri, cari au intrat în acel partid, numai era să facă să se realizeze a­­ceastă reformă, că el a dat asaltul să se facă spărtura în­ zidurile chi­nezești ale Constituției, cari împe­­cicau țărănimea să aibă drepturi publice, ar opria orice ofensivă de­mocratică în țară (aplauze) și a­­ceasta este important. (Aplause). Prin urmare, dacă înainte de răz­boi, înainte de acea cauză —, care d-voastră spuneau­ că este cauza de­terminantă a reformei — a fost in­­dusă chestiunea reformelor de acest partid, trebuie să­ î recunoaștem me­ritul său și dacă după război, cau­za care spuneaț­ d-voastră că ar fi fost determinantă, ar fi fost cea a­­devărat­ă ar fi trebuit să subziste efectele ei mai departe și nici un gu­vern și nici un partid politic să nu fi putut să aibă îndrăzneala de a suprima reformele votate și a reve­ni la colegiul cenzitar și muncile o­­bligatorii. D. N. IORGA: Cum a fost sub ocupația germană. D. I. MIHALACHE: Contam I»e biruința Germaniei. D. V. P. SASU: Domnule Mihala­­che, trebue să mai recunoști, împre­ună c­u­ mine, că din nenorocire atât pentru aspectul parlamentului, cât și pentru aspectul luptelor noastre politice votul universal nu Ta câș­tigat poporul de jos în sus, printr-o acțiune permanentă și lentă. Nu. Că aceste reforme — și aici este partea de laudă a clasei diligente și meri­tul partidului nostru — că de sus am dat votul universal pentu folo­sința celor de jos. (Președintele în­­tru Hu­oc) • D. PREȘEDINTE: D-le Sassu mi faceți discuț­i­ne la Mesaj. D. N. IORGA: E foarte interesant, domnule președinte. D. V. P. SASSU: D-voastră știți, domnule președinte, că noi cei din partidul liberal­ iam făcut cea mai mare economie în această discuție asupra mesajului. Aim deci dreptul să reclam o mai mare îngr­inCn­ță de la d-voastră.. D. N. IORGA: Domnule preșe­dinte, partea cu ocupația germană am spus-o eu. D. V. P. SAlSstl: Am spus­ domni­lor, că votul universal nu a fost câș­tigat de­ popor printrio acțiune or­ganizată, prin­trio luptă continuă și euragioasă de jo­s în sus, că el a fost dat—ca o prevedere socială, și pen­tru întărirea națională a Statului— prin înțelepciunea aiolitică a parti­dului liberal. Poporul nefiind­ deci deprins cu această armă politică dă loc, mai al­les acum la început, la o mulțime de neajunsuri și anomalii, în manifes­tările lui. care nu pot fi de­o­cam­­dată de­cât tulburi. Din această cauză, asistăm la a­­buzuri electorale și parlamentare (întreruperi). Reformele a fost date nu impuse ■ din sebbbbmbdmbb O VOCE. Nu prin lupte politice, ei uriu sacrificiu de sânge pe front. D. V. P. SASU: Nu este sufici­entă vitejia ostășească a omului, ca­re nu își dă seama de dicgaturile ce le are la o mai bună existență, ci trebue ca„ grupările politice, parti­dele să vie și să-i valorifice dreptu­rile sale politice. Și, când este o gru­pare politică, care a valorificat ță­rănimea acesteia votul universal, exproprierea și împroprietărirea, a­­tunci trebue să recunoașteți.—nu a­­veți ce face, căci sunt evenimente istorice pe care chiar d-voastră, da­că nu le-ați recunoaște acum le vor recunoaște urmașii d-voastră.— că partidul liberal național, între cele două partide de guvernământ existente, când nu exista nici par­tidul poporului și nici partidul cel țărănesc partidul liberal a fost a­­cel partid d­e guvernământ, care a dat semnalul reformelor care a lup­tat necontenit din 1913 și a urmărit executarea­ acestor reforme, la Iași, cu ajutorul binevoitor, al tuturor su­fetelor democratice, ca d. Iorga, care la Iași a avut o acțiune poziti­vă, pentru reformă, iar nu o acțiu­ne negativă, cum a fost aceia a u­­nora dintre colegii noștri, ea <­­­I­. Lupu și idi­l Trancu Iași (întreru­peri: sgomot). D. TRANCU-IAȘI ministrul mun­­cei. Ne mândrim cu acțiunea aceia. D. N IORGA.— Dumnealor aveau idei mai înaintate. D. V. P. SASSU.- Natural, el era dorința dumnealor de la avea ceva mai mult. (întreruperi) dar au votat contra reformelor ce acum se aplu­că. D. RADULE­SCU.- Domnule Sasu nu ați iscălit Împreună cu noi proeo­tul acela privitor la reforma agrară? (întreruperi zgomot). , D. V. P. SASU.— Am votat refor­mele acestea și eu și d-l Iorga, cu do­rința aceia de a deschide mai largi porțele Const­ituției spre a da putința țărănimei să ia parte la viața politi­­­vcă a țărei și­ la stăpânirea pământu­lui ca proprietari. Domniilor, acum venind a­cești­unea Garoflîd. Un incident D. DUILIU ZAMFIRESCU, preșe­dintele Adunărei, Domnule Sasu, vă rog reveniții la chestiune. D. DR. N. LUPU..— Domnule Pre­ședinte, nu ascultați de ordinul pre­ședintelui consiliului­, ci ascultați de noi (zgomot, întreruperi). O VOCE (după băncile majorită­­ței) Ce ești controlor (zgomot, între­ruperi). D. DR. N. LUPU.- Eu am­ văzut gestul pe care l’a făcut d-l președinte al consiliului și nici nu admitem a­­ceasta (­sgomot, întreruperi). D. V. P. Sasu.— Domnilor, mai am să spun câteva cuvinte și am termi­nat (sgomot, întreruperi). D. DUILIU ZAMFIRESCU preșe­dinte al Camerei.— Domnule Sasu vă rog să mă ajutați și d-voastră. VOCI (de pe ibrăvicile federației) Să arltfoi, să auzim. Rechiziționarea brațelor impuse partidulu­i^ bolului a fost răsplătită cu în­­ făptuirea reformelor D. V. P. SASU.— Domnule preșe­dinte, eu nu am de gînd să fac discu­­țiune la mesaj, dar pentru că am pri­lejul să vorbesc într’o chestiune ca t a­­ceasta, profit de el spre a da e­xplica­­­țiuni m­ai lămuritoare. D. Garof­d, pentru ca să justifice legea muncilor obligatorii, care era logea votată de parlamentul d­anlc și care era o lege prin care se stabilea un regim economic, — odios tara mi­mei— în­să pentru timp de pace, d-nr a voit ea să arate, că autorul acestei inovațiuni, a întrod­ucerei muncilor silnice pentru timpurile noastre obiș­nuite, este partidul na­ționial-liberal, întrucât d-l Mârzescu,­fostul ministru de domenii în timp de restriște la Ia­șii, a luat pentru prima oară o dispoe­zițiune ministerială prin care permi­tea organelor administrative să re­ci­ iizițion­eze munca oamenilor. Dar această măsură era luată pentru timpurile excepționale; dar dacă mă­surile excepționale își au explicațiu­­nea lor, și sunt îngăduite cu durere dad su­flet, în timpurile grele, acele măsuri, acest regim excepțional, nu­și are mici o justificare, pentru tim­purile normale de pace. Acea măsură excepțională a fost luată pe timpul acela foarte greu, câinnd știți, că întreaga armată era re­trasă într’un singur colț, —colțul sfânt rămas din întreaga tara Mol­dova I D. N. IORGA — Numai în 6 județe, D. V. P. SASU, și care a scăpa­t, gra­ție vitejiilor ostașilor noștri și poate sub imboldul și protecția spiritului marelui voevod Ștefani Vodă cel mare și sfânt, a scăpat de a fi pângă­rit și profanat de călcarea inamică. Ei bine, numai atunci, numai pen­tru acele vremuri excepționale, s’a simțit nevoia, pentru ca să poată să se aprovizioneze armata și populați­­unea refugiată, o anumită nevoe vre­melnică, cu totul vremelnică,­ a silit guvernul de atuncii să ia dispozițtiu­­nea excepțională de rechi­zițiune a bra­țelor. Măsură de care s’a abuzat în mod nou­man de unii proprietari și fr­ren­dași din Moldova. Au uzat și au abuzat de această măsură (aplauze furtunoase pe băncile opoziției) așa de mult, încât aproape a restignit ță­rănimea din Moldova, prin dihödta muncilor agricole (aplauze furtunoase pe băncile federației și opoziției), îmi pare bine să imi-ați dat acest prilej ca să protestez, fiindcă grație a­­cestei măsuri, a venit o clasă de ai­en­dași și proprietari­ noui cari vrând să scape și de armată, am­ venit acolo pentru ca să aibă —prin concedii a­­gricole— mobilizarea pe loc; și tot grație acestei măsuri, unii dintre pro­prietarii și arendașii aceștia­­ au făcut averi considerabile din munca salidă, a nenorocitului popor (aplauze furtu­noase pe băncile opoziției, zgomot, în­­tre­ruperi pe băncile majori­taței). D. BALAN: Să nu uitați, domnule Sasu că dintre mobilizați pe loc erau și foarte mulți liberali, (sgomot, între­ruperi). D. V. P. SASU : O fi fost și libe­rali (sgomot, întreruperi). Prin urmare, ca concluzie, să nu confundați, domnule Garoflid, o mă­sură excepțională—dictată de împre­­jurările și necesitățile războiului—ca aceia luată de guvernul liberal,— cu un regim economic, odios țărănimei și nefondat în economia politică, ca legea muncilor obligatori votată de d­v. pentru timpul normal. — Și să nu uitam că de îndată ce a trecut regimul războiului,—regimul excepțional,— partidul național libe­ral a fost cel dintâi care — imediat după anularea lucrărilor parlamentu­lui Marghiloman— a alcătuit și pro­mulgat decretul de expropriere din 15 Decembrie 1918, luând imediat pă­mântul expropriat și dându-l țărani­lor și a făcut decretul electoral cel mai democratic decret electoral din toată Europa. Acesta este adevărul adevărat pe­­ c­are-l vede toată luarea de bună cre­­­dință, dar pe care nu-i pot vedea numai aceia cari își traig pe ocoi, perdeaua patimii lor politice. (Apl.). Corpurile legiuitoare SENATUL Ședința dela 31 iulie Ședința se deschide la orele 9 și jumătate, sub președienția d-lui ge­neral C. Coandă. Pe banca ministerială, d-nii gene­ral I. Răoșeanu, general G. C. Văllea­­nu, Th. Cudalbe, Gr. Trancu-Iași, I. Stârcea I. C. Atanasiu. Se fac formalitățile obișnuite. Diferitte comunicări D. GR. ALEVRA semnalează d-lui ministru de industrie unele sabuzuri ale administrației băilor Herculane, atrăgând atențiunea în special asu­pra directorului, care e o adevărată pacoste. D. OCTAVIAN TAZLAOANU râs­punde că până acum aceste băi au fost administrate de Resortul ocro­tirilor sociale din fostul consiliu dir­rigent. Trecând sub controlul ministeru­lui de Industrie,­ vor b­ăpăsta o «1­1­ ministrație mai conformă cu cerin­­țele noi. Cât privește dori­torul„ o anchetă va stabili care e gradul lui de vinovăție. D.­ERVANTE MELIDON face o comunicare cu privire la vacanța unei poliții din județul Durostor. Adresează apoi o interpelare d-lui ministru de război, asupra neavan­­sării ofițerilor farmaciști. D. CRISTA­CHE GEORGESCU, revine asupra u­nei comunicări pre­­­cedente, cu privire la înlăturarea învățătorilor și a preoților din frun­tea băncilor populare și imperative­lor sătești, cerând lămuriri d-lui ministru de in­strucțior­ D. FLORESCU face­ o comunicare cu privire la învățătorii invalizi. Concesiunea Soc. „Delta Dunărei“ Interventindu-se ordinea de zi. d. D. Hențescu își dezvoltă interpela­rea adresată d-lui ministru de do­menii, cu privire la concesiunea a­­cordată societății „Delta Dunării“. D. HENȚIESCU­­ arătând că for­mele legate n’au fost respecta­b­1 în a­contarea acestei concesiuni folosi­toare, cere revizuirea concesiunei, acordându-se­­ societății avantagii, de pe urma cărora populația nu poa­te decât să câștige. . . D. TH. CUD­ALBUI ministrul do­­men­­il<iri în răspunsul său, dă drept singură cauză a lipsei de pește, lip­­sa de specialiști în exploatarea și administrarea. D. I. MAGURA: Incorectitudinea funcționarilor. D. MINISTRU CUDALBU. mai­­spune că una din cauzele cari B au decis să facă refer­ire la acordarea concesiiUNII, a fost și faptul că so­cietatea nu utilizează personalul ro­mânesc în proporția legiuită.­­ Această lipsă guvernul are inten­ția s’o remedieze prin înființarea u­­nei școli de pescari din orfanii din război. . . „ . D. ministru medee asigurând pe interpelator că guvernul dorește să încurajeze industria pe­scuitu­lui, dar are nevoe de asigurările societății că activitatea, iei va fi spre binele IIARURA, în aceeași ches­­tiune, arată că deși avem piste din belșug, populația suferă lipsa lui, din cauza numai a speculări de că­tre funcționarii abuzivi, de oairi a­­bundă, administrația pescări­ior. D. TH. CUDALBII, ministru de dom­eni­u­, promite că va lua măsuri împotriva abuzurilor selmna­nte.­­ D. Gr. ALEVRA, renunțând la int­­erpelarea d-sale adresată d-lui mi­nistru și comunicațiilor. D. MINISTRU Oct. TAZLAOANG Vă rog să exemplificați cu cifre; a­­rfstați capitalurile învestite­­ până la 1916 in industria petroliferă. D. SCARLAT ORASCU: Sunt ga­ta să vă răspund și mai sunt pre­parat pen­tru a vă răspunde și la altele. D. OCT. TAZLACANU: "Nu vă voi da prilejul. D. Orăscu, arată m­ai departe că numai pentru a plăti o poncesiune a acestor terenuri cari sunt în mâi­nile a unui milion de locuitori din zona petroliferă ar trebui peste tot miliardă. D. Orăscu crede că azi în epoca de relaceția, nu ne putem permite la­­xul unor rățpeli economice. Să nu lăsăm un moment să ee creadă câ actualul guvern continuă politica de ură izvorâtă din insuc­cesele diplomatice. Decretul d-lui Tăzlăoanu pe­­ par­­tea luminoasă e o îndreptare întru­cât sau e complecit prohibitiv. Atrag însă atenția guvamnului a­­»wp» părții înfcunecoase plină de ipcil’scole. Prin abordarea de permisiuni mi­ntali concesiunilor naționalilor, «’ar marca o politică economică, pe ca­re încă — cel puțin 6 ani — nu pu­tem s’o obținem. .­­. . î RissesTäsul ■nmasli’ului KseTMaraaro's-î!iî3s^a»iasB3srr5»B3E23B3a -ggidusfriâi D. OCTAVIAN TAZLATTANTT, I ministru de hurminiie și comerț, regretă oft d. Orăscu n’a adus alții o nota nouă în această problemă care e una din cele mai grele, și care azi are alte cerințe ca atunci când eram o țară numai d­e opt i#i­­lioane de locuitori. Nu e încă momentul să facem d­in cutia întreagă a acestei chestiuni. D. Orăscu n’a făcut decât o critică a decretelor-legi, recunoscând că de­cretul meu din 7 iulie, constitue un­ pas înainte, prin aceea că ridi­că o parte iun­ măsurile prohibitive. Chestiuni ca aceea ridicată de d. Orăscu­ trebue să fie chestiuni de stat, și nu de guvern. Această ches­tiune o vom aranja cu asentimentul șefilor tuturor grupărilor politice. D. SC. ORASCUI: Și al d-lui Mos­­covicî. D. OCT. TAZLAUM­: Da, și dacii va cadra cu interesele ecrd­emice ale țării, vom tine seama de el, dacă­ nu, cu părere de rău îl vom ignora. D. Orăscu s-a sindicalizat un prin­cipiu care e la baza pol­it­ic­ii pe­troli*­ifere a Statelor­ Unite­­și a Angliei. In orice caz, îrscrieo d. ministru, canid vom staiiil­ regimuil petrolului vom căuta să ne conducem, in pri­mul rând, de interesele vionorul­ui. Ședința se suspendă pentru 10 mii­nnute. In chestia consolidărilor atroliere^ D. SCARLAT ORASCU își citea­­,voltăi interpelarea ,adresată1 d-lui ministru al industriei și comerțului ,asupra celor doiouă doctorü-língi tini sporirea tranzacțiu­nilor și sus­pendarea legei consolidărilor petro­lifere. D. Orăscu spune că nu vrea sa a­­fer ca miei pe d. miinistru personal, nici guvernul, dimpotrivă. D-sa arată că decretele având un­­ c caracter prohibitiv au adus com­plecta stagnare a industriei petroli­feră și vor fi arde, cu vremea, datori­tă indolenței noa­stre, ca dintr-o ex­portatoare de petrol să­ ajungem la import de petrol și derivate. Vorbind de numeroasele cochietăți petrolifere, arată că scopul lor ex­clusiv e­ra să-și apoculeze valorile de bursă, citind cazuri concrete. D. Orăscu dă amănunte asupra condițiunilor în cari se fac exploa­tarea petroliferă și capitalurile ne­cesare. . . , Venind la formula „Petrivid ro­mânesc al românilor“ d. Orăscu spu­ne că această formulă e plină de menaj pentru omul simplu și răs­punsul e lesne de preurăzut. ^ a Acapararea e o gogoriță, căci in fapt­, du­pă relatările de azi, pentru ia, acapara terenu­riile noastre ,petro­lifere nu ar ajunge numerarul o­­men­i rcii întregit. Cheșu­l Sosea scumpirea straiului La deschidere, d. Guriță își dez­­voltă interpelarea asupra scumspirei traiului. După interpelator 4 sunt catego­­­riile cari scumpesc viața făcând o imposibilă pentru cei mici, îmbogă­țiții peste noapte și dim război, coco­­tele... D. I. GR. BORGOVAN. Demimon­denele, adică... D. GURIȚA. Fie... și cei cari nu fac nimic. După ce arată situația de azi a pieței, interpelatorul indică o serie de soluțiuni: instituirea de comisiuri di­n parlamentari și comercianți, care i să inventarieze stocurile existente și să avizeze asupra cererilor de im­­­port, instituirea de asemeni a tiche­­telor de muncă, precum­­ și retragerea a­vantagiilor acordate industriei­­ na­ționale, în cazul când se va dovedii că participă la un cartel. D. I. C. ATANASIU, subsecretar de stat la refacere și aprovizionare •în răspunsul său, arată că altele­­ sunt cauzele scumpetei traiului decât cele arătate de d-1 Guriță, cauze care ■ își găsesc explicația în urmările răz­boiului, care ne-a epuizat rezervele și ne-a micșorat producția. Afară de aceasta trebue să ținem spaima și de zdruncinul moral pro­dus de război: cele 8 ore de muncă nu se compară că producție ulei cu 4 di timpurile mormăie. La scăderea producției, a comtri­­buit ,desigur și lipsa r­raiș­irilor, cari ^ în industriile­­ petrolifere și a morări­­­tul­ui, în special, sunt aproape ine­xistente. O altă pan­za, a scumpetei e și spo­rul de populații?, datorit aportului noustor ținuturi nu treibue să intăm­ că și lipsa mijloacelor de transport e una din cauzele acestei stări. Val­ul de ieftinite va veni și la în ziua când vor veni și măr­tur­ie comandate în străinătate. © © pitiniia^ea in pag­ IV«^

Next