Viitorul, noiembrie 1920 (Anul 14, nr. 3788-3811)

1920-11-25 / nr. 3807

■T^r- Tig-rar*'r'irrr i mwi ..... n ■-jn--|țrn i I'M" -J.: iüm».Hltt' i.11!rcriIir»F'ti>i, 11 II mil A cA ORXL x ^îi>® ' *”""' '^'; L^deiail i »äin. I» P®, " C omplect veasoptate cs*» raX^tmraeale ' «,c»-«B.-fcgk$t pen.țy a segon. _ _ — .... ■*!. .. a . . m m m. J J * J "» • _U at .£» «. ■» 1 4P Tablou de vagoanele intrate șf eșite din principalele stațiuni din țară în cftrsul Junei Octombrie 1920 No. 22470 SOSIRE , u EXPEDIERE ~ „ 9 69 243 22 43 öd 949 49 H5 3 id 1545 5 69 263 24 35 30 86sj 22 120 23 13 1469 76 94 209 74 89 $ 578 3 145 H4 1388 82 123 203 127 51 25 695 25 160 51 1542 185 476 285 642 98 5*2485 679 673 io 595* 6133 108 379 381 916 86 132374 523 530 356 5666 693 2597 859 630 221 2542191188 3156 105 920 14619 483 2213 724 452 200 21389211083321 67 695 13176 136 559 260 111 103 17 932 402 487 27 120 3154 46 63 294 58 103 9 801 309 846 61 141 2739 148 245 209 34 11 746 1 76 82 1552 23 365 255 220 41 1111 173 496 5 158 2847 211 531 224 191 196 1421492 552 744 ^ 129 46 4458 96 543 337 100 136 871523 658 567 218 62 4327 256 140 428 4 86 3 671 122 154 5 1869 256 91 405 2 87 3 6/4 132 127 5 1/80 2911079 509 519 51 2692 425 591 302 905 7464 30U1177 4021271 142 3 2617 577 748 109 903 8249 4 20 303 143 52 53 941 23 38 45 174 1796 5 29 264 148 47 870 86 1 45 48 173 1716 170 513 684 189 34 161056 509 884 2 95 ' 4152 122 441 468 239 14 5 940 527 619 90 109 3574 436 2461116 BS95 67 6311142 882 74î 28 164 5088 272 303 H00 206 53 471325 840 912 29 171 5258 431 171098| 19 3 290 542 770 3170 429 17 979 21 14 188 485 711 2854 9 29 355| 150 113 181289 274 280 22 94 2633 9 116 342 138 116 141215 272 167 14 94 2398 DIRECȚIUNEA GENERALA E IN LIPSCAN! if - 41. 5tf: Lipscani ZZ— C. Victoriei 119 -I sșanî, Brăila, Buzău, ■bluj, Craiova, phivináu, I SaIați,F©©fafs!,B.-Sărat, I Ploești, Pitești, Tâegovișie, 1 Teaiiöifo, lAmM Pândii. VAGOANE INCÁRLAIE VAGOANE GOALE 3 "Í « VAGOANE ÎNCĂRCATE VAGOANE GOALE 311 I ■—.............'-.c p.. - ——« u ... < § șî ............... ■—■'■- --»r—— < 5 5 '2 • ® *: a s.- -c ^ ® a « f-o o -a ® -« .c t ’ - * s § H c a, iii iii« ilih t îmIjI8? j J|jj ii« ‘iii i* ti» -- EJWMWI*»**««­' 1 «Mina " c&ile Forțate Romane IINFO­R­M­ATUM­! Închirierile forțate Minis­terul de interne ne ț r­esc spre publicare următorul com­unicat: Necunoașterea complectă a situa­­­ thztiei și g, textelor a dat loc și co­mentarii neexacte asupra regulamen­tului de curând promulgat, privitor, în închirierile de locuințe. Aducem în cuuoștin­ță ce se a w­i»­mează:­­ 1) Regulamentul conține dr­um­ idenice să uniformizeze măsuril ■luate prin ordonanțe sau real men­­­te locale, care simt încă vi x­gpara în Ardeal și Bucovina. 2) Măsurile resȚrect­ive pr ■ *zKțo ■ prin articolul l­, al regulau ‘tuiluii X nu se pot pune în aplicare de­cât după cewsa motivată a ,ti‘­­ități­lor comunale sau administra*’’ e­­ fin fiecare oraș și cu aprobare.­ r.minis­­terului de interne (Art. 3, 4). 3) Pentru Ardeal rogatense- ul j*. prezintă o temporarii a măs­il­or ce se luau de autoritățile iocale. ■ îi. R). 1 Un s tudiu interesant pe­' mi­litarii de toate gratete plac des­crierea făcută de geiler­e ,fr/ D. Iliescu asupra pregătire­ 1. , uitate in rasboiu! pentru tntregir­­a mâniei. Ard­umnii se poate expeda non­ce parte a țăroi. Preț il c­­­e do iei 3. Comenzile se pot au­d­­ia la Imprimeriile Independența iAucu­­resti str. Academiei 17. ? —— --ooxoo-—------Cercul de studii al p.K.C. Cerut­ de studii a­ partidului li­beral va ține următoarele confe­rințe: La 24 Noembrie, d-1 . G. DUCA.— Câteva invățmuinte ale păcei gene­rale. La 1 Decembrie; d-1 D» MMM­­TIESCU.— Necesitatea și principiile fundamentale ale unei noui consti­tuții. La 1 Decembrie: d-1 C. DISESCU— I. Reforma Consilterion­ală.­ II. Uni­ficarea Monedei Aceste conferințe se vor ține la o­­ra 6 d. a. în sala ce mare a clu­bului. Vor putea asista si persoane in afară de organizațiile partidului. * Toți acei sari aderă te­ntatutete acestui Ore de Studii­­ si doresc a se înscrie ca membri, sunt rugați a se adresa, in fi­ecare a die lucru în­tre orele 4 jum. si­ 6 jum­i. a., coerta turistului general al clubului natio­nal-liberal centrar. Cajea Vicional- No. 44. Bueure^QL * Secțiunea «toaătătei șii a ocroti­­vei sociste. Inv­ită pe toți d-nii mem­bri ai cercului, c are doresc a lua parrte la continuarea discuți­unilor, «­­ee­xuitraneasca In ziua de MArți 23 Noembrie» ora 4 aeara, în Raioa­nele chiburici liberal. Ordinea de â: 1) Orga aiósarea sec­­tiunei; 2) fixare zîteter când ur­mează a se lua m diacu li ana­regile escitare și de ocrotire «oeială. 3) Ilistrul auxie ai legei omitere (Auto­­ritățile sanitare). Știri din Iai " — Prin fir telegrafic — JA$T, 23.— D. D. Greceanu, înî­­astrul justiției, fiind în Iași, a decla­rat ca in curând se va face o rema­niere ministerială. # — La 26 Noem­brie va avea loc Congresul parlamentarilor Moldovei. — Poliția de siguranță a ares­tat un individ de origină bucovi­nean, presupus a fi autorul asasi­­nărei d-nei Adela Kogâlniceanu. — Congresul țărănist, care urma să su­s țină la Chișinău, a fost contra­mandat. — D-­ ministru Greceanu­l a decla­at că Polonia a aderat la Mica An­tantă. a — Ziariștii Ieșeni au sărbătorit pe Di Negruzzi, primarul Iașilor. —-------00x00----------­ Um mîffi uitata Lisa Piro CULTURALA 3 titra [DÎi­lOI fica pentru Unitatea cultura­la, ABOția Chișinău î, fixându-și printre alte puncte din programul activitatea culturale-na­tionare ’i înființarea unei bibli­oteci, pentru luminarea neamu­lui românesc d­e aici din Basarabia, prin cultura națională, face un apel călduros tuturor autorilor români și tuturor oamenilor de bure, cari nu­tresc acelaș ideal, pentru care Liga își Închină toate puterile, de a contri­b­ui la înfăptuirea acestei biblioteci prin donații, de opere românești. ..Orice operă literară științifică, este bine venită și comitetul ligei cultu­­rale se face ecoul celor mulți doritori de lum­inä, mulțumind profund tutu­ror, pentru ajutorul ce vor căpăta. Toate dis­astiile se vor trimite pe adresa secretarului Ligei d-lui profe­sor Cifi. Obreja-lași în str. Haj­dau No. 50 Chisinau-Numele donatorilor cuim și operak, dorm te sa vor, publica în presă de către comitet —Secția Chișinău— TURBURARILE din Budapesta Cu ocazia tulburărilor din Buda­pesta In ziua ratificării tratatului de pace, a fost omorât un polițist. Autor către om descoiwtt un in­­treg complot. Astfel elemente, ires­ponsabile plănuesc prin vărsare de sânge, răsturnarea actualului cabi­net. Societatea ..Ungurilor iridenți“ a fost dizolvată tocmai pentru că era amestecată în complot. Prin cei arestată, s-au găsit docu­mente de cea mai mare importanță, precum și o listă a noului minister c ®. trebuia să se constst­ueas­că. Ia­tă ministerii din­ acea listă: ministru președinte. Karl Wolff; ministru de comerț, Erckis; ministru de interne, G. Szmerecsanyi; ministrul cultrior Stefan Haller; ministru de justiție, dr. Tibor Kerkély președintele ,U­­niunii Ungurilor iredenti­­ și ca mi­nistru al Hornvézilor, cunoscutul an­tisemit deputatul Ladislau Budavá­­ru. Când s'a aflat de listă în culoarele Camerei, a­ fost o ilaritate generală. Secretarul general al Uniunii Var­­dosy a fost arestat. Se crede că influența Uniunii­­ Ma­gh­iarilor iuidenß are mare treeșer în țară și să. nu este exclus ca să în­cerce o nouăă lovitură de răsturnare a regimului Horthy. Toate­ zvonurile de cădere, a regi­mului în Ungaria se pun in legătu­ră cu această mișcare a [a.mt].Hor Unguri cari vroiau­­ vi­ză larme­­as­că ratificarea tratatului și vor prun­ce Ungaria în plin haos. Mișcarea n’a izbuii, însă sunt simptom­e că ea n’a renunțat avfinitiv la luptă. citsți zr~mt DREPTATEA din CHIS­ÜAy . " »zeltaumtwoMEn­T în­ EPTJeTEA se ocupă de toa­tă mișcarea socială, politică și economică din Basarabia Toți chioșcarii de ziare vând DREP­­TATEA cu 50 bani număra! ­rație Mmmi Mere bal pentru o coi­ssie neutri La Fundația N­ea Carol cu Începere­­lela 30 Noembrie Universitatea liberă își va deschide seria de conferințe silnice cu subiecte de știința, literaturi, artă și is­torie. Printre profesorii cari vor împrăștia luminile lor, cităm pe d-nii P. Anto­­niescu, Atanasiu, Dragomirescu, Buri­­leanu­, Gusti, Lalesen, Dr. Jdargiescu, Mirinescu, Nistor, Pârvan, Rădulescu- Motru, Titulescu, Vlădescu, Petrescu- Comnen, Micescu, d-na Alice Voinescu, Duca. Programele cursurilor se găsesc la principalele librării precum și cărțile de abonament, cu prețul de lei 106. Cărțile de înscriere te vor găsi zilnic cu prețul de 5 lei. Credem că înalta menire­­ educativă a acestor cursuri academice, va fi apre­ciată cu ușurință de toți pricepătorii u­­tilității răspândirii culturei superioare. ----------OOXOO­—r-r— teii­sis Caftrilater Prinderea a rease comuni­tarii belfiari In­­ comuna Topol, de lângă orașul Silistra, spune „Dacia“, au fost arestați doui bandiți bulgari, cari se ascunseseră in pivnița unei case, pivniță anume să­pată pentru a da adăpost membrilor or­ganizației bulgare din Cadrilater. fn ziua următoare p patrulă a mai prins în pădure, 4 din membrii bandei din care la interogator­inul a declarat că organizația de comitagii e pusă la cale și instruită de „Comitetul dobro­gean al comitagiilor". Acest comitet, care își are reședința la K­ermarilar, lângă granița Cadrilaterului, e pus sub șefia unui anume Drumi Mateii, fost subprefect în Cadrilater pe timpul­­ când bulgarii ocupau acest ținut și care a fu­git la revenirea arm­atei române. Dela Drumi îvfatefi se primesc și fondurile necesare pentru bande, din care cea principală ar fi comandată de un maior activ din armata bulgară, ori­ginar din Varna. Mai­ notăm amănuntul interesant, că uniformele comitagiilor sunt aproape la fel cu ale soldaților din armata regulată bulgară. Tot la interogator unul din comitagii a declarat că scopul acțiunei lor este de a dovedi Puterilor că România nu este în stare să-și administreze teritoriile și că­ bulgarii nu sunt un popor care să to­lereze jugul strein. pop puapiiaiii 1 — O stare de lucruri targriiitoare — In ultimul număr al revistei „Presa Sanitară“ găsim un interesant articol semnat de d-l dr. M. Rottman, în care dă alarma asupra pericolului lipsei de băi pentru populația capitalei și propune și mijloacele pentru o parceara a­celio­­rare­a acestei îngrijitoare stări de lu­cruri. Iată ce spune între altele, d-l dr. Rott­man: • „Un murdăria de nedesens în ca­re zac mahalalele înfundate de gu­noi­u, cu populația insuficient ali­mentată din cauza greutăților, ar însemna dacă n’am remedia ce] pu­­t‘n lipsa băilor, să revenim La triate­le vremuri tie acum 2 ani“. Și mai departe d-l dr. Rottman spune: „Cu p­leacă de bună­voință din partea serviciului sanitar, «’ar pu­tea, da băilor pe cari te avem în pre­zent în Capitală, o sferă de între­buințare cât mai întinsă. Baia Plevneî, baia Vâlcov, baia Mașina de pâine și baia Azilul de noapte, iată atâtea băi cari vor pu­­tea­ în­trio proporție satisfăcătoare să împlinească nevoile populației, cu 0­­ondiție: Să li se acorde toată atenția spre a se putea face din ele o aplicație se­rioasă.De asemenea să se repare barte e­­xistente ț>e­te diferite școli, pentru a putea fi și ele utilizatfe. Ni se va răspunde de stanță că toa­te acestea sunt insuficiente din mo­ment ce numărul celor ce au nevoie de ele e foarte mare. Recunosc a­­ceastă obirecțiune îndreptățită, dar să nu uităm: Bă­te de peș­te diferiși, sui­tale cari pot­­ fi de asemenea utilizate pentru la îarm­ă de copulație. Bolnavii nu ating un număr atât de considerabil în­cât nevoile lor să nu poată fi restrânse numai pentru dimineața, timn care le-ar ajunge să se îmibăieze, iar după ammniiază aceste băi să fie puse la dispoziția publicu­lui“. >­­ D-1 dr. Rottman își termină astfel in­teresantul său articol: , cu băile amenajat­e pentru o in­­trebuințare (cot mai întinsă, cu un control serios al organelor sanitare și cu obligația irecuzabilă pentru populație de a frecventa băi săptă­mânal, vom reuși să întâmpinăm o eventuală epidemia care în comis­ii­­le deplorabile de h igienă în care ne aflăm, ar putea lua proporțiile unuei calamități“. g8 fu făcuta, despre acete locuri de către ofițeri belgieni. Un ultim fapt precie: In Mid 1919 cel maii bogat și ssternic stabili­­tent­ științific din America, ,Smit­­“*00’an Institute“ trimetea o ex­­peditiune în Congo pentru a aduce, rîu sau mort, unul din brontosaurii a­u âror­ existență se seuzualase de către doi colecționari. Pentru­­­ a acoperi cheltuelile expo.­zitied și pentru a recompensa pe ex­­pediționarii în caz de succes io ștită, tar aduna suma enormă de 5 mi­­lSafie dolari. Nenorocirea însă a voit ca trenul­­ re transporta expediția în Africa orientală să dem­ene în Rhodesia. Cinci membri au fost omorâți pe km. Supravetuitorii, din care mulți au fost grav răniți s’au înapoiat în , America. , In fine găsesc Intrun Interview !»t lui Daily Mail din 15 Decembrie ,le unul din vestiții vânători de fia­re sălbatece africane, d-1 Walter Winans, acest curios pasagiu : „ Siri Hagen­­jeek, mort acum, îmi a­­»vestea puțin înaintea războiului, că doi din voiajorii săi au văzut în ursul unor expedițiuni, și la difers­­e date, un brontosaur în bălțile A­ j íricei centrale“. Această declarațiune ar profia.­CÄ­ 9age­nbeck (mort în 1916) ar fi în­­p refet­aț ia înainte francezului ce-i «comandasem trimițând pe proprii «i colecționari pentru descoperirea misterioBului animal și mai urebea­­ză că iijerecirea în existența acestui mic dezuvian în viață. Winane, una din cele mai­ înalte mtorități zoologicte din Europa, ere te Sn «țorfenta­ții și își exprimă­­ T>i­n­i­m 11 / 1—*. Arf fost mutte *u6nmie prei*to­rice au putut supraviețui până în epoca noastră. Când o sumă de ex­ploratori declară că au văzut astfel de animale e bine sâ-i ascultăm cu ceva atenție. Nu tot astfel ași spune dacă ar fi vorba­ de persoane care nu sunt obicinuite să vadă animale sălbatice. Dar acești exploratori sunt totdeauna în căutarea de specii no­­i de animale și pot id­entifica dintr-o aruncătură de ochi repre­zentanții speciilor cunoscute“. Luând Libertatea de a adăuga co­mentariile noastre la acelea ale ilus­trului sportsman și naturalist voi spune că pe Conti­nent­ul Negru, sunt încă imense regiuni (mult mai mari de­cât toată Franța) care n’au fost niciodată explorate. Pe măsură cee voiajorii în interesul științei pă­trund acolo, ne îmbogățește zoolo­gia cu specii noni. Nu în Congo s’a descoperit acum 10—10 ani okapi, mare mamifer erbivor despre a că­rui existență nu se știa nimic până atunci ? In sprijinul declarației d-lui Wal­ter Winans asupra supraviețuurea faunei preistorice,­­voi povesti o a­­miiitire personală. Eram în Alasca (către 1897) când se produse o stranie papică între c­utftieril de aur care ce duceau prin multe neajunsuri la zăcămintele de aur de curând descoperite în aluriu­­nile Yukonului. Indienii înebuniți de spaimă, povesteau că au fost ata­cați de animate monștri­oase pe cînd vânau în peninsulă. Cerând­u-li-se Să arate lucruri precise, unul din ei desenă în mod grosolan un masiv e­­lefăot acoperit cu*­ăr­ites și e­i din­ții curbați. Em portretai nmniî-gigan­tic timmút, care pupai» altă­ilU e­! mistera boreală și ale căror cadavre­i s’au găsit atât de bine conservate în­­ tundrele înghețate în­cât s’a putut s,servi carnea lor la­ un banchet orga­­­­nizat la Pe­trostrad de membrii unui congres ști­im­ți fie câțiva ani înain­tea războiului. Ori, nu este admisibil ca acești in­di­eni ignoranți să fi citit vre-o des­criere a mamutul­ui în vre-o carte de mare ontelograț s «intern ne punctul de a crede că există încă imaniii în in­teriorul Alaskei care nu a fost expio­rată până astăzi de­cât pe coaste și dea’lungul fluviilor importante. Alți indieni din Alaska vorbeau de un urs gigantic a cărui descriere a­­mintea*ursul cavernelor, considerat un diapărul de 1000 secole. Natural, povestirile lor erau luate drept fa­bule. Dar în 1912 vânătorii au adus din interiorul Alascei pielea unui usc pe care îl vânaseră și care mă­sura 6 metri lungime Era arena a­­vernelor, un alt antede&nvîau­ în via­ță astăzi. Ultimul exemplu. Se crede că­ în Patagonia există încă un tatun <de o talie enormă și care aparține unei­ specii care nu este reprezentată de­cât prin acholete fosile Actualmente sunt mai uruite ex­­­­pedițiuni în căutarea speciilor vii d­imalate de vrm­ătorîl zodieuA­iji este o rivalitate între savanții re­,­poH’iteei Argentina și cei din Chili. Cărei nat­uri va reveni onoarea da a găsi și aduce unul din acești mar­tori ai entaclism­uhi, care a măturat odinioară suprafața pământului și a exterminat cea real .Are parte dim fauna sat . — ci ---------ooxxoo-------— 1 ie »V * I* îl •»_ |v liillniliii SINUCIDERE SAU NENO­ROCIRE.— Teohari Lipșai, de 27 de ani, din calea 13 Septembrie No. 189, se afla grav bolnavă în casă. Din greșeală sau cu intenție de a se sinucide, a băut un pahar cu apă tare. In stare gravă a fost dus la spitalul Colțea. Familia susține că a confundat apa tare cu o doctorie. FURTUL DE LA TEATRUL NAȚIONAL.— D. Pișculescu, in­spector la Teatrul Național,­ a re­clamat poliției ca în foaier, s’a furat un covor turcesc de trei metri în va­loare­ de 15 mii lei. Circ. 9 cercetează. FURTUL DE LA UNIVERSI­­TATE.—* D. I. Mărculescu, din str. Romulus No. 71, s’a plâns circ. 12 de poliție că pe când se afla la U­ u­niversitate la cursul d-lui profesor Sipsom, i s’a furat paltonul. ACCIDENT MORTAL. — Ion Dragan, din serviciul d-lui Barbu­­ Știrbei, din calea Victoriei No. 121, turna ingrășeminte într’o groapă cu zarzavaturi din calea­­ F lor casca. Caii s’au speriat, au răsturnat că­ruța în care se afla Dragan și l’au apucat sub roate. Nenorocitul a murit, ‘ ■ \ legislaîia cooperatista «țap cooperatista 8’a constituit pe lângă presettenție consiliului de miniștri o commune nutere: «caupusă din terisconsul fil, e­c.i.Bjoiîaiiștî și cooperatori, cori să sta­dieze. sS, crxM­ doneze dispozi­ți­unile legate retințioaa:« la cooperație, să propună, modifitcările­­ fc în Irwine și să întocmească anteprocotul de ter­vim­ație cooperativă, ținând cea mai de dezreltare» luată de cooperație, cât și de legislațiile sub regimul că­rora aceasta s’a desvoltat atât în vechiul regat cât și nourile țâm­urlrî de curând alipite.Au fost numiți î­­ această comi­­siune d-nji: Vintilă Brătianu, fost miambru în copi­iul Casei centrale a băncilor populare; I. Rad­neaua, prof. de academia de multe studii comerciale și industriale; V. I. Ra­du, prof. și cooperator; Ani­bal Teo­­dorica prof. universitar­; A. V. Gâ­­dei, director general al­ asigurărilor muncitorești; V. öhiorfescu, coopera­tor din Basarabia.; preotul M. Ben­­dewsky, cooperator din­ Bucovina; Almos Frâncu.­­cooperator din Tran­silvania; dr­ GL. Dumitrescu, preșe­dintele federalei ..Unirea, coopera­tor; I. G. Duca, fost director al ca­­sei centrale a băncilor populare; C. Cipăianu directorul general­­ al ca­sei centrale a cooperației și împro­prietări­rei; N. Ni­cu­lesen, directorul cooperației orășenieșștlî­n- Axente, di­rectorul centralei băncilor populare; Const. Coreei directorul centralei cooperativelor sătești de producție și 00usual; I. Ionescu-Siseok, direc­torul centralei citeniilor. ----------ooxoo---------­ 111nla oficiile ali S’au­ făcut următoarele nuntiri în serviciul oficiilor județene: Intendant general de rezervă Mi­­haiță Dumitru, director al oficiul­ui județean Suceava; Colonelul de re­zervă Mu­rașesc­u­ Niculae, director al oficiului jud­ețean Constanța; Loco­tenentul-colonel în retragere Pastia Petre, director al oficiului județean Tullcea; Locotenentul-colonel invalid Gh­eorghiu Constantin, director al o­­ficiului județean Tutova; Locotenen­tul -colonel în retragere Mardare Du­m­itru, director al oficiului județean Fălciu; Maiorul invalid Mateescu A­­lexandru, director al oficiului jude­țean Prahova; D-4 dr. Florentin Mi­­hali, director al oficiului județean Si­­ghet-Mureș; Căpitanul invalid Di­­mescu Ioan, sub-șef de biurou clasa I la oficiul județean Roman; Locote­nentul invalid Macarie I; Theodor șef de biurou clasa II, la oficiul ju­dețean Putna; Locotenentul invalid Grigoriu D. Constantin, sub-șef de biurou clasa II, la oficiul județean Tu­tova; Sub-locotenentul invalid Mi­hail Sava, șef de biurou clasa II, la oficiul Județean Chișinău; Locote­nentul invalid Armeanu Napoleon, contabil al oficiului județean Roman; D. Iuliu Ardelean, contabil al oficiu­­lui județean Sigh­et­i Maramur­ș; D. Ignătescu Petre, contabil al oficiului județean Bacău. Plutonierul major invalid Ciobota­­riu Theodor, registrator-arhivar cla­sa II, la oficiul județean Botoșani. Jiefea­ied Dacă vreiți și fiți bine infor­mați asupra tot ceea ce se pe­trece In Ardeal CITIT! ZIARUL ÎNFRĂȚIRE* care apare la Cluj­­ I care se găsește de vânzare la toate chioșcurile de ziare din Capitală, v tren ami întrerupt. Trenul pe linia Constanța a fost suspendat. De asemenea este întreruptă circu­lația trenului­­ pe linia București-Ga­­lați între stațiile Buzău-Brăila. S’au trimis echipă de­­ lucrători pen­tru desfundarea lniilor și se crede ca în cursul zilei să se normalizeze circulația. Pe toate celelalte lini­i trenurite merg.’insă sosesc cu întârzieri. ‘ Delega­ția permanentă a Partid­­­Național Liberal din județul Ilfov este convocată pentru o nouă șe­dință în ziua de Joi 2Zecembrie o­­rele 5 p. m., în localul xclubului din Calea Victoriei. Următorii ofițeri au fost trecuți in poziție de retragere pentru infirmități in­curabile: D-nii gener­al lean Tarnovschi, maior V. Gorschi, medic maior Gh. Petresian, cSp. Gh. Pretorian, adm. efip. V. St. Io­­nescu, efip. Ion And­ronesai, cip. At. Banu, veterinar căp. N. Mariescu, locot. loan Ioan­iu, loan Popescu, Frederic Damian, Gabriel G. Popescu, Ilie Husti, Const. I. Ștefănescu, P. Popeangă, far­macist locot. Ion Iurca, sublocotenenți loan G. Petrovici, Teodor Apostol, Ed. Grand Mih. Ghermănescu, adm. sublocot. loan Tilici, Colegiile monahale din eparhia Moldovei și Sucevei și colegiile e­­lectorale ale preoților de m­­ir din e­­parhiile : Râmnicului Noului Seve­rin, Argeșului, Hușilor și Dunărei de Jos, convocate pentru ziua de 30 Noembrie a. c., se amână pentru ziua de 16 Decembrie a. c. D-l Constantin S­ in Șa­muflescu, licențiat în drept, a fost numele șef de cabinet ono­rific al d-lui ministru de interne, D-l C. Zamfirescu­, agronomul regiunei agricole Copou, jud Iași, a fost destituit din serviciu pentru neglijentă și incapa­citate. A a părut s Politica și potul ob­stesc TREI CONFERINȚE ale lui VINTILA I. BRATIANU I) Polul partidelor politice în ac­tuala situație. II) Învățăminte ale primelor con­sultații al votului obștesc. III) Ce vrea sa zică a face po­litică ? Intr’o broșură de 72 pagini, editura cercului de studii a P. N. L. Prețul unei broșuri 2 lei­­ De vânzare la toți ti l­ra­ 11, chioșua­ ii și vânzătorii de ziare. Depozit principal la Imprimeriile Independența București str. Academiei 17. Au fost numiți de administrația cen­trală a Regiei monopolurilor Statului d-ml. Victori Petrescu, licențiat în drept, prim-consilier la finanțe și fost șef al biroului central din Cernăuți, în postul de inspector cl. I. Iîticion Teodoreanu, fost șef contabil la biroul central și Nicolae M. Pom­pi­li­an, licențiat in drept, șefi de birou principali cl. I.­­ S’a aprobat și pu­bfeasc­­a „Min­is­te­rul Oficial“ de azi: Regulamentul privitor la înființa­rea și organizarea școalelor practi­ce de contabili Regulamentul­ pentru funcționarea laboratoriilor d­e higienă dependințe de direcțiunea generală a serviciului sanitar, precu­m­ și a tarifului eăn. D-i Tate I. Teodorescu, președintele tribu­nale din Tutova, a fost pus la retra­gere din pSriii p patru limită de vârstă, pe ziua­ de 26 Noembrie. BURSA DE frt ’ Cursul zilei 23 Noemb. S’au făcut auniezoana l­aa«u;;dAi­­ ț oficial. j Jocul în jurul S. R. D., Bl*, K­îov c) Carpatinelor. S’au încheiat în o fie., Itnțir. Național .... . Sây, Impr. Bftire, .... . . -S8 împr. Kefacoret . . . .-&(<• Banca AgricolS . .... j'<,> Banca Vitlcaift . . , . . A51» Banca Blank . . . •_ . i Banca Națiunel. . . . . ++.. 8, it. D....................... 3 .• . I9OC Blok. . . .................2Î6- Romi. Jielg. ...... SC' —. OarpatinH........................80' fb TAROUL UBGK jiiilii|BșwaiUHWie .... eemm Cursul de t»\si párna j FELUL te ora I ■» w- • Tuttjalfr­ ? 4Rira? Efecte Scris. stmct rural 5 ®/a 94*/* » s­urd.5#/­, 9d 94 * » I.­și .V‘/0 87Vs­a/ Bon C. Aur. 5«/» . «9­89 Obl. 0. Buc 4 % . 74 7« » * 5­7, . A «I­nd. Corn. 4M» 7«­­8 » 5«/, . . . «2 «3 Oblig. Soc. corn. loc. eft.gar Ja statS 7« 88 80 .Rent. Con.A șlB40/, 88 90 » diu 013 4*1, . 90 93 > externă 57«. . 400 103 » din 918 57.. . 81­/. 82*/ Imp. Bair. 919 5 76 ® le/i 83/ Im­p.Ref.67a Ss cup. 80 81 Bănci E­ ca Națională . . 8600 i­SOO > Blanc . . »5W 1500 > Românească 1ZZU iscito , de Credit.. . 1040 40&) » Agricolă . . 580 500 > G, i,orală . . 204 fte 2060 e­t de Scont 640 800 > Naționa­l . . 430 450 1 Cor­. Craiova, full­ ,0.10 % Comercială .­­>50 700 » Cerealiștilor . 5­ s0 5­00 * Țărănească . 600 fe20 » Viticolă. . . 530 * NVJ Petrolifere Petrol Bloc ... 2100 2170 Petrol Hom. pr. . 760 /70 I. R. C. P. pr.a.bl 930 940 I. it. b­ P. blocate 720 730­­ Gen. PetrolifuFa pr. iull 1.0 Steaua Rom. . 8S00 AV iO Astra Rom­ână . S7»0 S­afo Con­cordia pr. . . 1360 1380 Credit Petrol, pr. — — Belga-Rom. ... — — Pucuri Rom. pr. — — ü%avigatie România Navig. . 3660 1700 S. R. D................ 3000 Aiță­ Dunărea.............. 15<X) J1(6) Maritime Brăila . 1300 idoo Diferit. Societăți • Soc. Dacia Asig. . 2800 «900 * Generata Asig 2000 2 .a5­a Națională . . 1390 441­0 » Agricolă . . 650 7110 > Trautway . . 2450 3500 Credit. Tribute . Șo 400 * ’ Minier pr. 560 600 » Extern pr. 220 240 Carpatina c.v. . . 800 820 .Vlcca.............. — —* Locuințe Eftine pr. 300 880 Govora pr. . . 430 800 Marele Boteluri . — — i’ostavul pr. ... 80 H*0 CUdir. Rom­ânescă. 510 630 Drujna ... — —. Sind. Agr. Ialomița. — — » » Ilfov — —1 Bank of Rouim . — Moesovu «Sib­ranțai 10.000 H1280 B­ ca de luci. & Corn — — B­ ca Român. IV . —■ —­c Beefia» . . 4420 4440 Branco-sroman . 5u0 v fib Sonic» pr. . . . I S0 400 -ooxoo.-

Next