Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 191-270)

1968-11-08 / nr. 224

> T' La întreprinderea comunală din Bîrlad SE LUCREAZĂ CU PIERDERI PERNIFICATE... SI EA DESERVIREA POPULATIEI ? Mementul îndeplinirii aparent a sarcinilor de plan a creat un pre­a­cedent la întreprinderea comunală din Bîrlad. Pe de o parte, unitatea se prezintă cu indicatorii de plan realizați și depășiți (erijîndu-se în pos­tura unei întreprinderi fruntașe), iar pe de altă parte, se constată că lucrează cu pierderi planificate supraviețuind prin dotații acordate de stat. In asemenea con­diții, mai poate fi vorba oare de succese remarcabile în realizarea planului ? Firește că nu. Dar să vedem care sunt cauzele ca­re generează o asemenea situație. Sunt bine cunoscute documentele de partid și de stat în care se arată că în toate întreprinderile trebuie să se ia mă­suri și să se efectueze studii pe linia or­ganizării științifice a producției și a mun­cii în scopul­ găsirii unor soluții pentru rentabilizarea întregii activități. Ge a făcut comitetul de direcție, pînă în pre­zent, în această problemă î­­n urma unei analize efectuată de specialiștii de la comisia economică a Comitetului județean de partid, s-a constatat că membrii comi­tetului nu și-au pus în centrul activității lor asemenea probleme. De altfel, acest organism, nici n-a avut un plan de muncă, (a prezentat un tabel cu sa­rcini numai pe luna august) care să-i fie ghid în activi­tatea sa. Abia pe luna septembrie, comi­tetul și-a întocmit un plan de muncă în care și-a­ propus Analiza activității de organizare științifică a producției și muncii". Dar în loc să facă această an­­a­liză, în ședința din luna septembrie, s-a discutat­ împărțirea premiilor pe luna au­gust, lucru pe care l-a făcut cam în toa­te ședințele, de la înființarea sa și pînă în prezent. In acest interval de timp, ac­tivitatea­­ pe linia organizării științifice a producției și a muncii a rămas pe un plan secundar. , După cum era și firesc stilul defectuos de muncă practicat de membrii colecti­vului de conducere s-a răsfrînt în mod negativ atît asupra eficienței economice al activității desfășurate cit și a bunei de­serviri a populației, în sensul că nu s-au înregistrat progrese simțitoare față de anii precedenți, pe măsura sumelor alocate pentru întreținere, investiții, fond de sa­larii, utilaje etc., pe măsura cerințelor mereu crescinde ale populației. Parcul de autobuze, de pildă, pentru transportul In tomun. In ultimii ani, s-a dezvoltat, dar populația continuă să mai fie deservită necorespunzător (să călătorească pe scări, să rămînă în stații) dimineața cînd se ț­leacă la F.R.B., spre Liceul nr. 1 și, mai cu seamă, spre gară. In jurul orelor 16.30 cînd sosește trenul de la Vaslui, multe autobuze stau un garaj, iar sute de călă­tori se îngrămădesc la un singur autove­hicul purtînd discuții interminabile cu șoferii și taxatorii. Pe bună dreptate se fac aprecieri negative la adresa condu­cerii întreprinderii. Pe de altă parte, sunt șoferi și taxatori care nu se poartă civilizat cu călătorii. Șoferul Gheorghe Drîmbă de exemplu, după ce hărțuiește călătorii înainte și înapoi după autobuz, se adresează acestora MIHAI BOTEZ tcontimne in pag. a 3-a) E TT mm Proletari din toate țările, uniți-vă! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. G. R. și al Consiliului popular județean provizoriu C­­­ooperativele agricole din ju­­­­dețul nostru vor cultiva, în tonul viitor, suprafața de­­ 2.700 de hectare cu legume în ogor propriu și 810 hec­tare în culturi succesive. Condițiile pedoclimatice favorabile culturii le­gumelor permit dezvoltarea acestui important sector, în cadrul unități­lor producătoare, în raport cu ce­rințele mereu crescînde de legume proaspete ale populației. Crearea de bazine legumicole puternice în jurul orașelor din cadrul județului, ca și specializarea unor cooperative agricole în producerea legumelor, constituie o preocupare permanentă a organelor agricole județene. Astfel­ pentru anul viitor, cele peste 18.000 de tone de legu­me destinate fondului de stat vor fi produse într-un număr restrîns de unități, care posedă o bogată ex­periență in cultura legumelor, con­diții de irigare, forță de muncă, bază materială pentru producerea răsadurilor etc. In acest scop, di­recția agricolă, împreună cu U. J. C. A. P. și I. L. F. au luat măsuri de stabilire a sortimentelor de legume ce se vor cultiva, știut fiind faptul că printr-o concentrare a fondului de stat pot fi rezolvate problemele complexe ale valorifică­rii producției de legume. Au fost repartizate, prin baza de aprovi­zionare, 276 m. c. de prefabricate din beton pentru tocuri de răsad­ PRODUCȚIA LEGUMICOLA ▼ a anului viitor se pregătește încă de pe acum nnțe și 35.000 m. p. de sticlă și rame pentru completarea deficitu­lui de răsadnițe. De asemenea, au fost transmise unităților sarcinile de plan privind insămînțarea, incă din această toamnă, și în feres­trele din timpul iernii, a suprafe­ței de 140 de hectare cu legume de primă apariție, printre care cea­pă și usturoi pentru stufat, salată și spanac. Sîntem la începutul acțiunii de întocmire a planurilor de produc­ție pentru anul viitor. Consiliile de conducere și specialiștii din unități trebuie să ia de pe acum măsuri pentru pregătirea producției de le­gume din 1969. In acest scop, în­treaga suprafață ce va fi cultivată trebuie, în primul rînd, să fie am­plasată lingă o sursă de apă, pen­tru irigare. Timpul fiind avansat, se impune ca în toate unitățile să se adune resturile vegetale din gră­dinile de legume și să se treacă neîntîrziat la executarea arăturilor de toamnă. In prealabil, terenul trebuie fertilizat cu cite 250-300 de kg. de superfosfat sau 25-30 t, de îngrășăminte naturale la hectar, Ing. CONSTANTIN NEAMTU, șeful serviciului horticol din cadrul Direcției agricole județene C. S. VINATORU (continuare în pag. a 3-a) unul din mecanizatorii fruntași din brigada nr. 81 care deservește C.A.P. Micilești, este și Ion Huhurez. IA BÎRLAD In cadrul coope­rativei meșteșugă­rești „Prestarea" a fost inființată o u­­nitate pentru proiec­tări în construcții — prima de acest fel in județul Vaslui. Populația din o­­rașele județului, pre­cum și cea din re­­ înființarea unei proiectări diul rural, va putea apela la serviciile specialiștilor noii u­­nități, pentru a li se întocmi devizele necesare construc­țiilor și reparațiilor de locuințe, a Insta­lațiilor de apă și ca­nal­iza­re etc. Totoda­tă, cei interesati vor unități pentru un construcții putea primi indica­ții utile pentru ob­ținerea actelor ne­cesare efectuării lu­crărilor dorite. Mai notăm că u­­nitatea amintită mai sus își are sediul în municipiul Bîrlad, strada Republicii, nr. 183. A­m apelat la documente, pentru a putea vorbi de oamenii care le emit, care le mînuiesc, care le suportă efectul conținu­tului. O cititoare, Aneta Mititelu din Bîrlad, mi se adresa : „To­varășe redactor, dv. sunteți ul­tima speranță de a mă ajuta să intru in posesia banilor munciți". Ce a făcut-o să apeleze la a­­jutorul redacției ca la ultima speranță î­­n șir de eforturi i­­nutile, de consum nervos fără rezultate pozitive, de atitudini nepăsătoare ale unor funcțio­nari împlătoșați cu „hîrtii ofi­ciale". Nimeni nu-i­­ poate trage la răspundere, pentru că - pa­radoxal­­ în aparență, urmea­ză litera prevederilor legale. Pe scurt : A. M. a fost contabilă a Casei pionierilor din Bîrlad. A funcționat în acest post pînă la data de 28 septembrie a.c. Pen­tru perioada 1-28 septembrie i s-a refuzat plata salariului. I s-a refuzat, deși a semnat în fiecare zi în condica de pre­zență, deși în această perioadă a avut și control financiar, deși a ridicat salariile colegilor de serviciu, deși în mod logic nu trebuie să fie pusă în căutarea adevărului. ★ Prin sentința civilă nr. 1263, din 6 august 1968, judecătoria locală Vaslui desființează de­cizia nr. 267, din 12 iunie a.c., a Consiliului de judecată al Fabricii de confecții Vaslui și dispune reîncadrarea imediată a muncitorului Ion Ibriș. Reînca­drarea este făcută abia la 2 octombrie a.c. ★ Recent, Nicolae Zalaru și I­­leana Benga din Vaslui, ucenici­­frizeri, solicită la U.J.C.M. Vaslui să se intervină la coo­perativa „Unirea meșteșugarilor", pentru a li se deconta biletele de tren cu care au călătorit pînă la Ploiești, pentru a da exame­nele de absolvire ale anului al ll-lea la Școala profesională U.C.E.C.O.M. La fel și Petru Dascalu, pentru un drum făcut în iunie a.c. la Iași, unde a dat examen ca să devină muncitor calificat în reparații de obiecte de uz casnic, și pentru un drum pînă la Arad, unde a absolvit Școala profesională. ★ Deci, de o parte apare indi­vidul, iar de cealaltă — institu­ția sau întreprinderea. Intre părți­­ este un vraf de hîrtii ștampilate, semnate ș.a.m.d. Toate cu un ton sec, precis, de necontrazis, cu dreptul de a o­­bliga. Toate, aparent, deperso­nalizate. Dar, la o analiză mai atentă și în urma discuțiilor cu cei care le-au emis, apar in toată goliciunea lor: rea-voință, patima, superficialitatea, como­ditatea, incompetența. Fie­ ne­iertată duritatea exprimării, în­să, aceasta este realitatea. Aneta Mititelu, află, la data de 9 septembrie, printr-o adresă sosită pe numele ei, că este pusă în indisponibilitate. Nici Casa pionierilor, nici Consiliul popular municipal nu sînt anun­țate în legătură cu aceasta. Ne­liniștile lui A. M. îi sînt luate LIVIU NISTOR (continuare în pag. a 3-a) Caruselul hîrtiilor și victimele sale VINERI r ANUL I Nr.­ 224 NOIEMBRIE 1968 4 pagini 30 bani Redacția tel. Sil Administrația tel. Sil Redacția și Administrația: str. Ștefan cel Mare nr. 83 Vaslui Primirea de către tovarășul Nicolae Ceaușescu a delegației Partidului Comunist din Japonia Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al C.C. al P.C.R., a primit joi la amiază delegația Partidului Comunist din Japonia, formată din to­varășii: Satomi Hakamada, membru al Prezidiului și Se­cretariatului C.C. al P.C.J., Koichiro Ueda, membru suple­ant al Secretariatului, șeful Comisiei Politice a C.C. al P.C.J., Hidesato Numata, mem­bru al Comisiei Centrale de control financiar, și Shunichi Nishizawa, redactor-șef al re­­­vistei „Documente internațio­nale". Au participat tovarășii: Le­­onte Răutu, membru al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., re­dactor-șef al revistei „Lupta de clasă" și Constantin Va­­siliu, adjunct de șef de secție la C.C. al P.C.R. Cu acest prilej, într-o at­mosferă caldă, tovărășească, a avut loc un schimb de păreri cu privire la probleme actu­ale ale mișcării comuniste și muncitorești, ale situației in­ternaționale, precum și în le­gătură cu dezvoltarea în con­tinuare a relațiilor frățești în­tre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist din Japo­­nia. Pentru prima dată la catedră , I -am cunoscut pînă acum vreun elev ca­re să fi trecut de­­lgajat, după ani, pra­gul cancelariei șco­lii unde a învățat sau să nu fi simțit f­orul acela tainic de o nemăsurată re­cunoștință pentru părul cărunt al dascălului de o­­dinioară. Are școala, can­celaria, o atracție ciudată ce-ți impune sfială, curio­zitate și respect în același timp. Ori de cile ori treci pe lingă școala în care ai în­vățat să faci primele ob­­­lige, bele, puncte sau o­­vale, pe care azi nu le mai recunoști în scrisul tău, ai o tresărire, o zvic­­nire ciudată a inimii. Aceeași neliniște îneca­tă de emoție l-a cuprins vara aceasta pe Ion Sîr­­bu la Cluj, în fața comi­siei de repartizare a ab­solvenților, cînd a văzut că, un sat la Mînjești, co­muna Muntenii de Jos, este vacantă catedra de mate­matică. Ion Sîrbu a ter­minat secția Analiză mate­matică a Facultății de matematică-mecanică de la Universitatea „Al. I. Cu­­za" din Iași cu media ge­nerală aproape 9. „Mulți din Colegii mei — ni se destăinuie dînsul — și-au ales, posturi în industrie, la oraș. Eu am preferat să vin la catedră, profe­­sor de matematică în sa­tul în care m-am născut. M-a atras meseria de das­căl, catedra, oamenii din sat, deși, după cinci ani de absență, unii abia își amintesc că sînt fiul Di­amei și a lui Ion Sîrbu, agricultori de aici, din Mînjești. Și încă ceva. Cu Ștefan Obre­ja, profesor suplinitor aici, am fost coleg și la liceul din Vas­lui. Cînd am venit de la repartiție ne-am regăsit, de data aceasta colegi de catedră la școala unde am dezlegat împreună, aple­cați peste bancă primele taine ale alfabetului și farmecul taberei lui Pita­­gora. Acum ne străduim și noi, pe măsura­­ pricepe­rii noastre pedagogice, să tăcem același lucru, tur­­nînd lumină în mintea și sufletele copiilor din sa­tul nostru", îmi stăruie și acum un minte imaginea sa: un tî­­năr subțirel, cu o aliură sportivă, tuns scurt, tine­rește, cu o privire ce-i tră­dează pe dată bunătatea. Discută calm, calitate cu multă trecere la tlncii din clasa a V-a, cărora le este diriginte. Și țin pri­chindeii la el, e și firesc, pentru că a știut să și-i apropie. Oră de oră susține În­că un examen pentru care se pregătește temeinic în fiecare zi, înainte de a lua catalogul de pe masa can­celariei, aceeași masă de acum 10 ani, așa cum ve­nea la clasă, odinioară, fostul său profesor Vasi­le Vasilache, care mai stă încă la datorie și cu care, acum, este coleg. Cum de­prinderea de a promova fiecare examen cu succes o are încă de la faculta­tea ieșeană, nu-i vine greu nici acum ! Un om ce și-a ales ni­merit meseria, atras de mirajul catedrei, de satul natal, de copii. De asemenea oameni, mistuiți de pasiunea me­seriei, cînd e vorba de cariera didactică, are ne­voie țara noastră, satul contemporan românesc. ‘A­­șadar, să-l primim cu brațele deschise, căci por­țile afirmării didactice se sunt larg deschise 1 GHEORGHE APOSTOL ÎN DEZBATERE PUBLICĂ Proiectul Legii de organizare și funcționare a consiliilor populare CETĂȚENII - SPRIJIN DE NĂDEJDE ÎN ACTIVITATEA CONSILIILOR POPULARE Document de o deosebită însemnătate — Proiectul Legii privind organizarea și tatea consiliilor populare activi­se înscrie organic în efortul parti­dului și statului nostru de per­fecționare continuă a construc­ției socialiste, stabilește cu și mai multă claritate atribuțiile ce revin acestor organe in vasta operă de edificare so­cialistă din­ țara no­astră. In etapa desăvîrșirii socialismu­lui, etapă pe care o parcurge patria noastră și care polari­zează energiile creatoare ale poporului, atribuțiile consilii­lor populare au căpătat di­mensiuni și valori noi. Orga­nelor locale le revine sarci­na de­­ a transpune în tate principiile de bază reale­ale politicii partidului și statului nostru, exprimate cu atîta pre­cizie în proiectul de lege. Studiind cu toată atenția a­ ION CROITORU prim-secretar al Comitetului orășenesc de partid Huși, președintele Comitetului executiv al consiliului popular orășenesc cest document, am desprins, printre altele, modalitățile și stilul cu care consiliile popu­lare abordează relațiile cu masele populare, măsurile ca­re să asigure viabilitatea a­­cestor relații, specifice demo­crației noastre socialiste. Participarea oamenilor mun­cii la conducerea treburilor de stat și obștești constituie izvorul forței de nezdruncinat și orînduirii noastre de stat. Așa după cum se arată și în proiectul de lege, formele de participare a maselor la acti­vitatea de stat și obștească, la realizarea obiectivelor con­strucției socialiste sînt deose­bit de variate. Un factor po­tential de mare importanță îl reprezintă comitetele de ce­tățeni, constituite din cei mai înaintați oameni, gospodari harnici și destoinici reprezen­tanți obștești. Pe această li­nie, am putea arăta că, la Huși, aceste organisme obștești au ajutat și pînă acum comi­tetul executiv în multe pro­bleme, au adus o importantă contribuție la mobilizarea ce­tățenilor din oraș pentru re­zolvarea unui mare volum de probleme de larg interes ob­ștesc. Despre conștiința cetă­țenească și patriotică, price­perea și hărnicia cetățenilor hușeni, vorbesc grăitor și cele aproape patru milioane lei economii realizate, în a­­cest an, la acțiunile obștești. O altă formă de partici­pare a maselor la activitatea de stat și obștească o repre­zintă comisiile permanente că­rora, așa cum se prevede și în actualul proiect de lege, le revine sarcina de a studia permanent probleme de in­teres local ca: gospodărirea (continuare in pag. a 3-a) Hala de reparații a I.M.A. din Băcești. Foto : V. Botoșanu La concurs pot participa corespon­denții voluntari ți ceilalți oameni ai muncii de la orașe și sate, în afară de scriitori și publiciști profesioniști. Cei care vor participa la concurs tre­buie să ne scrie despre munca entu­ziastă ce se desfășoară în toate dome­niile de activitate, despre succesele ob­ținute de oamenii muncii din industrie, agricultură, cultură și artă pentru tra­ducerea în viață a obiectivelor stabilite de cel de al IX-lea Congres al P.C.R. și a hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului. La realizarea corespondențelor și re­portajelor trebuie să se țină seama de elementul nou al zilelor noastre, de prezentarea pregnantă a faptelor con­crete. Totodată, trebuie acordată o ma­re atenție popularizării experienței și metodelor înaintate de muncă din toate domeniile de activitate, în scopul ge­neralizării lor. Corespondențele trebuie să prezinte operativ fapte deosebite din vizțța întreprinderilor, unităților agrico­le socialiste, instituțiilor, orașelor și sa­telor județului nostru. Nu trebuie tre­cute cu vederea nici aspectele negative ce se mai întîlnesc pe alocuri. Fotografiile trimise pentru concurs tre­buie să redea în mod sugestiv cele mai semnificative momente din viața și activitatea oamenilor muncii, frumu­sețile patriei și județului nostru, profilul omului nou, entuziasmul care-l carac­terizează. Fotografiile trimise pentru concurs trebuie să fie la dimensiunile 13X18. Se­ recomandă ca, o dată cu fotografiile, să fie trimise și clișeele negative.­Redacția își rezervă dreptul de a pu­blica din lucrările trimise pentru cons­curs, aceasta neanticipînd însă rezu­st­tatele concursului. Corespondențele, re­­portajele și fotografiile trimise pentru concurs și publicate vor fi remunerate, la sfîrșitul concursului se vor acorda următoarele premii : PENTRU CELE MAI BUNE CORES­PONDENTE Premiul I 300 lei Premiul II 250 lei Premiul III 150 lei PENTRU CELE MAI BUNE REPOR­TAJE Premiul I 600 lei Premiul I­ 400 lei Premiul III 250 lei PENTRU CELE MAI BUNE FOTO­GRAFII Premiul I 200 lei Premiul II 150 lei Premiul III 100 lei Se vor acorda, de asemenea, 10 men­țiuni a 100 de lei fiecare. La selecționarea corespondențelor, re­portajelor și fotografiilor­ în vederea premierii lor, se va ține­­ seama de ca­litatea și numărul lucrărilor trimise de fiecare participant la concurs. Corespondențele, reportajele și foto­grafiile vor fi trimise pe adresa : zia­rul „Vremea nouă", strada Ștefan cel Mare nr. 63, Vaslui, cu mențiunea „PENTRU CONCURS". Participanții la concurs sunt rugați să indice exact, în scrisorile lor, numele și prenumele, profesia, adresa, locul de muncă și funcția. In atenția corespondenților noștri voluntari Redacția ziarului „VREMEA NOUA“ organizează, în cinstea zilei de 30 Decembrie, un­­ an de lendențe, repede si fotografii

Next