Viitorul, ianuarie 1921 (Anul 15, nr. 3839-3860)

1921-01-22 / nr. 3853

Anul al trei­spre­zecelea No. 3853 ^ ^ Sâmbătă 22 Ianuarie 1921 C*­­JK^^ jj_ ^ g Bmm . Lei 120 60 30N­ Un an . Șase luni . Trei » . 50 AeWK ăw NĂS Memaeaes îsiie­*« ABONAMENT IN ȚARA : IN SI-HEM­ATATFI: Cn an. . Șase luni . Lei 240 » 120 » 60 REDACȚIA STRADA EDGARD QUINET No. 2 (Vie-­-vis de Hotel Capsa) Telefoanele Direcția 51/2­7. ADMINISTRAȚIA STRADA ACADEMIEI No 17 Redacția și Administrația 49/21 și­­ tili ANUNCIURI COMERCIALE Se primesc direct la Administrațiia ziarului, strai Academiei No. 17 și la fosta A?a iistă de publicity SO BAN! ROMANIA MARE A tarilor românilor ”­. Vaida-Voevod, a­­ publicat aciuit cî­,­teva ziö, un influvtew, spi­ul­ind că ne­­­mulțumirile «populației »i­u Aranal se înmulțes­c și «dacia guvernul va con­­tinua opera lui de unificare va ajun­ge la un rezultat contrariu și arde­lenii vor cere „Ardealía pentru arde­leni". Cu toate că a trecut mai înmuit de o săptămână de când *d. Vaida-Voe­­vod a rostit armste cuvinte nici un alt osementar nu a venit să infrme a ceste declara țkrm. * Ogrece e sigur, e faptul ca d. Vaidai- Voevod n’a rostit cuvintele,­­pe care le-a rostit in simplucl maselor din Ar­deal. Acestea simți și cugetă cu to­tul dtficil. Sunt aproape nouă ani de când s’a tituit la Alba-Iulia faimosul congres de protestare împotriva nobil opis­­rrosiii greco-catollictamu­gh­i­arc, pei ca­re ungurii vroiau s’o înființeze în Transilvania. Străzile largi și toate casele ro­mânilor din Alba-Iu­lia erau înțesați de oamenii. Totuși, a doua zi acei cure organizaseră congresul aveau în suflete o oare­cana îngri­jorare și aceasta din c­auză că nu­mărul celor chemați să protesteze nu era atât de mare câțt îl socoti­seră dânșii. S’a aflat, însă, curând, că, mulți­­ din cei așteptați să vină la­­ congres n­u putuseră să ajungă la­­ time» din cauza unei viclații­­ maghiare. Toate stațiile drumului de for care duceam­ la Alba-lu­lia primiseră instrucțiuni să nu e­xtreze țăranilor români bi­­­lete de căi,torța și casierii spunea«­ că,­ joi în­ cauza ploilor care inundaseră Innile, transporturile de călători tre­­­buiau să fie reduse. S’a știut in’ acel­aș tiimp că românii din toate] »•"’.-‘“"V­o ".-­rriz~­r­­in« î.­.ț .* •" . * . -utcai, in unto te­cmai nu veneai «prin pulberea­­ de aur, care plutea în orizont de­cât șiruri nesfârșite de căruțe și cete nenumărate de țărani, cari voi­au să răspunză la chema­rea „dem­nelo­r din comitet“. Trei­zeci de mii de oameni au so­sit atunci în Alba-­Iulia mai mult pe jos decât cu trenurile. Și după ce s-a oficiat un impunător serviciu religi­os, congresul și-a început dezbate­rile, sub d-rum liber, în grădina pu­blică. Unul­­ din actualii conducători ai partidului național, ridicându-se la o tribună improvizată, a spus primele cuvinte, închegate în fraze scurte și cuprinzătoare. Parcă le aud și a­­cum: " — „Măi fraților v’a­m c­hemat aici,­ fiindcă o mare primejdie amenință ni­ T neamul v­ostru. Ungurii, după ce au încercat să ne iar limba, vor a­­cum să ne răpească și credința!“ Pioptiile zecilor de mii de oameni cari asoiilau, acele­­ piepturi, dezzvelida de cămăși și arse de soare, s’au ri­dicat și vocile tuturor celor de față s’au­­ unit într’un singur glas, care a strigat: „Mai bine să ne ia viata căci atât cât tărim, voim ști să ne apărăm și limba și credința!" Când strigătul d­e protestare a tă­cut, „domnul" dela tribună a spus: — „Fraților voi veți lupta și nu vem­ «muri fiindcă ,pe pământul acesta mai sunt Români cari vor veni când­va, să lupte pentru dezrobire alături de __* V­Ol • • • — „Să trăiască­ frați noștri și să vină mai curând — au strigat țăra­nii adunați la Alba-Iulia — căci cu ei suntem de un neam și cu ei vrem stervem o singură țară !“ Oamenii aceia cari chemau­­ pe frații lor din reget să lu­p­­te împreună și să facă cu ei o singură țară pe­ ei să ceară azi... Ardealul numai pentru­­ ardeleni ? Dar nu șt­­ir aceștia ca a­ti­ta vreme cât au fost singuri în Ardeal holiiele n'au fost ale lor și Ungurii vroiau șale la nu numai avutul dar și li­mba și cre­­­dința? Ba știu «și cu bunul lor simț masele, fie cele din Ardeal, din Bu­covina sau din Basarabia -înțelag că dușmanul cotropitor de altă­­dată nu va reuși să mai fie ceea ce a fost numai în cazul în­ care va întâlni în calea lui strâns unite și înfrățite cela 14 milioane de Români. Ardealul nu este numai al arde­lenilor, Bucovina nu poate fi numai a bucovinenilor și Basarabia nu tre­buie să fie numai a'bațiarabhetu’or. Ele simt ale noastre, ale tu­tur­or râurâ­­ni’iar după­­ cum vechiul regat tre­­bue să fiie al întregului­ neam româ­nesc. Toți acei oameni politici cari nu înțeleg acest adevăr nu pot fi decât niște­­ răi păstori și ei vor peri pe căile pe c­ari singuri înțeleg să rătă­cească. Concepțiunea Ardealul al Ardele­nilor este din punct de vedere prac­tic o slăbire a­ puterei noastre de rezistență națională. Dacă concep­țiunea d-lui Vaida ar fi cea adevă­rată, am avea ca Ardealul să aibă de luptat singur cu tendințele ma­­i m­are, ca Basarabenii să aibă de luptat singuri cu elementele ru­sești, ori ca Dobrogenii să vină sin­guri în conflict cu tendințele bul­gare centrifuge. Pentru ca neamul nostru să poa­tă rezista cu succes contra lovituri­lor din afară, este absolută nevoi ca România Mare să fie a tuturor Românilor. Aceasta este formula care salv­ Din ziua în care d. Trancu-Iași a luat măsura de expulzare a femeilor perdute, cărora li se mai spune și fe­mei de stradă, s’a constatat că la București, acestea nu erau de loc perdute fiindcă aveau domiciliile lor bine stabilite și în vreme ce ele stau în casă modeștii chiriași rămâneau pe stradă. „Socialismul“ publică un răspuns „la un alt răspuns pe ca­re îl dau„ Adevărul“ cu ocazia unei discu­­țiuni de principii. Truda este zadarnică fiindcă, da­că­­ sod­alismul“ are principii pe care nu le înțelege, ziarele d-lui Blank nu au nici unul. Ziarele guvernului recomandă ale­­gătoril­or ne candidatul Ligii Popo­rului, care a făcut prelegeri la Sor­­bonna. Dacă1 lecțiile de matematică pot fi un brevet de om politic și de pricepător al marilor probleme so­ciale și naționale în care se gibate țara, — lăsăm ca acest lucru să-l a­­precieze alegătorii­ , „Economii“, — iată ,un cuvânt ca­re t­rebue să figureze pe toate porți­le caselor particularilor și, pe acele ale­ tuturor insti­tuțiilor sfatului“. A­­ceasta spune ziarul d-lui Tăzlăoanu. Fostul minist­ru de comerț și indusi­­trie era cel mlait în măsură­ s-o spu­nă, fiindcă d-sa, care a făcut atât de multe economii pentru d-sa, știe cât de prețios este darul de a fi, econom. Să se știe, însă,­ căi d. "Căz­ău,anu cere economii pentru stat după ce d-sa a plecat din slujba statului. ----------00X00---------­ ITAL­A DU­P« RĂSBOI MIȘCĂRILE MUNCITOREȘTI. Si SITUAȚIA INDUSTRIALA Italia trece mS^îr'® iar Soasi­gufel ind­ustrială . Lucrătorii metalursi și­ italieni, n­eofipătând satisfacție, pentru reven­dicările­ ce au făcut, au redus p­roduc­­ția la minimum. Peste tot au pus stăpânirea pe fabrici, arborând dea­supra uzinelor drapelul roșu.­lu­i ta­tárad dintre dânșii gărzi militare, care să­ păzească stabilimentele, de­clarând ca punct de onoare că vor produce mult, și vor păstra o per­fectă disciplină. Inginerii și func­ționarii, au părăsit fabricate. „Vom rămâne aici — declarau muncitorii — uzinele sunt geniul nostru“. Au început să vorbească de comu­nism, de soviete, de revo­luți­e. Gu­vernul nu a intervenit. Mai târziu, lucrătorii am cerut in­tervenția guvernului și primu­l-mi­­nistru Giollitti, a aplanat conflictul, făcând pe patroni să accepte reven­dicările­­ lucrătorilor, până și contro­lul asupra întreprinderilor. Mișcările au încotețt estici. Industria italiană de jcUj^ă­u­i război Mulți spun că: Industria italiană este un paradox. Incontestabil însă că în această In­dustrie este interesată o enormă po­pulație muncitorească, și un consi­derabil, capital. Dar tot atât de adevărat este că nu se poate men­ț­ine o industrie umflată peste necesitățile actuale din cauza războiului, când îi trebuesc cele 2 ele­mente necesare: fierul și cărbunele. Spre a explica fenomenul revista e­­conomic­ă internațională din Bruxel­les ne dă mai multe date stab­­stice relativ la balanța comercială și la finanțele italiene pe primele 4 luni ale anilor 1919 și 1920. Import­u­l« 1919 este de 5 miliiari de line, dacă micșorare» nu permite ar fi pentru lucruri de lux, etc. Dar ni se dă­ un alt tablou da in­troducerea în Italia f­e primele 1 luni ale anilor 1919 și 1929 a m­­a­torii­­lor prime necesare industriei. In 1919 cărbune 1.6^.083 t­ure. In 1920 a scăzut la 1­5297192 tone. Fran­ța 1919 s’au im­portat 457.364 tone, iar 1920 s’au­ importat 329.237 tone. Aramă 1919 iansport 422.397 tone. în 1920 nu­mai 39.048 tone. Bumbac în 1919 im­port 750.347 tone. în 1920 import 466.892 tones, etc. Aceste si altele suau­ materii pri­me, cu care Italia este tributara străinătății. Efectele dezastrului in­dustrial italian A închide uzinele nu este o­­ solu­ție. Cu toate astea multe uzi­ni au fă­cut acestt lucru. Societatea .,Ilva“ din Bagnoli și-a închis porțile. „Roma" stabilime art siderurgic, pentru insta­te fia căruia ^baitu­l a cheltuit 3 mi­­liarde și jumătate,­­și în care uzine ipe timpul războiului lucrau 10.000 muncitori și 400­1 femei la fabricarea materialului de ră­zboi, a ajuns în iulie 1920 să aibă abia­ 400 lucrători și aceștia pa cale de a fi licențiați. Cauza, linia matteriilor prime, închiderea fabricelor și li­centie­­rea în masă a lucrătorilor, conduce la altă problemă: emigrarea. Viroctienii emafrau temporar în mare număr în Austria și Germania de Sud, dar astăzi aceste târî le sunt închise. Neapolul­­ ș­i Piemontul, emi­grau în Franța, unde erau bine pri­miți din cauza salariului mic ce ce­reau. Astăzi însă, din cauza contrac­tului­­ de muncă stabilit între Franța și Italia, salariul irolene să fie egal cu al lucrătorilor francezi, dar lu­crătorii italieni, cer azi prețuri și mai mari, așa că Franța a recurs la brijale ce­­ furnizează coloniile. înainte­­ d­e război, restul exceden­tului de populație se revărsa spre cele 2 Americi prin cele 15 companii de navigație care aveau,75 de pache­boturi­ A­stăzi nu au rămas pentru acest serviciu de­cât 32 năvi. Situația financiară a u­­zinelor Principalele uzine sunt risipite în Piemont, Lombardia și­ Liguria.­­ la Piemont în bilanțul «rr-ului 1919 se constată că IA firme reprezentând un ca­pital­ de 253 milioane, au obți­nut un beneficiu cam de 9 la sută și 6 firme reprezentând un capital de 18 milioane, au suferit o pagubă glo­­stsailă de 9,60 la sută. Ia Lombardia 35 firme, dispunând de un capital de 288 milioane, au dat un dividend de 5,57 la sută și 26 fir­me rep­reze­ntând­ 63 milion­im­e capital au avut­ o pierdere de 23 la sută. In Liguria la 16 firme care repre­zentau 66­­ milioame'Capital «’a­u reali­zat un beneficiu de 10.65 de sută 5­­ firme reprezentând 12 milioane ca­pital au avut pierderi de 15,68 la sut­ă. L D. BARZAN -----------00x00----------­NOTE LA HE CÜ HORSTEHL De curând a apărut o lucrare, în care nu știi ce să respecți mai hi­tiți­u și ce să lauzi în urmă: răbdarea de benedictin, a celui ce a făcut-o, con­știincioșitatea «savantă cu care o curești și-a vecinătatuor uu mai apropiate, datorită d-lui profe­sor Enache Ionescu. Dar aceste, amănunte istorice, ca și planul însuși r- atâta de nou prin grija de-a fi complet — al Bucureș­tilor, ne face să vedem­ cât de puțin ne «interesăm noi de-a c mnoaste »m precizione viata oraișul­ui atâta de legat de sufletul neamului și de al fiecăruia dintre­ noi. Știau că nu toți parisienii cunosc Parisul ca Maxime de Camp sau ști­i a-l evoca în felul lui Claretie, dar ceea ce e sigur este că cunosc cu toți ceva, m­aii mult despre vechiul Lutetiu, decât știu bucureștenii des­pre Bucureștii lor. Despre viața trecută a București­lor în afară de naivele «descripții ale bunitui colonel Papazoglu, «de­cât amintirile lui loan Ghica, pen­­tru a nai pom­­eni de Istoria lui Sion, c £ tijp­e savantă, fără a aduce ceva nou — nu știm «dacă in bibliografia orașului nostim se poate găsi altceva. Și e păcat! In viața acestui oraș, în mahalalele unde Anton Pilim a trăit, unde Filimon a cântat cân­tece de lume, în coniacurile Otierești, în hanurile — adevărate caravanse­­rail — ale comerțului­ vechiu, noi ați trebui să vedemm ceva mai mult de­cât o amintire a trecutului istoric, cât o parte din sufletul nostru, de acel suflet ce trece dincolo de noi, și lunecă ușor ca un abur de jertfă și de ofrandă, peste capetele genera­țiilor ce trec. Bucureștii de altă dată se cuvine a-i cunoaște pentru că trecutul tot es­te o icoană a neamului nostru în perindarea anilor. Planul minunat de bine făcut al căpitanului Paurtea ne_a dus la con­sideration­ ce depășesc actualitatea. O dovadă că cei ce își face datoria sunt străjerii intereselor­­ româneșt­i și ai datoriilor naționale! ----------ooxxoo---------­Petrenlus UNIF1CARFA MONETARA - Greșeli «©ui — Cu ocazia schimbului coroanelor si rublelor am­ avut de înregistrat, o sisciă de nedreptăți ce au sfârșit prin a trata cu aceiași măsură pe specu­lanți și contrabandiști coalând­u-i cu deținătorii, einșHli din provinciile alipite. Azi cu ocazia platei cotei de 10 La su­fp reținută la schimb­ — ne­dreptățile au reînceput punând de astă dată pe speculanți înaintea de­ținătorilor cinstiți, furori,t­indu-i ca răsplată a speculei la corp, s-au de­dat, ignorând­­-se nevoile populației cinstita si nevoiașe din provinciile, alipite. In adevăr, din cauza dificultăților tehnice, Banca Națională punând treptat la dir­ mi­­z­ia Statului cele 2 si mm. miliarde necesare platei co­roanelor, guvernul a hotărât să plă­tească din sumele disponibile.. mai întâi elei tantel­e băncilor int­e­r­natio­nale, dpi Capitală ce s’au dedat la speculă cu coroanele acajun­ându-le­ pe nimic, și apoi să înceapă plata în Ardeal. Astfel politica de discreditare a statului ce se face în provinciile, alipite continuă, cu atât mai pri­mejdioasă cu cât lovește intxliin in­teres vital al­ Ardealului. Dar prin recentele măsuri în ches­tia­ restituirii, care s­e face exclusiv în fervând acaparatorilor mai înre­gistrăm un caz tipic ce demonstrea­ză politica financiară destrăbălată dusă de guvern. Tezastrul fiind gol, statul lipsit de budget, trăind din credite, auvernul s’a folosit de resti­tuirea cotei de 40 la sută pentru a mesa un expedient, cu toate că dem­nitatea României Mjrvl/ar fi venit ca astfel de măsuri să fie evitate. S'a luat astfel o parie din milioanele restituite­ Bâncei BlanJc în plata cotei de 40 la sută, deschizându-se un credit pentru plata funcționarilor din­ Ardeal și, ceea, ce-i­­ mai grav, această plată făcân­du-se chiar de Bancă. Astfel nu mai apare Statul român ca plătitor al funcționarilor săi ci o bancă bilemațională care fa­ce și o bună afacere luând două do­bânzi, una dela stat PCVJlov împru­mutul acordat, alta deii cri cărora le-a scontat chitanțele cotul de 40 la trebuia, să se înceapă, ploaia, se încu­rajează acaparatorii, acordându-le, și dobândă pe lângă restituirea de favoare, în nu­mer­ar, a jumătăte a ca­­pitalului. Dar toate aceste măsuri nu mai pot să ne mire­ când auvernul înțe­lege să i se lipsească, de ministru de finanțe și de budget. ECOURI C­u tot schimbul care se face mereu, însă se mai găsesc In Germania, 80 de mii de prizonieri ruși la cari trebuiesc adăugate și gârlele roșii, internate aici. Actualmente urmează negocieri cu statele vecine spre a se putea dobândi o cale de trecere care să permită continuarea repa­­trierei acestor prizonieri. L­a Paris se vor publica integral scriso­rile lui Paul Verlaine, menite prin cu­prinșii­ lor, să facă mare senzație. Numai de nu ar avea biata corespon­dență a poetului, soarta volumului său c Fem­mes», a cărui apariție a fost prohi­bită în Franța. M­edicul rus dr. Vasilef anunță descope­rirea unui fluid care face corpul uman să devină transparent. El nu a încercat până acum aceasta asupra corpu­rilor umane, de bărbat sau femei vii, ci numai asupra cadavrelor, de­oarece a vi­zat că șoarecii și broaștele cărora li s’a injectat acest fluid după câteva zile au devenit transparente. Florile pe care le-a tratat în acelaș chip au devenit de asemenea transparente însă au rămas cu desăvârșire neatinse: înaintea războiului Vasilef avea un laboratoriu mare la Petrograd, acum dânsul trăește la Paris. El refuză să spună natura fluidului dar arată că este o combinațiune din mai multe fluide.---------OCXOO--------­ Agoffinizarea pHipolar național-liberal congresul­ organizației MttaWiMe sin uni­cat] — Deschiderea — gările.— Alenara a găsii taiele? Joi, 33 Ian., la orele 10 și jum. «dbi. a avut loc în sala Teatrului Mi­lesen — în aceiași gală în care în Oet. 1905 d. Ion I. C. Brătianu a ți­nut primul său discurs politic,­—con greșul organizației partidului n­azio­­nal.Liceral din Gorj. Sala destul de vastă era absolut incapabilă t­p «a :cuprinde cele două suti și mai bimp de oameni veniți d­in toate unghiurile județului cu preșe­dinții și delegații organizațiilor comu­nale d d­e a asista la grandioasa ma­­n­nifestatiune politică- Sute de oa­meni rămăseseră afară in curie ne mai putând încăpea în incinta tea­trului. Pe scenă luaseră loc fruntaș­i or­­ganizarea județului Gorj printre ca­re se distingea blânda, simpatica și impozanta figură a d-lii Constantin Neam­țu care întrupează așa «de bine toate dorurile și aspirațiile județului Gorj. Sosirea «d-lui Neamțu și a celor­lalțî fruntași ai partidului este sa­lutată de roapta de aplauze. PREChiderea nur­ii — 1 — 111,1­11 im­n Ocaîgnasul «r.s'a deschis de venera­tul și mult popularul dr. D. CUL­­CER, care într’o scurtă dar energi­că cuvântare arată rostul congresu­lui actual, accentuând asupra necesi­tatei acestui manifestatiuni impusa «de însăși masele «partidului, încheie zicând că această întrunire este azi semnalul luptei pentru con­solidarea bazelor partidului. Dă cuvântul d-lui dr. h­a­snaș. D-l dr. HASNAS relevă sacrificii­le nemăsurate pe care le-a îndeplinit țara noastră în marele război. Sem­nalează eșecul «le —•’ternare al­­ișa­nselor partid­' noi. Reamintește inte­­­lepciunea poporului «nostru cristali­zată în zică to­ți ca aceia „ca s ă șt­i­i ,ce e zahărul trebuie să guști ama­rul“. Tara trebue să lase ca să­­ pară toată nei obiserva rea că­tora care ne guvernează a iniri«...!c plantîidelor noi. Portalul liberul » cu un brad cu rădăcini Părțile 3j al ibcîn­a. lăptândul-si uscațiu­­l impulsul u­­uci * « Tron... ’ r r­run­te grele vor spune . .d. .iacă fiecare va da « 1 sa le mini animă par­tidul liberal care ca și bradul indife­rent. la micile­­ furtuni ce-l izbesc stă neclintit căci are rădăcini adâncî în trăinicia acestui frământ. D-l INVAT; MATEESCU. .foet de­­putait, arailă imensul și inapreciabi­lul serviciu pe care-1 «aduc coopera­­țiile, această operă îndeplintă în ma­re­­ pârtie de partidul liberal. Subliniază opera economică a par­tidului liberal, care prin creeara băn­cilor populare, a ajutat țara în unul din momentele sale cele mai critice și care sunt si azi un model de acti­vitate productivă și cinstită. D-l IMVAT, DOGARI­, vorbește «de rolul,pe c are îl are în ridicarea tărei școala, această artera,prin care se scung­e sângele neamului întreg. Relevă activitatea fecundă desfă­șurată de­­ partidul liberal, în dome­niul organizărei școalei și a ridică­­r­ii culturale a poporului. Pogog­ia din l Ia acest moment intră în sală o delegație compusă din 10 persoane în frunte cu preotul dr. Mioci, repre­zentând orașul Petroșani. D. dr. i­asnais s­­ilută le­e­gația în cuvinte­ faimoase, și sala ridicându­­se în picioare ovaționează îndelung. Preotul dr. ROMULUS MIOC din­­ Petrosani într’o înăltim­­r«are «i foarte impresionantă cuvântare aduce salu­tul Petroșanilor congresului rele­vând concursul .­spon­tan și genei"«>s­u­­feritl de d. Neamțu și de alte persoane «din jud. Gorj pentru înjghebarea unei vieți economice naționale și­­ cultura­le în acea insulă a maghiarismului. Numai grație acestui concurs a pu­tut să Licărească oare­care mișcare român­eească în Petroșani. De trei mari chestiuni este condi­ționată desvol­tarea economică viitoa­re a populației, de la­ izvoarele Jiu­lui. In­­primul râi­d se impune nece­sitatea de a ajunge la aer,­­nevoie ce nu i poate di satisfăcută cât­­ prin creiarea legăiturei de cale ferată cu Tg.-Jiu. A doua chestTM nu este mo­blema muncitorească care trebuea fuzionata la fața locului de persoane aTM?8,0­ ,ad?>'or hüte cWm ^,­ rola d­e*Gnno este nwon­ mud­ ■poht­e­ <c are să ațin­^ Pie ecmeu­ ele străine cinstite, ținînd un respect pe celelalte. dolfa ÎUnd P?? *a y­ iLULS ‘m stereade 1 « și de tristețe, care vedeți o sin­­imfa dorință ne însuflețește pe noi ard'iLeiții, ca să dați spirijtou! Mî oameni pe care j­e ved­em lucrând cu dragoste de țară cu care i a­nimă sufletul ,de a duce ,la bun sfârșit ape^ de­­ reorganizare ce o aștept­ăm cu toții. Cuvântarea d-­ai­ci, Tă­............MM fărăscu D. GHEORGH­E TATARESCU. de­putat a primit la tribună cu mari­­ a­plauze. D .sa zice : „Acei oarî, ca niște păsări de noap­te, cobeau moartea partidului libe­­r și n au< vină aci să as­culte cuvintele înflăcărate și să va­ză înflăcărarea sufletelor, și să ee convingă că partid­ul liberal din Gorj trăește și este gata de luptă". . Dl Gh. Iatărescu face un scurt istoric al faptelor cari au caracteri­zat viața noastră politică după răz­­boiul pol­tin­ întregirea neamulu, a­ rătár a a căror împrejurări se dito­­rește impopularitatea trecătoare ca­re a adus înfrângerea partidului li­beral în. .ultiimele alegeri. „Ne-au biruit, continuă d-sa, am­­ fost biruiți și altă dată, dar drupă ziceara biruință a adversarilor s’a putut repede și ușor vedea cât a su­ferit țara întreagă de pe urma­ în­­frânsferei noastre, ,și întotdeauna privirile ei,_ rătăcite pentru câte­va clipe, sau întors apoi iarăși câtva noi“. Oratorul arată apoi, pe larg, mo­tivele cari determină partidul libe­rti] Ki, sw­a Ku­iift ti« In on­ w­ rate.­ux sau atitudine, care a r puteat­ îngreu­na sarcina guvernului. „Sunt ceasuri, în care peste gra­nițele de pa­rtid trebu să rae întin­dem mâinele de buni Români, și ta­ra trăește azi asemenea ceasuri, am făcut o Și o facem încă și nimeni nu ne poate acuza că am­ în­cercat să îm­pedicăm acțiunea guvernului". D. Gh. Tăttărescu în continuarea expunerii sale enumără marile pro­­­leme. Care-și așteaptă încă dezlega­rea lor, precum și ne­voile la care re­gimul de la cârma tărei nu a putut face față, pune în lumină, apoi, dez­orientarea opiniei publice care nu vede încă posibilitatea soluționând lor și sfârșește zicând . ..O noapte grea, pare că plutește peste sufletul nehotărât al țărei; de nicăiire, nu se arată nici o rază de lumină. Duceți-vă, însă, în satele voastre și opuneți tuturor, că a cântat coco­șul liberal — se crapă de ziuă !a îndelungi aplauze acoperă cuvin­tele vorbitorului. INVAT. PREVULESCU urează ca Domnul Tudor al cărui centenar se va serba în curând să inspire pe Suveran ca să rupă cu zarvera ac­tuală. Inimă la inimă și mână la mână toți trebue să ajute parti­dul Liberal singurul care poate înălța faima. Cumântu­rea d-lui C. Neamțu D. CONST. NEAMȚU se ridică în mijlocul ovațiilor cari durează câte­va minute. „Ce­­, dintâi al meu cuvânt, începe d. Neamțu, este pentru a saluta în numele Gorj­ului pe frații dela Pe­troșani, veniți de la is­voarele Jiu­lui, astăzi în întregime și pe veci românesc, și pentru xi sa spune că nevoile lor sunt nevoita noaistre du­­pă­ cum, nădejdile noastre sunt nă­dejdile lor și fiiindcă avem de azi in­na­in­te aceleași scopină și luptăm pentru­ acela­ș ideal, nimic mai firesc Coutin­sma în pagina Curgsi; Tntr’un n­umăr trecut al „Vratorul hă" spurteaim că motivul „lipsa de timp” pentru a fa«pe ftec­are dintre noi, Krînic, exercită fi­zicia, «este «mo­tivul scWsilor și al­a».dora »ce nu prepie­sc sănătatea. « Iu numărul «de fa«tă «dau un exem­plu de u«crcrtîp, cari nu­­ cer de «cât un trimic pe zi și cari dacă ar fi ur­mate de toată lumea», ar fi «m­are lu­cru. Dintre toate ex­ercițiile fizi­c­e,­croile Öe respirațria sunt ceja­­ mai i­mpp­or­­tante. Acestea au de scop intentihă1­rea în stare bună a plămânilor. Plămânul, acest organ de ventra­­­ție, de purificare a sângelui, acest important î­ntreținător al vieței, este atât d­e» neglijat! Mușchii brațelor îl exercităm, mai mult sau «m­ai puțin, insiiicân­d «zilnic diverse obiecte, îmbrăcârndu-ne, spri­jinindui-ne sau chiar executând lu­crări «manual!»; mușchii membrelor, inferioarie de asemeni îi punem« în funcțiune, «pe când plămânilor», le drăim numai 500 cm. c. (1/2 litru) de aer pentru fieca«re Inspirafio, când­­ei ar putea întmagazina 1670 cm. c. înfcr’o inspirațite adâncă. Deci Ie dăm mai pu­țin de o treime din nstaria f­­zisologică ce ar trebui să executa­ Pentru a fi mai pretines alătur o schemă a plămânilor ce explică tir­­ista necesare: «In timpul inspirației, aerul intră pe nas și ipe­­ gură, pă­trunde prin trac­ție în bronh­ii, bronșbiatei et­c., până a­­junge la celula plămânului «unde pri­n­tr’un strat subțire se spime aproape« dea dreptul în atingLlpe cu sângele,­ pe care îl curăță de gaze otrăvi­toare și-i dă oxigen. El emitente­le din sânge astfel învio­rate, chiar de acolo încep lupta con­tra, microbilor, iar, pe­­ de altă parte transportă energia nou înmagazinată, în tot resetul organismului unde se transformă în căldură, mișcării etc.,­ luptând în acelatș timp că mulțimea de microbi ce ne atacă în toate chi­purile. In ceeac­a privește direct plămânul, în topul inspirației, trăgând aer în­ plămân, ac­esta își mărește volumul,­ lucru pe «c­are-l observ,in, cu tot­ii,4 când cut­a toracică se «lărgește. Par­tea «de plămân care execută mai în­­­tâi această funcțiune, este partea cea mai «de jos, sau dam se»dihrr­ă ana­tomie, baza lui. In­­­spiratia norma­] la­ aproape­ numai această parte de­ plămân absoarbe aer­u­f ce-l inspirăm­, find în «cantitate mică dar suficientă vieprizei,­­pe când partea de sus a plămânului adică vârful lui, abia dacă se m­ișcă. Prin­­ urmare, fiind bine stabilit că această parte de plămân, vârful, ne­funcționând, aci sângele vine nu cau­ți tata mai mică de­cât normal, celu­lele sunt în consecință slăbite și deci nu pot lupta cu putere în contra ce­lui mai teribil microb, microbul ton­­dercidozei. Rol,la, vârî începe tuberculoza. De a<cu­m rolul exercițiilor de res­pirația este ca să pună in funcțiune și, «ac­eastă parte ,le plămân, să-l ex­­el­te la viață, cel puțin un minut de zi. Acesta exerciții constau­, lucru foarte simplu, du­ introducerea în plămân a între­gei cantități de aer ,pe care o poate primi, printr’o ins­pirație adâncă. De­sigur , di­n acest timp cutia toracică se lărgește în întregimi și, deci și la vârful plămânului. Dar pentru a ușura această pătrundere a partdiii, se execută niște mișcări ale brațelor, care au de scop să dis­­tindă porțiunea pi­peri­o­ară a torace­lui cât mai mult posibil Suedezul Ling. ,părintele gimnasti­cei suedeice «recom­andă pentru exerci­tiil­e de respira«.», mnătoarele «patru ÎT^JȘ'Căl'î * î­n M,IȘGA«RE — Stând drept, în picioare, se rîd<p brațele orizontal și în lături. In acelaș timp te înalți pe vârful picioarelor și faci o inspirație adâncă, adică trăgând în piept pe nas și pui gura închisă, atâta aer cât­­ poți de imiuit. Putem­ zice o inspi­rat­­$­i forțată. Se revine apoi la poziția de la început făcând expirația. «Mișcările se «execută lent și cât mai desbrăcații «de veștminte care împied«edă întru -câtva. E­­ preferabil chiar fără cătuna­șe. Adăugând la această mișcare și la celelalte, metoda așa zisă­, indiană, obținem ■­otfie mai­­ bune rezultate. A­­ceasta consistă în a executa­­ inspira­­tia într’un tact de trei topi, trei s­ecunde, adică pe măsură ce trai și a­­erul în piept numeri în gând, unu, doi, m­a­i apoi țn­­ajerul­­ inspirat l în plămâni tot atât timp cât numeri, unul, do­i, trei și în fine (faci expira­ția tot numărând: unu, doi, trei. îmiei­­diat se începe mișcarea următoare. 2- a MIȘCARE: Stând drept, în picioare, se ridică brațele, întinse, lateral, până deasupra capului. In acelaș timp te înalți pe vârful pi­cioarelor și faci o inspirație adâncă Revii la poziția de la început fă­când expirația a 3- a MIȘCARE : Cu brațele în­tinse in lături, duci piciorul drept înainte, sprijinit pe pământ, îndo­­ind puțin genunchiul (a face o fen­tă). In același timp duci brațele cât mai spre spate făcând o inspira­ție adâncă. Revii la poziția de la început făcând expirația. Se repetă mișcarea cu piciorul stâng. 4-a MIȘCARE : Se duce picio­rul drept înainte, fără a îndoi ge­nunchiul și în acelaș timp îndoești trunchiul înainte întinzând mâinile spre vârful piciorului drept (în trei timpi). După aceia ridici trunchiul, intinzându-l cât mai bine, cu brațele întinse până deasupra capului. In acelaș timp faci o inspirație adâncă (alți trei timpi). Se stă astfel puțin (trei timpi) și se revine la poziția de la început lăsând brațele în lă­turi și făcând expirația (alți trei timpi).. Se repetă mișcarea cu piciorul stâng. Toate aceste mișcări s’ar putea reduce la una singură, cea de a doua, întru ceia ce privește exerci­tar­ea respirației , dar e bine a le e­­xecuta pe toate, de­oarece astfel e­­xercităm în acelaș timp, un grup mai mare de mușchi iar exercițiile devin mai plăcute dându-le o va­rianta. După cum vedem, dacă socotim fiecare timp o secundă, pentru pri­ma mișcare avem­ nevoe de 9 se­cunde, pentru a doua mișcare avem­­ nevoe de alte 9 secunde, pentru a treia mișcare av­em nevoe de 18 se­cunde și pentru a patra mișcare a­­vem nevoe de 24 de secunde. In to­tal 60 de secunde =1 minut. Va să zică ne trebue un minut pe zi pentru executarea acestor e­­xerciții de respirație despre cari­e­rul Barret Ilie: „Aceste mișcări, atât de simple, ar trebui să co­nsti­­tue cel puțin „rația zilnică minimă" a oricărui individ; foarte repede pe­rimetrul toracelui se mărește cu mai mulți­­ centimetri, toate părțile plămânului se desvoltă și organele abdominale sunt fericit influen­țate“. Dr. EUGEN T. PETRESCU EDUCAȚIA FIZICĂ ÎNTĂRIREA PLĂMÂNILOR de Dr. Eug. T. Petrescu Dacă vroiți să fiți bine infor­mați asupra tot ceea ce se pe­trece în Aid?a! estiys I iM F R äTF 11E ■ I ca?© spaima la Staji și care se găsește de vânzare­a la toate chioșcurile de ziare din­­ Capitală. I

Next