Vocea Covurluiului, februarie 1888 (Anul 16, nr. 3559-3581)

1888-02-14 / nr. 3569

ANBL XVI. - Nr. 3.609. abonament pentru Románia '*» on «n . , . 20 lei fî 6 luni . . . io • 7eSÎ p*g. IV premiul îierit »bon a Jil­or pentru străinătate ?t un an ... 34 lei , 6 luni ... 17 * Abonau»entel se tac iu Galați la Ail­­■nnsuapui,ea juru­ it, in district» la bin wank postaié. 10 £A*Ü JbÀEMFLAxt UL, UÜMiMXCä, 14 EEBRÜABÏE 1888. fl n u i'i ^ 1 U linia petit Fagiu» IV : 40 banï , III: 80 , I N S ER Ţ IU N I ?i RECLAME Pagina III : So banï La Cronică : 2 l«4­ Repejicile se fac c» rabat'însemnat. Scrisori nefrancatd se retusa. — Artico­lele nepublicate nu te înapoesc. APARE IN TOATE piL£L£ DE LUCRU. | Administrațiunea : 15, str. Mare Redacțiun­ea: 15­ ­ ,T»rf^r wî* nr iw ————éébwb—jmc*v «—■—--------------------- ----— a - —_ A se vedea ultime spirî telegrafice pag III. GALAȚI, 13 Februarie 1898. : Noua Camera a intrat în discuțiu­­nia publici a titlurilor deputaților a- 1 Ieşi în trecut«!« alegeri. Majoritatea | cauţi diferite pretexte pentru a in*: valida pt mal mulţi din membrii mi- j noritaţii. Noi nu am exprimat deja părerea. Am spus guvernuluî ta, daca pretinde că e tare, să nu cauti a }: diminua forţa adversarilor se! prin invalidări nedrepte. I-am spus că o­­noarea s«a ar fi cu atât mai mari daci ar avea în faţă un mimer cât mai mare de adversari şi va ieşi vic­­­­torios din lupta contra lor. Guvernul a ieşit cu mult mai iută-1 ■K R Ttti Sfi­rit din recentele alegeri. Cu atât mai f­i bine pentru el. Dacă e inso tart, n­u are nevoe a micşora numeral mem­brilor oposiţiunii. Nu şi-ar putea mai J bint arăta tăria dt cât chiar trecând cu vederea peste oare-cari neregule | j de mică însemnătate ce s'ar fi pe- J trecut la alegerea unora din opo­­! I sânţi şi lăsându I să între in Cameră. Facând contrariul, căutând a eli­mina din Cameră un număr oare-care de­ oposanţi, prin acesta va proba tocmai că se simte slab faţă cu opo­siţiunea, şi că, spre a se întări, vrea să scape prin căi piezişe de mulţi­­ din adversari. Poate să facă acesta­­ guvernul, dar atunci va dovedi slă­biciune, iar nu tăria. Va dovedi că dreptate a avut oposiţiunea că slab a ieşit din alegerile trecute. Nimic nu va proba mai bine slăbiciunea guvernului ca invalidările nedrepte a membrilor oposiţiunii. Şi apoi câţi membri din oposiţiune jf o să poata invalida guvernul ? Dece sau cincî-spre-(rece. El şi apoi ? cu ce se va alege din acesta ? Cei cari vor rămânea vor face aceeaşi trebă. Căci nu e vorba de immer, de oare­ce nu­merul îl are deja guvernul. Dacă numărul face tăria, apoi două treimi din Cameră cât are guvernul pare-ni-se că e destul de suficient. Dar e vorba şi de cualitate, nu nu­mai de cuantitate. Apoi invalidarea a o duzină din oposanţi, şi încă nu din cel de prima mână, nu va slăbi cua­­litatea oposiţiunii şi nici va întări cuantitatea guvernamentalilor. In Camera francesă a lui Napoleon III erau numai 5 oposanţi din vr’o 600 de deputaţi. Şi ce n’au făcut acel cinci ? Deci şi guvernul nostru, afară ! numai de a proceda la eliminarea în­­ masă a oposiţiunii din Cameră, nu ştim ce ar profita din invalidarea câtor­va oposanţi. Dacă inse guvernul n’ar profita nimic, oposiţiunea ar profita mult din invalidările nejustificate a membrilor ei, caci ţara ar mai avea încă o dată ocasiunea a se convinge că guver­nanţii noştri n’au­ altă tăria de cât ar­­bitrariul şi înăbuşirea voinţei naţiunii prin ori­ce fel de mijloace. Şi la o viitoare ocasiune acesta convingere va profita oposiţiunii, iar nu guvernului. Facă dar guvernul acum ce va vrea, pe cât timp mai dispune de numer. Pentru oposiţiune e indiferent a avea câte­va voturi mai mult, de oare­ce n are majoritatea numeruluî. Dar a­­pesarea oposiţiunii de astăzi nu va lipsi a’i aduce folese pentru viitor. A început discuţiunea pentru verificfi­­res, titlurilor, validat alegerea D-lui Eulîbau, alesul colegiului I de Pra­hova, a s’a lust în considerare, cu 111 voturi contra 49, contestaţiunea făcută contra alegerii D-lor Dim. Brătianu şi C. Grigorescu, aleşi ai aceluiaşi coleg­ii. Acest vot nu poate de­cât să umple de mâhnire ori­ce cuget nepărtinitor. Desaprobăm cu energia procedările noreale ale majo­rităţii. Antant sa continuă cu verificarea titlurilor celor-i’alia secţiuni. Senatul aflăm că s’a ocupat ieri cu voarea de indigenate. — Din Severin primim informaţia­­nea că acolo s a descoperit că circulă bilete false de bancă de câte 20 iei. Autorul a’a constatat că este an in­giner austriac anume Titus,­­ care :a’au găsit instrumente, hârtia în fi­si tus gata a trage și alte bilete. maL* Ma ajuns, în județul nostru,­­ ars un săivan de vite proprietate! * &fv\ Par&schiv Vatiliu» — Toate trenurile da ieri sera su­­Intrat in gara noastra cu o întâr^’are de 1 și 2 ore. Acceleratul de Bucureşdi, ca trebuia să vină aat&41 d­unmeCH la 61 bre aflăm că 0 înfundat în ză­pada la Cilibi». — De feijh diminaţă a început » ninge şi a viscoli. Se vede că pe a­­fară viscolul a fost mal puternic şi » începu, mal de vrem­i, căci trenurile u’iu sosit *4l la Galaţi. — Primăria a afişat ieri listele electorale şi comunale definitive. Iată — Amintim cetăţenilor că terme­nul d­e reeLmaţiune la tribunal este da cine! (Jile libere de la afişarea lis­telor definitive de cătră primăr­i, iar nu de trei gCpU^ânt, cum din erore se anunţa unia din confraţi. — Consiliul comunal a ţinut şe­dinţă ieri soră, rezolvând mai multe ceaunul. — D-nii de la Fosta revin cu tu­peul lor obicinuit în a susţinea ca noi am fi participat direct sau indi­rect la eliminarea celor 180 cetăţeni din listare electorale La am dat des­­aainţirea cea ma! categorică şi î-am­ întrebat să ne spună ce atitudine au a­­vut şi cum au votat partisanîl D-lor în aceata Gestiune. Ei bine, cu şedinţa oficial a primăriei sa dovedeşce că, Afsră da unul, toţi ceia-Falţi partisans­­l D-lor atî votat pentru ştergerea ceior 180 Prin urmare să nu ne a­­vnace noua, cari nici, n’am fost la şedinţă, păcateia ca se cuvine a la purta singuri, fie cu şciinţa, fie cu neşciinţă. Ia cât priveşce insinuirrea că noi am fi exploatat 20 ani interesele a­­cestui oraş, se cuvine a le spune căi sciani «seschîui, cu înse,­şi aeru-legie , OcocLloab Iscată. — O telegramă ca primim d*a Bu­curești na anunț* că ieri Camera & i ^oficia ,VOCII COVURLUigJLUi I FIUL COMIELUi * M0NTE-CRIST0 Tradus de A. CUETEANU. PROLOG . . VI (Urmare), Mama « Fiul. lltutditio »a apropia int« de gri­­^ g 8 j der uîj» se îabhiseea tot . de lap de, lu ând nzi de lumină cart Untnga prin desch ()6tuiâ, și­­Bene­­briio a^ri în adâncul iuiuncrec nu fisr­o Ionna negru, care stătea în pi eiore nemișcata și tara a se apropia de grri^gid. D r după înEțiș%re B^nedetto era s gur că întrase o femee. Se făcu o tăcere. Benedetto «etepU cu nerăbdxre, prude* sgomotul suflării unei respi­­rațiuni reținute. Dar necunoscuta tăcea și tot nu se apropia. — Cine csdi și ce voescî de la mine ? întrebă el Ja­ime cu o voce brutală. — D-le, începu fameea. Apoi se păru ca o emoțiune dure- 100A u îaăduşis, câci Benedetto ava­­ecoul unui suspin. — Iți e frică de mine ? 4.8e dige­rabilul Ztfl ! nu mai sunt de temut., nu mai pot mușc*, mi b'm*a tocit dinții,. — O! nu ’ai e frică de D-ter, 4‘ae încet Lunea în negru. — Atunci apropie-te sa te vid —­ Nu tile cunosci ! — Atunci p ntiu ce ai venit aci?.. — Viu... — Vocea era tremur&toare. ViU din pane* tui v» care se inUrtsez­i mult de D-tea... —­ Ași ! sunt dar oamen! cari se in­­tertsli.* de mine... — Uiți sfâinile ce ți s^a dat și Ctrl te fu scăpat?.. — Alunei D-tea mi ai trimis ecri toarea ? — Acum două lori, da, eu.. — lati'fedever... o temea esm de vre-o pistru zeci ani. — De uî ds seii ? 4’se femeea spi­­risită, rttrsgeado-as îatr’un colț în­­tunecot?. — Și cere dă napoleoni pentru c? să se dea o scrisori... D.­, o scid, ftuiros* xnea. Dar pentru c» n’am a­vut nîoj-datâ legături intime eu o fi mec aș* da înaintată îa vârstă, spu­­ne’mi, te rog, în comptai cui lucrez’. . — Ia coaiptul unei femei pa care n iri cunoscut’o nici-o-dstă. A ! dar pot să sciu numele el ? — Nu sunt autorisatâ a’i face cu­noscut. . dar pot să’ți spun ce tete .. și pentru ce te a scăpat de la eșafod... — Un cuvînt încă.. este bogată ? —* Era. . Val ! In curând nu va mai poseda msaic... — Atunci nu mai rid nevoe s’o cunosc.. —­ D-le BiDidetto, rseuUà-t&e... As­­tă4, timpul discuțiunii și spus... câ eate unde-va o nenorocită feeaee pe care o ierți... Benedetto îocepu sâ­rb­ia. — Ei da ! acolo ! am iertat pe toți ! Caritate crești­nese» !.. am devenit un june așa de pios... am iertat pe

Next