Vocea Covurluiului, februarie 1888 (Anul 16, nr. 3559-3581)
1888-02-14 / nr. 3569
ANBL XVI. - Nr. 3.609. abonament pentru Románia '*» on «n . , . 20 lei fî 6 luni . . . io • 7eSÎ p*g. IV premiul îierit »bon a Jilor pentru străinătate ?t un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonau»entel se tac iu Galați la Ail■nnsuapui,ea juru it, in district» la bin wank postaié. 10 £A*Ü JbÀEMFLAxt UL, UÜMiMXCä, 14 EEBRÜABÏE 1888. fl n u i'i ^ 1 U linia petit Fagiu» IV : 40 banï , III: 80 , I N S ER Ţ IU N I ?i RECLAME Pagina III : So banï La Cronică : 2 l«4 Repejicile se fac c» rabat'însemnat. Scrisori nefrancatd se retusa. — Articolele nepublicate nu te înapoesc. APARE IN TOATE piL£L£ DE LUCRU. | Administrațiunea : 15, str. Mare Redacțiunea: 15 ,T»rf^r wî* nr iw ————éébwb—jmc*v «—■—--------------------- ----— a - —_ A se vedea ultime spirî telegrafice pag III. GALAȚI, 13 Februarie 1898. : Noua Camera a intrat în discuțiunia publici a titlurilor deputaților a- 1 Ieşi în trecut«!« alegeri. Majoritatea | cauţi diferite pretexte pentru a in*: valida pt mal mulţi din membrii mi- j noritaţii. Noi nu am exprimat deja părerea. Am spus guvernuluî ta, daca pretinde că e tare, să nu cauti a }: diminua forţa adversarilor se! prin invalidări nedrepte. I-am spus că onoarea s«a ar fi cu atât mai mari daci ar avea în faţă un mimer cât mai mare de adversari şi va ieşi victorios din lupta contra lor. Guvernul a ieşit cu mult mai iută-1 ■K R Ttti Sfirit din recentele alegeri. Cu atât mai fi bine pentru el. Dacă e inso tart, nu are nevoe a micşora numeral membrilor oposiţiunii. Nu şi-ar putea mai J bint arăta tăria dt cât chiar trecând cu vederea peste oare-cari neregule | j de mică însemnătate ce s'ar fi pe- J trecut la alegerea unora din opo! I sânţi şi lăsându I să între in Cameră. Facând contrariul, căutând a elimina din Cameră un număr oare-care de oposanţi, prin acesta va proba tocmai că se simte slab faţă cu oposiţiunea, şi că, spre a se întări, vrea să scape prin căi piezişe de mulţi din adversari. Poate să facă acesta guvernul, dar atunci va dovedi slăbiciune, iar nu tăria. Va dovedi că dreptate a avut oposiţiunea că slab a ieşit din alegerile trecute. Nimic nu va proba mai bine slăbiciunea guvernului ca invalidările nedrepte a membrilor oposiţiunii. Şi apoi câţi membri din oposiţiune jf o să poata invalida guvernul ? Dece sau cincî-spre-(rece. El şi apoi ? cu ce se va alege din acesta ? Cei cari vor rămânea vor face aceeaşi trebă. Căci nu e vorba de immer, de oarece numerul îl are deja guvernul. Dacă numărul face tăria, apoi două treimi din Cameră cât are guvernul pare-ni-se că e destul de suficient. Dar e vorba şi de cualitate, nu numai de cuantitate. Apoi invalidarea a o duzină din oposanţi, şi încă nu din cel de prima mână, nu va slăbi cualitatea oposiţiunii şi nici va întări cuantitatea guvernamentalilor. In Camera francesă a lui Napoleon III erau numai 5 oposanţi din vr’o 600 de deputaţi. Şi ce n’au făcut acel cinci ? Deci şi guvernul nostru, afară ! numai de a proceda la eliminarea în masă a oposiţiunii din Cameră, nu ştim ce ar profita din invalidarea câtorva oposanţi. Dacă inse guvernul n’ar profita nimic, oposiţiunea ar profita mult din invalidările nejustificate a membrilor ei, caci ţara ar mai avea încă o dată ocasiunea a se convinge că guvernanţii noştri n’au altă tăria de cât arbitrariul şi înăbuşirea voinţei naţiunii prin orice fel de mijloace. Şi la o viitoare ocasiune acesta convingere va profita oposiţiunii, iar nu guvernului. Facă dar guvernul acum ce va vrea, pe cât timp mai dispune de numer. Pentru oposiţiune e indiferent a avea câteva voturi mai mult, de oarece n are majoritatea numeruluî. Dar apesarea oposiţiunii de astăzi nu va lipsi a’i aduce folese pentru viitor. A început discuţiunea pentru verificfires, titlurilor, validat alegerea D-lui Eulîbau, alesul colegiului I de Prahova, a s’a lust în considerare, cu 111 voturi contra 49, contestaţiunea făcută contra alegerii D-lor Dim. Brătianu şi C. Grigorescu, aleşi ai aceluiaşi colegii. Acest vot nu poate decât să umple de mâhnire orice cuget nepărtinitor. Desaprobăm cu energia procedările noreale ale majorităţii. Antant sa continuă cu verificarea titlurilor celor-i’alia secţiuni. Senatul aflăm că s’a ocupat ieri cu voarea de indigenate. — Din Severin primim informaţianea că acolo s a descoperit că circulă bilete false de bancă de câte 20 iei. Autorul a’a constatat că este an inginer austriac anume Titus, care :a’au găsit instrumente, hârtia în fisi tus gata a trage și alte bilete. maL* Ma ajuns, în județul nostru, ars un săivan de vite proprietate! * &fv\ Par&schiv Vatiliu» — Toate trenurile da ieri sera suIntrat in gara noastra cu o întâr^’are de 1 și 2 ore. Acceleratul de Bucureşdi, ca trebuia să vină aat&41 dunmeCH la 61 bre aflăm că 0 înfundat în zăpada la Cilibi». — De feijh diminaţă a început » ninge şi a viscoli. Se vede că pe afară viscolul a fost mal puternic şi » începu, mal de vremi, căci trenurile u’iu sosit *4l la Galaţi. — Primăria a afişat ieri listele electorale şi comunale definitive. Iată — Amintim cetăţenilor că termenul de reeLmaţiune la tribunal este da cine! (Jile libere de la afişarea listelor definitive de cătră primări, iar nu de trei gCpU^ânt, cum din erore se anunţa unia din confraţi. — Consiliul comunal a ţinut şedinţă ieri soră, rezolvând mai multe ceaunul. — D-nii de la Fosta revin cu tupeul lor obicinuit în a susţinea ca noi am fi participat direct sau indirect la eliminarea celor 180 cetăţeni din listare electorale La am dat desaainţirea cea ma! categorică şi î-am întrebat să ne spună ce atitudine au avut şi cum au votat partisanîl D-lor în aceata Gestiune. Ei bine, cu şedinţa oficial a primăriei sa dovedeşce că, Afsră da unul, toţi ceia-Falţi partisansl D-lor atî votat pentru ştergerea ceior 180 Prin urmare să nu ne avnace noua, cari nici, n’am fost la şedinţă, păcateia ca se cuvine a la purta singuri, fie cu şciinţa, fie cu neşciinţă. Ia cât priveşce insinuirrea că noi am fi exploatat 20 ani interesele acestui oraş, se cuvine a le spune căi sciani «seschîui, cu înse,şi aeru-legie , OcocLloab Iscată. — O telegramă ca primim d*a București na anunț* că ieri Camera & i ^oficia ,VOCII COVURLUigJLUi I FIUL COMIELUi * M0NTE-CRIST0 Tradus de A. CUETEANU. PROLOG . . VI (Urmare), Mama « Fiul. lltutditio »a apropia int« de gri^ g 8 j der uîj» se îabhiseea tot . de lap de, lu ând nzi de lumină cart Untnga prin desch ()6tuiâ, șiBenebriio a^ri în adâncul iuiuncrec nu fisro Ionna negru, care stătea în pi eiore nemișcata și tara a se apropia de grri^gid. D r după înEțiș%re B^nedetto era s gur că întrase o femee. Se făcu o tăcere. Benedetto «etepU cu nerăbdxre, prude* sgomotul suflării unei respirațiuni reținute. Dar necunoscuta tăcea și tot nu se apropia. — Cine csdi și ce voescî de la mine ? întrebă el Jaime cu o voce brutală. — D-le, începu fameea. Apoi se păru ca o emoțiune dure- 100A u îaăduşis, câci Benedetto avaecoul unui suspin. — Iți e frică de mine ? 4.8e digerabilul Ztfl ! nu mai sunt de temut., nu mai pot mușc*, mi b'm*a tocit dinții,. — O! nu ’ai e frică de D-ter, 4‘ae încet Lunea în negru. — Atunci apropie-te sa te vid — Nu tile cunosci ! — Atunci p ntiu ce ai venit aci?.. — Viu... — Vocea era tremur&toare. ViU din pane* tui v» care se inUrtsezi mult de D-tea... — Ași ! sunt dar oamen! cari se intertsli.* de mine... — Uiți sfâinile ce ți s^a dat și Ctrl te fu scăpat?.. — Alunei D-tea mi ai trimis ecri toarea ? — Acum două lori, da, eu.. — lati'fedever... o temea esm de vre-o pistru zeci ani. — De uî ds seii ? 4’se femeea spirisită, rttrsgeado-as îatr’un colț întunecot?. — Și cere dă napoleoni pentru c? să se dea o scrisori... D., o scid, ftuiros* xnea. Dar pentru c» n’am avut nîoj-datâ legături intime eu o fi mec aș* da înaintată îa vârstă, spune’mi, te rog, în comptai cui lucrez’. . — Ia coaiptul unei femei pa care n iri cunoscut’o nici-o-dstă. A ! dar pot să sciu numele el ? — Nu sunt autorisatâ a’i face cunoscut. . dar pot să’ți spun ce tete .. și pentru ce te a scăpat de la eșafod... — Un cuvînt încă.. este bogată ? —* Era. . Val ! In curând nu va mai poseda msaic... — Atunci nu mai rid nevoe s’o cunosc.. — D-le BiDidetto, rseuUà-t&e... Astă4, timpul discuțiunii și spus... câ eate unde-va o nenorocită feeaee pe care o ierți... Benedetto îocepu sârbia. — Ei da ! acolo ! am iertat pe toți ! Caritate creștinese» !.. am devenit un june așa de pios... am iertat pe