Viitorul, ianuarie 1921 (Anul 15, nr. 3839-3860)
1921-01-22 / nr. 3853
Anul al treisprezecelea No. 3853 ^ ^ Sâmbătă 22 Ianuarie 1921 C*JK^^ jj_ ^ g Bmm . Lei 120 60 30N Un an . Șase luni . Trei » . 50 AeWK ăw NĂS Memaeaes îsiie*« ABONAMENT IN ȚARA : IN SI-HEMATATFI: Cn an. . Șase luni . Lei 240 » 120 » 60 REDACȚIA STRADA EDGARD QUINET No. 2 (Vie--vis de Hotel Capsa) Telefoanele Direcția 51/27. ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI No 17 Redacția și Administrația 49/21 și tili ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrațiia ziarului, strai Academiei No. 17 și la fosta A?a iistă de publicity SO BAN! ROMANIA MARE A tarilor românilor ”. Vaida-Voevod, a publicat aciuit cî,teva ziö, un influvtew, spiulind că nemulțumirile «populației »iu Aranal se înmulțesc și «dacia guvernul va continua opera lui de unificare va ajunge la un rezultat contrariu și ardelenii vor cere „Ardealía pentru ardeleni". Cu toate că a trecut mai înmuit de o săptămână de când *d. Vaida-Voevod a rostit armste cuvinte nici un alt osementar nu a venit să infrme a ceste declara țkrm. * Ogrece e sigur, e faptul ca d. Vaidai- Voevod n’a rostit cuvintele,pe care le-a rostit in simplucl maselor din Ardeal. Acestea simți și cugetă cu totul dtficil. Sunt aproape nouă ani de când s’a tituit la Alba-Iulia faimosul congres de protestare împotriva nobil opisrrosiii greco-catollictamughiarc, pei care ungurii vroiau s’o înființeze în Transilvania. Străzile largi și toate casele românilor din Alba-Iulia erau înțesați de oamenii. Totuși, a doua zi acei cure organizaseră congresul aveau în suflete o oarecana îngrijorare și aceasta din cauză că numărul celor chemați să protesteze nu era atât de mare câțt îl socotiseră dânșii. S’a aflat, însă, curând, că, mulți din cei așteptați să vină la congres nu putuseră să ajungă la time» din cauza unei viclații maghiare. Toate stațiile drumului de for care duceam la Alba-lulia primiseră instrucțiuni să nu extreze țăranilor români bilete de căi,torța și casierii spunea« că, joi în cauza ploilor care inundaseră Innile, transporturile de călători trebuiau să fie reduse. S’a știut in’ acelaș tiimp că românii din toate] »•"’.-‘“"Vo ".-rriz~rin« î..ț .* •" . * . -utcai, in unto tecmai nu veneai «prin pulberea de aur, care plutea în orizont decât șiruri nesfârșite de căruțe și cete nenumărate de țărani, cari voiau să răspunză la chemarea „demnelor din comitet“. Treizeci de mii de oameni au sosit atunci în Alba-Iulia mai mult pe jos decât cu trenurile. Și după ce s-a oficiat un impunător serviciu religios, congresul și-a început dezbaterile, sub d-rum liber, în grădina publică. Unul din actualii conducători ai partidului național, ridicându-se la o tribună improvizată, a spus primele cuvinte, închegate în fraze scurte și cuprinzătoare. Parcă le aud și acum: " — „Măi fraților v’am chemat aici, fiindcă o mare primejdie amenință ni T neamul vostru. Ungurii, după ce au încercat să ne iar limba, vor acum să ne răpească și credința!“ Pioptiile zecilor de mii de oameni cari asoiilau, acele piepturi, dezzvelida de cămăși și arse de soare, s’au ridicat și vocile tuturor celor de față s’au unit într’un singur glas, care a strigat: „Mai bine să ne ia viata căci atât cât tărim, voim ști să ne apărăm și limba și credința!" Când strigătul de protestare a tăcut, „domnul" dela tribună a spus: — „Fraților voi veți lupta și nu vem «muri fiindcă ,pe pământul acesta mai sunt Români cari vor veni cândva, să lupte pentru dezrobire alături de __* VOl • • • — „Să trăiască frați noștri și să vină mai curând — au strigat țăranii adunați la Alba-Iulia — căci cu ei suntem de un neam și cu ei vrem stervem o singură țară !“ Oamenii aceia cari chemau pe frații lor din reget să lupte împreună și să facă cu ei o singură țară pe ei să ceară azi... Ardealul numai pentru ardeleni ? Dar nu știr aceștia ca atita vreme cât au fost singuri în Ardeal holiiele n'au fost ale lor și Ungurii vroiau șale la nu numai avutul dar și limba și credința? Ba știu «și cu bunul lor simț masele, fie cele din Ardeal, din Bucovina sau din Basarabia -înțelag că dușmanul cotropitor de altădată nu va reuși să mai fie ceea ce a fost numai în cazul în care va întâlni în calea lui strâns unite și înfrățite cela 14 milioane de Români. Ardealul nu este numai al ardelenilor, Bucovina nu poate fi numai a bucovinenilor și Basarabia nu trebuie să fie numai a'bațiarabhetu’or. Ele simt ale noastre, ale tuturor râurâni’iar după cum vechiul regat trebue să fiie al întregului neam românesc. Toți acei oameni politici cari nu înțeleg acest adevăr nu pot fi decât niște răi păstori și ei vor peri pe căile pe cari singuri înțeleg să rătăcească. Concepțiunea Ardealul al Ardelenilor este din punct de vedere practic o slăbire a puterei noastre de rezistență națională. Dacă concepțiunea d-lui Vaida ar fi cea adevărată, am avea ca Ardealul să aibă de luptat singur cu tendințele mai mare, ca Basarabenii să aibă de luptat singuri cu elementele rusești, ori ca Dobrogenii să vină singuri în conflict cu tendințele bulgare centrifuge. Pentru ca neamul nostru să poată rezista cu succes contra loviturilor din afară, este absolută nevoi ca România Mare să fie a tuturor Românilor. Aceasta este formula care salv Din ziua în care d. Trancu-Iași a luat măsura de expulzare a femeilor perdute, cărora li se mai spune și femei de stradă, s’a constatat că la București, acestea nu erau de loc perdute fiindcă aveau domiciliile lor bine stabilite și în vreme ce ele stau în casă modeștii chiriași rămâneau pe stradă. „Socialismul“ publică un răspuns „la un alt răspuns pe care îl dau„ Adevărul“ cu ocazia unei discuțiuni de principii. Truda este zadarnică fiindcă, dacă sodalismul“ are principii pe care nu le înțelege, ziarele d-lui Blank nu au nici unul. Ziarele guvernului recomandă alegătorilor ne candidatul Ligii Poporului, care a făcut prelegeri la Sorbonna. Dacă1 lecțiile de matematică pot fi un brevet de om politic și de pricepător al marilor probleme sociale și naționale în care se gibate țara, — lăsăm ca acest lucru să-l aprecieze alegătorii , „Economii“, — iată ,un cuvânt care trebue să figureze pe toate porțile caselor particularilor și, pe acele ale tuturor instituțiilor sfatului“. Aceasta spune ziarul d-lui Tăzlăoanu. Fostul ministru de comerț și indusitrie era cel mlait în măsură s-o spună, fiindcă d-sa, care a făcut atât de multe economii pentru d-sa, știe cât de prețios este darul de a fi, econom. Să se știe, însă, căi d. "Căzău,anu cere economii pentru stat după ce d-sa a plecat din slujba statului. ----------00X00--------- ITALA DUP« RĂSBOI MIȘCĂRILE MUNCITOREȘTI. Si SITUAȚIA INDUSTRIALA Italia trece mS^îr'® iar Soasigufel industrială . Lucrătorii metalursi și italieni, neofipătând satisfacție, pentru revendicările ce au făcut, au redus producția la minimum. Peste tot au pus stăpânirea pe fabrici, arborând deasupra uzinelor drapelul roșu.lui tatárad dintre dânșii gărzi militare, care să păzească stabilimentele, declarând ca punct de onoare că vor produce mult, și vor păstra o perfectă disciplină. Inginerii și funcționarii, au părăsit fabricate. „Vom rămâne aici — declarau muncitorii — uzinele sunt geniul nostru“. Au început să vorbească de comunism, de soviete, de revoluție. Guvernul nu a intervenit. Mai târziu, lucrătorii am cerut intervenția guvernului și primul-ministru Giollitti, a aplanat conflictul, făcând pe patroni să accepte revendicările lucrătorilor, până și controlul asupra întreprinderilor. Mișcările au încotețt estici. Industria italiană de jcUj^ăui război Mulți spun că: Industria italiană este un paradox. Incontestabil însă că în această Industrie este interesată o enormă populație muncitorească, și un considerabil, capital. Dar tot atât de adevărat este că nu se poate menține o industrie umflată peste necesitățile actuale din cauza războiului, când îi trebuesc cele 2 elemente necesare: fierul și cărbunele. Spre a explica fenomenul revista economică internațională din Bruxelles ne dă mai multe date stabstice relativ la balanța comercială și la finanțele italiene pe primele 4 luni ale anilor 1919 și 1920. Importul« 1919 este de 5 miliiari de line, dacă micșorare» nu permite ar fi pentru lucruri de lux, etc. Dar ni se dă un alt tablou da introducerea în Italia fe primele 1 luni ale anilor 1919 și 1929 a matoriilor prime necesare industriei. In 1919 cărbune 1.6^.083 ture. In 1920 a scăzut la 15297192 tone. Franța 1919 s’au importat 457.364 tone, iar 1920 s’au importat 329.237 tone. Aramă 1919 iansport 422.397 tone. în 1920 numai 39.048 tone. Bumbac în 1919 import 750.347 tone. în 1920 import 466.892 tones, etc. Aceste si altele suau materii prime, cu care Italia este tributara străinătății. Efectele dezastrului industrial italian A închide uzinele nu este o soluție. Cu toate astea multe uzini au făcut acestt lucru. Societatea .,Ilva“ din Bagnoli și-a închis porțile. „Roma" stabilime art siderurgic, pentru instate fia căruia ^baitul a cheltuit 3 miliarde și jumătate,și în care uzine ipe timpul războiului lucrau 10.000 muncitori și 4001 femei la fabricarea materialului de război, a ajuns în iulie 1920 să aibă abia 400 lucrători și aceștia pa cale de a fi licențiați. Cauza, linia matteriilor prime, închiderea fabricelor și licentierea în masă a lucrătorilor, conduce la altă problemă: emigrarea. Viroctienii emafrau temporar în mare număr în Austria și Germania de Sud, dar astăzi aceste târî le sunt închise. Neapolul și Piemontul, emigrau în Franța, unde erau bine primiți din cauza salariului mic ce cereau. Astăzi însă, din cauza contractului de muncă stabilit între Franța și Italia, salariul irolene să fie egal cu al lucrătorilor francezi, dar lucrătorii italieni, cer azi prețuri și mai mari, așa că Franța a recurs la brijale ce furnizează coloniile. înainte de război, restul excedentului de populație se revărsa spre cele 2 Americi prin cele 15 companii de navigație care aveau,75 de pacheboturi Astăzi nu au rămas pentru acest serviciu decât 32 năvi. Situația financiară a uzinelor Principalele uzine sunt risipite în Piemont, Lombardia și Liguria. la Piemont în bilanțul «rr-ului 1919 se constată că IA firme reprezentând un capital de 253 milioane, au obținut un beneficiu cam de 9 la sută și 6 firme reprezentând un capital de 18 milioane, au suferit o pagubă glostsailă de 9,60 la sută. Ia Lombardia 35 firme, dispunând de un capital de 288 milioane, au dat un dividend de 5,57 la sută și 26 firme reprezentând 63 milionime capital au avut o pierdere de 23 la sută. In Liguria la 16 firme care reprezentau 66 milioame'Capital «’au realizat un beneficiu de 10.65 de sută 5 firme reprezentând 12 milioane capital au avut pierderi de 15,68 la sută. L D. BARZAN -----------00x00----------NOTE LA HE CÜ HORSTEHL De curând a apărut o lucrare, în care nu știi ce să respecți mai hitițiu și ce să lauzi în urmă: răbdarea de benedictin, a celui ce a făcut-o, conștiincioșitatea «savantă cu care o curești și-a vecinătatuor uu mai apropiate, datorită d-lui profesor Enache Ionescu. Dar aceste, amănunte istorice, ca și planul însuși r- atâta de nou prin grija de-a fi complet — al Bucureștilor, ne face să vedem cât de puțin ne «interesăm noi de-a c mnoaste »m precizione viata oraișului atâta de legat de sufletul neamului și de al fiecăruia dintre noi. Știau că nu toți parisienii cunosc Parisul ca Maxime de Camp sau știi a-l evoca în felul lui Claretie, dar ceea ce e sigur este că cunosc cu toți ceva, maii mult despre vechiul Lutetiu, decât știu bucureștenii despre Bucureștii lor. Despre viața trecută a Bucureștilor în afară de naivele «descripții ale bunitui colonel Papazoglu, «decât amintirile lui loan Ghica, pentru a nai pomeni de Istoria lui Sion, c £ tijpe savantă, fără a aduce ceva nou — nu știm «dacă in bibliografia orașului nostim se poate găsi altceva. Și e păcat! In viața acestui oraș, în mahalalele unde Anton Pilim a trăit, unde Filimon a cântat cântece de lume, în coniacurile Otierești, în hanurile — adevărate caravanserail — ale comerțului vechiu, noi ați trebui să vedemm ceva mai mult decât o amintire a trecutului istoric, cât o parte din sufletul nostru, de acel suflet ce trece dincolo de noi, și lunecă ușor ca un abur de jertfă și de ofrandă, peste capetele generațiilor ce trec. Bucureștii de altă dată se cuvine a-i cunoaște pentru că trecutul tot este o icoană a neamului nostru în perindarea anilor. Planul minunat de bine făcut al căpitanului Paurtea ne_a dus la consideration ce depășesc actualitatea. O dovadă că cei ce își face datoria sunt străjerii intereselor românești și ai datoriilor naționale! ----------ooxxoo---------Petrenlus UNIF1CARFA MONETARA - Greșeli «©ui — Cu ocazia schimbului coroanelor si rublelor am avut de înregistrat, o sisciă de nedreptăți ce au sfârșit prin a trata cu aceiași măsură pe speculanți și contrabandiști coalându-i cu deținătorii, einșHli din provinciile alipite. Azi cu ocazia platei cotei de 10 La sufp reținută la schimb — nedreptățile au reînceput punând de astă dată pe speculanți înaintea deținătorilor cinstiți, furori,tindu-i ca răsplată a speculei la corp, s-au dedat, ignorând-se nevoile populației cinstita si nevoiașe din provinciile, alipite. In adevăr, din cauza dificultăților tehnice, Banca Națională punând treptat la dir mizia Statului cele 2 si mm. miliarde necesare platei coroanelor, guvernul a hotărât să plătească din sumele disponibile.. mai întâi elei tantele băncilor internationale, dpi Capitală ce s’au dedat la speculă cu coroanele acajunându-le pe nimic, și apoi să înceapă plata în Ardeal. Astfel politica de discreditare a statului ce se face în provinciile, alipite continuă, cu atât mai primejdioasă cu cât lovește intxliin interes vital al Ardealului. Dar prin recentele măsuri în chestia restituirii, care se face exclusiv în fervând acaparatorilor mai înregistrăm un caz tipic ce demonstrează politica financiară destrăbălată dusă de guvern. Tezastrul fiind gol, statul lipsit de budget, trăind din credite, auvernul s’a folosit de restituirea cotei de 40 la sută pentru a mesa un expedient, cu toate că demnitatea României Mjrvl/ar fi venit ca astfel de măsuri să fie evitate. S'a luat astfel o parie din milioanele restituite Bâncei BlanJc în plata cotei de 40 la sută, deschizându-se un credit pentru plata funcționarilor din Ardeal și, ceea, ce-i mai grav, această plată făcându-se chiar de Bancă. Astfel nu mai apare Statul român ca plătitor al funcționarilor săi ci o bancă bilemațională care face și o bună afacere luând două dobânzi, una dela stat PCVJlov împrumutul acordat, alta deii cri cărora le-a scontat chitanțele cotul de 40 la trebuia, să se înceapă, ploaia, se încurajează acaparatorii, acordându-le, și dobândă pe lângă restituirea de favoare, în numerar, a jumătăte a capitalului. Dar toate aceste măsuri nu mai pot să ne mire când auvernul înțelege să i se lipsească, de ministru de finanțe și de budget. ECOURI Cu tot schimbul care se face mereu, însă se mai găsesc In Germania, 80 de mii de prizonieri ruși la cari trebuiesc adăugate și gârlele roșii, internate aici. Actualmente urmează negocieri cu statele vecine spre a se putea dobândi o cale de trecere care să permită continuarea repatrierei acestor prizonieri. La Paris se vor publica integral scrisorile lui Paul Verlaine, menite prin cuprinșii lor, să facă mare senzație. Numai de nu ar avea biata corespondență a poetului, soarta volumului său c Femmes», a cărui apariție a fost prohibită în Franța. Medicul rus dr. Vasilef anunță descoperirea unui fluid care face corpul uman să devină transparent. El nu a încercat până acum aceasta asupra corpurilor umane, de bărbat sau femei vii, ci numai asupra cadavrelor, deoarece a vizat că șoarecii și broaștele cărora li s’a injectat acest fluid după câteva zile au devenit transparente. Florile pe care le-a tratat în acelaș chip au devenit de asemenea transparente însă au rămas cu desăvârșire neatinse: înaintea războiului Vasilef avea un laboratoriu mare la Petrograd, acum dânsul trăește la Paris. El refuză să spună natura fluidului dar arată că este o combinațiune din mai multe fluide.---------OCXOO-------- Agoffinizarea pHipolar național-liberal congresul organizației MttaWiMe sin unicat] — Deschiderea — gările.— Alenara a găsii taiele? Joi, 33 Ian., la orele 10 și jum. «dbi. a avut loc în sala Teatrului Milesen — în aceiași gală în care în Oet. 1905 d. Ion I. C. Brătianu a ținut primul său discurs politic,—con greșul organizației partidului nazional.Liceral din Gorj. Sala destul de vastă era absolut incapabilă tp «a :cuprinde cele două suti și mai bimp de oameni veniți din toate unghiurile județului cu președinții și delegații organizațiilor comunale d de a asista la grandioasa mannifestatiune politică- Sute de oameni rămăseseră afară in curie ne mai putând încăpea în incinta teatrului. Pe scenă luaseră loc fruntași organizarea județului Gorj printre care se distingea blânda, simpatica și impozanta figură a d-lii Constantin Neamțu care întrupează așa «de bine toate dorurile și aspirațiile județului Gorj. Sosirea «d-lui Neamțu și a celorlalțî fruntași ai partidului este salutată de roapta de aplauze. PREChiderea nurii — 1 — 111,111 imn Ocaîgnasul «r.s'a deschis de veneratul și mult popularul dr. D. CULCER, care într’o scurtă dar energică cuvântare arată rostul congresului actual, accentuând asupra necesitatei acestui manifestatiuni impusa «de însăși masele «partidului, încheie zicând că această întrunire este azi semnalul luptei pentru consolidarea bazelor partidului. Dă cuvântul d-lui dr. hasnaș. D-l dr. HASNAS relevă sacrificiile nemăsurate pe care le-a îndeplinit țara noastră în marele război. Semnalează eșecul «le —•’ternare alișanselor partid' noi. Reamintește intelepciunea poporului «nostru cristalizată în zică toți ca aceia „ca s ă știi ,ce e zahărul trebuie să guști amarul“. Tara trebue să lase ca să pară toată nei obiserva rea cătora care ne guvernează a iniri«...!c plantîidelor noi. Portalul liberul » cu un brad cu rădăcini Părțile 3j al ibcîna. lăptândul-si uscațiul impulsul uuci * « Tron... ’ r rrunte grele vor spune . .d. .iacă fiecare va da « 1 sa le mini animă partidul liberal care ca și bradul indiferent. la micile furtuni ce-l izbesc stă neclintit căci are rădăcini adâncî în trăinicia acestui frământ. D-l INVAT; MATEESCU. .foet deputait, arailă imensul și inapreciabilul serviciu pe care-1 «aduc cooperațiile, această operă îndeplintă în mare pârtie de partidul liberal. Subliniază opera economică a partidului liberal, care prin creeara băncilor populare, a ajutat țara în unul din momentele sale cele mai critice și care sunt si azi un model de activitate productivă și cinstită. D-l IMVAT, DOGARI, vorbește «de rolul,pe c are îl are în ridicarea tărei școala, această artera,prin care se scunge sângele neamului întreg. Relevă activitatea fecundă desfășurată de partidul liberal, în domeniul organizărei școalei și a ridicării culturale a poporului. Pogogia din l Ia acest moment intră în sală o delegație compusă din 10 persoane în frunte cu preotul dr. Mioci, reprezentând orașul Petroșani. D. dr. iasnais silută leegația în cuvinte faimoase, și sala ridicânduse în picioare ovaționează îndelung. Preotul dr. ROMULUS MIOC din Petrosani într’o înăltimr«are «i foarte impresionantă cuvântare aduce salutul Petroșanilor congresului relevând concursul .spontan și genei"«>suferitl de d. Neamțu și de alte persoane «din jud. Gorj pentru înjghebarea unei vieți economice naționale și culturale în acea insulă a maghiarismului. Numai grație acestui concurs a putut să Licărească oarecare mișcare româneească în Petroșani. De trei mari chestiuni este condiționată desvoltarea economică viitoare a populației, de la izvoarele Jiului. Inprimul râid se impune necesitatea de a ajunge la aer,nevoie ce nu i poate di satisfăcută cât prin creiarea legăiturei de cale ferată cu Tg.-Jiu. A doua chestTM nu este moblema muncitorească care trebuea fuzionata la fața locului de persoane aTM?8,0 ,ad?>'or hüte cWm ^, rola de*Gnno este nwon mud ■pohte <c are să ațin^ Pie ecmeu ele străine cinstite, ținînd un respect pe celelalte. dolfa ÎUnd P?? *a y iLULS ‘m stereade 1 « și de tristețe, care vedeți o sinimfa dorință ne însuflețește pe noi ard'iLeiții, ca să dați spirijtou! Mî oameni pe care je vedem lucrând cu dragoste de țară cu care i animă sufletul ,de a duce ,la bun sfârșit ape^ de reorganizare ce o așteptăm cu toții. Cuvântarea d-aici, Tă............MM fărăscu D. GHEORGHE TATARESCU. deputat a primit la tribună cu mari aplauze. D .sa zice : „Acei oarî, ca niște păsări de noapte, cobeau moartea partidului liber și n au< vină aci să asculte cuvintele înflăcărate și să vază înflăcărarea sufletelor, și să ee convingă că partidul liberal din Gorj trăește și este gata de luptă". . Dl Gh. Iatărescu face un scurt istoric al faptelor cari au caracterizat viața noastră politică după războiul poltin întregirea neamulu, a rătár a a căror împrejurări se ditorește impopularitatea trecătoare care a adus înfrângerea partidului liberal în. .ultiimele alegeri. „Ne-au biruit, continuă d-sa, am fost biruiți și altă dată, dar drupă ziceara biruință a adversarilor s’a putut repede și ușor vedea cât a suferit țara întreagă de pe urma înfrânsferei noastre, ,și întotdeauna privirile ei,_ rătăcite pentru câteva clipe, sau întors apoi iarăși câtva noi“. Oratorul arată apoi, pe larg, motivele cari determină partidul liberti] Ki, swa Kuiift ti« In on w rate.ux sau atitudine, care a r puteat îngreuna sarcina guvernului. „Sunt ceasuri, în care peste granițele de partid trebu să rae întindem mâinele de buni Români, și tara trăește azi asemenea ceasuri, am făcut o Și o facem încă și nimeni nu ne poate acuza că am încercat să împedicăm acțiunea guvernului". D. Gh. Tăttărescu în continuarea expunerii sale enumără marile proleme. Care-și așteaptă încă dezlegarea lor, precum și nevoile la care regimul de la cârma tărei nu a putut face față, pune în lumină, apoi, dezorientarea opiniei publice care nu vede încă posibilitatea soluționând lor și sfârșește zicând . ..O noapte grea, pare că plutește peste sufletul nehotărât al țărei; de nicăiire, nu se arată nici o rază de lumină. Duceți-vă, însă, în satele voastre și opuneți tuturor, că a cântat cocoșul liberal — se crapă de ziuă !a îndelungi aplauze acoperă cuvintele vorbitorului. INVAT. PREVULESCU urează ca Domnul Tudor al cărui centenar se va serba în curând să inspire pe Suveran ca să rupă cu zarvera actuală. Inimă la inimă și mână la mână toți trebue să ajute partidul Liberal singurul care poate înălța faima. Cumânturea d-lui C. Neamțu D. CONST. NEAMȚU se ridică în mijlocul ovațiilor cari durează câteva minute. „Ce, dintâi al meu cuvânt, începe d. Neamțu, este pentru a saluta în numele Gorjului pe frații dela Petroșani, veniți de la isvoarele Jiului, astăzi în întregime și pe veci românesc, și pentru xi sa spune că nevoile lor sunt nevoita noaistre după cum, nădejdile noastre sunt nădejdile lor și fiiindcă avem de azi innainte aceleași scopină și luptăm pentru acelaș ideal, nimic mai firesc Coutinsma în pagina Curgsi; Tntr’un număr trecut al „Vratorul hă" spurteaim că motivul „lipsa de timp” pentru a fa«pe ftecare dintre noi, Krînic, exercită fizicia, «este «motivul scWsilor și ala».dora »ce nu prepiesc sănătatea. « Iu numărul «de fa«tă «dau un exemplu de u«crcrtîp, cari nu cer de «cât un trimic pe zi și cari dacă ar fi urmate de toată lumea», ar fi «mare lucru. Dintre toate exercițiile fizice,croile Öe respirațria sunt ceja mai impportante. Acestea au de scop intentihă1rea în stare bună a plămânilor. Plămânul, acest organ de ventrație, de purificare a sângelui, acest important întreținător al vieței, este atât de» neglijat! Mușchii brațelor îl exercităm, mai mult sau «mai puțin, insiiicând «zilnic diverse obiecte, îmbrăcârndu-ne, sprijinindui-ne sau chiar executând lucrări «manual!»; mușchii membrelor, inferioarie de asemeni îi punem« în funcțiune, «pe când plămânilor», le drăim numai 500 cm. c. (1/2 litru) de aer pentru fieca«re Inspirafio, cândei ar putea întmagazina 1670 cm. c. înfcr’o inspirațite adâncă. Deci Ie dăm mai puțin de o treime din nstaria fzisologică ce ar trebui să executa Pentru a fi mai pretines alătur o schemă a plămânilor ce explică tirista necesare: «In timpul inspirației, aerul intră pe nas și ipe gură, pătrunde prin tracție în bronhii, bronșbiatei etc., până ajunge la celula plămânului «unde printr’un strat subțire se spime aproape« dea dreptul în atingLlpe cu sângele, pe care îl curăță de gaze otrăvitoare și-i dă oxigen. El emitentele din sânge astfel înviorate, chiar de acolo încep lupta contra, microbilor, iar, pe de altă parte transportă energia nou înmagazinată, în tot resetul organismului unde se transformă în căldură, mișcării etc., luptând în acelatș timp că mulțimea de microbi ce ne atacă în toate chipurile. In ceeaca privește direct plămânul, în topul inspirației, trăgând aer în plămân, acesta își mărește volumul, lucru pe «care-l observ,in, cu totii,4 când cuta toracică se «lărgește. Partea «de plămân care execută mai întâi această funcțiune, este partea cea mai «de jos, sau dam se»dihrră anatomie, baza lui. Inspiratia norma] la aproape numai această parte de plămân absoarbe aeruf ce-l inspirăm, find în «cantitate mică dar suficientă vieprizei,pe când partea de sus a plămânului adică vârful lui, abia dacă se mișcă. Prin urmare, fiind bine stabilit că această parte de plămân, vârful, nefuncționând, aci sângele vine nu cauți tata mai mică decât normal, celulele sunt în consecință slăbite și deci nu pot lupta cu putere în contra celui mai teribil microb, microbul tondercidozei. Rol,la, vârî începe tuberculoza. De a<cum rolul exercițiilor de respirația este ca să pună in funcțiune și, «această parte ,le plămân, să-l exelte la viață, cel puțin un minut de zi. Acesta exerciții constau, lucru foarte simplu, du introducerea în plămân a întregei cantități de aer ,pe care o poate primi, printr’o inspirație adâncă. Desigur , din acest timp cutia toracică se lărgește în întregimi și, deci și la vârful plămânului. Dar pentru a ușura această pătrundere a partdiii, se execută niște mișcări ale brațelor, care au de scop să distindă porțiunea piperioară a toracelui cât mai mult posibil Suedezul Ling. ,părintele gimnasticei suedeice «recomandă pentru exercitiile de respira«.», mnătoarele «patru ÎT^JȘ'Căl'î * în M,IȘGA«RE — Stând drept, în picioare, se rîd<p brațele orizontal și în lături. In acelaș timp te înalți pe vârful picioarelor și faci o inspirație adâncă, adică trăgând în piept pe nas și pui gura închisă, atâta aer cât poți de imiuit. Putem zice o inspirat$i forțată. Se revine apoi la poziția de la început făcând expirația. «Mișcările se «execută lent și cât mai desbrăcații «de veștminte care împied«edă întru -câtva. E preferabil chiar fără cătunașe. Adăugând la această mișcare și la celelalte, metoda așa zisă, indiană, obținem ■otfie mai bune rezultate. Aceasta consistă în a executa inspiratia într’un tact de trei topi, trei secunde, adică pe măsură ce trai și aerul în piept numeri în gând, unu, doi, mai apoi țnajerul inspirat l în plămâni tot atât timp cât numeri, unul, doi, trei și în fine (faci expirația tot numărând: unu, doi, trei. îmieidiat se începe mișcarea următoare. 2- a MIȘCARE: Stând drept, în picioare, se ridică brațele, întinse, lateral, până deasupra capului. In acelaș timp te înalți pe vârful picioarelor și faci o inspirație adâncă Revii la poziția de la început făcând expirația a 3- a MIȘCARE : Cu brațele întinse in lături, duci piciorul drept înainte, sprijinit pe pământ, îndoind puțin genunchiul (a face o fentă). In același timp duci brațele cât mai spre spate făcând o inspirație adâncă. Revii la poziția de la început făcând expirația. Se repetă mișcarea cu piciorul stâng. 4-a MIȘCARE : Se duce piciorul drept înainte, fără a îndoi genunchiul și în acelaș timp îndoești trunchiul înainte întinzând mâinile spre vârful piciorului drept (în trei timpi). După aceia ridici trunchiul, intinzându-l cât mai bine, cu brațele întinse până deasupra capului. In acelaș timp faci o inspirație adâncă (alți trei timpi). Se stă astfel puțin (trei timpi) și se revine la poziția de la început lăsând brațele în lături și făcând expirația (alți trei timpi).. Se repetă mișcarea cu piciorul stâng. Toate aceste mișcări s’ar putea reduce la una singură, cea de a doua, întru ceia ce privește exercitarea respirației , dar e bine a le executa pe toate, deoarece astfel exercităm în acelaș timp, un grup mai mare de mușchi iar exercițiile devin mai plăcute dându-le o varianta. După cum vedem, dacă socotim fiecare timp o secundă, pentru prima mișcare avem nevoe de 9 secunde, pentru a doua mișcare avem nevoe de alte 9 secunde, pentru a treia mișcare avem nevoe de 18 secunde și pentru a patra mișcare avem nevoe de 24 de secunde. In total 60 de secunde =1 minut. Va să zică ne trebue un minut pe zi pentru executarea acestor exerciții de respirație despre carierul Barret Ilie: „Aceste mișcări, atât de simple, ar trebui să constitue cel puțin „rația zilnică minimă" a oricărui individ; foarte repede perimetrul toracelui se mărește cu mai mulți centimetri, toate părțile plămânului se desvoltă și organele abdominale sunt fericit influențate“. Dr. EUGEN T. PETRESCU EDUCAȚIA FIZICĂ ÎNTĂRIREA PLĂMÂNILOR de Dr. Eug. T. Petrescu Dacă vroiți să fiți bine informați asupra tot ceea ce se petrece în Aid?a! estiys I iM F R äTF 11E ■ I ca?© spaima la Staji și care se găsește de vânzarea la toate chioșcurile de ziare din Capitală. I