Vocea Covurluiului, octombrie 1886 (Anul 14, nr. 3162-3188)
1886-10-09 / nr. 3169
ANUL XIV. Nr. 18.119. ABONAMENT pentru România Pe un an ... 20 lei . 6 luni . . . io « VeSÎ pag. IV premiul oferit abonaților penau sannatate Pe un an ... 34 lei . 6 luni ... 17 * Abonamentel se fac In Galaţi la Admnisaaţiunea Ziarului, în districte la biurorile postale 10 BANI EXEMPLARUL. Redacţiunea : 22 str. Marc. ||[ APĂkE IN IQAiL P?L£LE JOI, 9 OCTOMBRIE 1886. anuncie linia petit Pagina IV : 40 bau» B9 , III; 80 , inserțiunji ji RECi-AMfc. M ^Pagina III: So bun \La Cronici : 2 lei j? I Repejirile r e fac ru rabat Lasemnat. , Scrisori nebancare ... fp_ tfejagf* : ic reiusA. — Artico* Ay Ie e nepublicate uu .e ÎJiapoesc, Administraţiunea , str. Maro. Xelegr^s-î© Serviciul part. al , Vocii Cavurluiului« AGENŢIA HAVAS. VIENA, 18 Octombrie.— Fremden blatt, vorbind de pretinsele Aserţiuni ale generalului Kaulbars, reproduse într o depeşă a Agenţiei davas) spune că la Viena nu se ştie că generalul Kftulbars, înainte de a pleca în Bulgaria, să fi stut ocasiunea a da oarecâror persoane competente explicaţiuni asupra misiunii sale şi mai puţin încă a aduce o perfectă înţelegere asupra procedărilor sale. Era ceva conform cu rapoartele diverselor State ca generalul Kaulbars sosind la Sofia, să între în legături amicale cu colegii săi din Austro Ungaria şi Germania, dar acesta n’ar conrăspunde nici situaţiunii nici faptelor ca cineva să deducă de aci adeziunea representanţilor străini şi mai cu sema a representantului Austro Ungariei la toate demersurile şi acţiunile generalului Kaulbars. VIENA, 18 Octombrie.— O scriere datată din S.Petersburg, şi adresată Conrespondenţeî politice) desvoltă ideee că Rusia n’are de gând să ocupe Bulgaria, afară numai dacă va fi sub impresiunea unor evenimente cu totul neprevăzute. Rusia va aştepta schimbarea opiuluiii în Bulgaria. Ea va fi atunci în stare să -şi recâştige terenul perdut pentru un moment, dar speră că prin atitudinea sea corectă şi pacinică va împedeca pe Europa, de a se pune mai presus de declaraţiuniile guvernului rusesc, sancţionând actuala stare de lucruri, cu totă opunerea cabinetului din St.-Petersburg. BERLIN, 18 Octombrie. — Gazeta Germaniei de Nord respinge aserţiunileJiarel°r din oposiţiune cir! afirmă că prinţul de Battemberg » abdicat pentru a cruţa Bulgaria de o ocupaţiune ruseascâ. Tocmai din causa acestei abdicări Bulgaria e deschisă influenţelor ruseşci de toate felurile, şi situaţiunea în Europa pare foarte grea. Prinţul de Battemberg este răspunzător de nesiguranţa între resbel şi pace. Aceasta nesiguranţă nu ar exista dacă prinţul de Battemberg ar fi domnit conformându se tratatelor și aducându’și totd’auna aminte de origina sea ruseasca, cum a făcut’o la plecarea sea. PARIS, 18 Octombrie.—Un vot al Camerei asupra unei cestiunî secundare a ocasionat demisiunea D-lui Sarrien, ministrul de interne, dar acest vot resultând dintr’o neînţelegere, un arangeament e probabil. Se spera asemene ca D. Sadi-Carnot, ministru de finanţe, să’şi retragă demisiunea RUSCIUK, 19 Octombrie. — Pericolul unei ocupaţiuni ruseşti nu e înlăturat, dar înainte de a uşa de acest mijloc extrem, Rusia pare că voeşte să rămână deocamdată în expectativă. In orice cas este sigur că ea nu va primi nici-un teren de consibuţiune din partea ministerului actual. De aceea generalul Kaulbors ar fi puţin dispus a se întoarce la Sofia, dar cu toate aceste nici-un agent rus nu se va duce la Târnova. Cea d’intăi condiţiune cerută de Rusia pentru o apropiare între dînsa şi Bulgaria ar fi înlocuirea ministerului actual, care i s’ar părea dispus a lucra fără şovăire după vederile Rusiei. Primul act al acestui guvern va trebui să fie negreşit anularea ultimelor alegeri şi o nouă convocare pentru alegerea prinţului, dar la epoca în care Europa ar fi de acord asupra numelui candidatului. Sub lovitura unei presiuni sau unei ameninţări directe de intervenţiune înaintea întrunirii marii Adunări, ministerul bulgar ar ceda locul, se zice, dar e mai probabil că dacă nu se iveşte vre-un eveniment, va aştepta întrunirea Adunării, pentru a remite puterile sale. Ruşii cred că un minister după vederile Rusiei s’ar putea constitui la acesta epocă şi că Adunara», supunendu-se necesităţii politice, s’ar disolva. Opiniunea rusească asupra ultimelor alegeri este că partisanii ei, alest neaduse pretutindene, sau fiind amenințați, unanimiatea era sigur dobândită guvernului. De altmintrele, după aceasta opiniune, dacă ministerul bulger voeşte să tragă un argument din textul chiar al Constituțiunii pentru a proba ligefestea alegerilor, se poate asemăn demonstra tot prin texul Constituţiunii că regenţa însăşi nu este formată după Constituţiune, care cere ca membrii regenţei să fi fost miniştri. Dar D-nii Stambuloff şi Mutkuroff nu se găsesc în acest caz. In privinţa punerii în libertate a ofiţerilor, opiniunea ruseasca este că nu există nici-o raţiune pentru a ’ urmări, pentru că s’a declarat de către D. Stambuloff la Târnova amnistia pentru complicitate în lovitur de Stat de la 24 August, şi că actele D-lui Sambuloff au fost ratificate la Lemberg de prinţul Alexandru. Se 705Q Austria a declarat guvernului bulgar că nu va sprijini de loc vreo propunere privitoare la întorcerea prinţului Alexandru. Morul FitofT, comandantul pieţei din Ruseiuk, pus în disponibilitate şi arest pentru 10 zile, a răspuns ministrului de resbel că nu acceptă aceasta pedeapsa, și că fiind mai vechiu ofițer, lui îi aparține de a pedepsi. Ministrul a făcut să se aresteze majorul Filofî de catra comandoului regimentului din Rusciuk. VILLE FRANCHE 19 Octombrie. — Timpul urât a întârziat plecarea regelui și reginei Greciei, cari vor pleca tltul, dacă timpul va permite. Cronica localA —* Primăria noastra a convocat pe alegători pentru alegerea consiliului comunal. Colegiul I e convocat la 2 Noiembrie, în localul primăriei, spre a alege 10 consilieri. Colegiul II direct, cu delegaţii alegătorilor indirecţi, e convocat 14 Noiembrie, tot în localul primăriei, spre a alege 8 consilieri. Alegătorii indirecţi se vor întruni înJiu* 22 Octombrie spre a alege pad legat’, şi anume : cei din cuart. I şi II, în localul scelei No. I de băieţi a Statului, vor alege 20 delegaţi ; cei din cuart. III, în localul scoalei de băieţi No III a Statului, vor alege 20 delgaţi ; cei din curt. IV şi V, in localul şctie! No. IV de băieţi a Statului, vor alege 16 delegaţi. — Postul da medic al plâşii Siret, din judeţul nostru, e vacant. Feliola VOCII »COVURLUIULUL 82 COUTESA NEGHA PARTEA I‘. MESSA II DA VII {Urmare). Șeicul de la El-Feid, acel ce venise să prevină biaroul arab de presenta șerifului și a trupei sale în bordj întrase. Pentru multe motive locotenentul pn supunea foarte urnit pe șeful indi gen că’l atrăsese într’o cursă. — Nie -un cuvîjut dinaintes acestuia ! ijise el boccengioiuL Apoi întorceadu-se spre Arak : — Ce este ? ce vrei. ? — Locotenente, iiftapui ifte seicwli.țk clinându-se profund, unul din spionii mei m’a înseiințat că rebelii sum tăbărîți la cinci chilometre de aci, în albia rîului, lângă casa de la M’zmsbs. — Ei bine. — Nu e tot. Omul meu a stat câteva ore lângă şerif, care’i crede legat cu el, şi a surprins o conversaţiune de o atare importanţă, încât a plecat imediat spre a veni să mi-o raporteze. — Da ce e vorba ? Astă noapte şeriful are si atace bordjul cundsce prtscnța voistră aci — Credi tu că tu o amăgesce cu cursa mea ? El ne a atras în aceasta cursă... Șicul se indica fără a răspunde Pierrefort așteptă. CeUTalt stătea mut. — Ei bine, să vedem, continuă (JIS3 ofițerul. — Locotenente, reluă Arabul, spionul meu sdie asemene prin ce parte va sosi iiecul. — A! — Omenii ce am gSsifc aci, sosind nu sunt servitori al cardului asasinat ci partisani al șerifului. — Presupuneam aceasta, și tot ce mi-ai povestit nu’mi spune nimic noii — Aș^ptă, locotenente. — Aide, te ascult. — Nu prin mare* parte a bordjo- ii vor întră partisanii șerifului. Ei presupun că va fi bine păzită. O ! cât de numeroși sunt, se tem de pușc'la spah’ilor și voesc să eviteze lupta. — Și cum or să facă ? întrebă Piemfort. — Există în zidul ce dă în păduri* de curmali o portiță pe care trădătorii ce sunt acile o vor deschide Sprrez • că nu va fi și... — Aide, șzieule, întrerupse sspru locotenentul, cre nu încetase a f:x* privirile sale asupr* acelor« a Arabului, destule minciun* ! Me criJi prea prost ! CeU-l’alt încercă a protest*. — Tăcere ! ordonă Pierrefort. Și se tuturae spre sergent. — Sergent, ci și el, ch end doni spahii și legiț’mi pe aceafc voinic şi’l închideţi în pivni. Doni c*varrl îl vor păzi. Şi nu comunice cu nimene şi la prima mişcare să fie ucis ca un câne. Ordinul fu iutex cutat, Ș ‘icul nici nu s ; «pera. Fu kigvt cu frânghii şi aruncat într’an fel de hAmbtr. După ce se sfârşi, Pierrefort chiemă pe sergent. ~TM I Q vei uni pe cal, îi (1 mc el. și y.-i aduce înlăuntru pe toți cavaleri! dimpri jur.