Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 423-501)

1969-09-19 / nr. 492

Proletari din toate țârile, unifi­ vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean ÎN ACESTE ZILE, PE OGOARE ■ Intensificarea ritmului la recoltatul culturilor tîrzii ■ Urgentarea însămînțării grîului ■ Organizarea exemplară a muncii pentru evitarea pierderilor de recoltă A­nul acesta, mai mult ca în cei anteriori, capriciile naturii au determinat în­­tîrzieri ale vegetației, fapt ce face ca recoltatul multo­r culturi să aibă loc con­comitent. Culesul florii-soarelui, cultură care ocupă mari supra­fețe în județul nostru, se supra­pune cu recoltatul porumbului și al strugurilor, al sfeclei de zahăr și cartofilor, și, mai ales, cu însămînțatul grîului, orzului și secarei pentru masă verde. De aceea, în toate cele 123 de C.A.P.-uri, se cere o temeinică organizare a muncii, mult spi­rit de inițiativă și, mai ales, fo­losirea judicioasă a brațelor de muncă. Orele și zilele ce se pot recupera prin organizarea exemplară a recoltatului la toa­te culturile sînt de mare folos, deoarece se evită pierderile de produse, se previne suprapune­rea cu alte culturi, iar terenu­rile eliberate se pregătesc ime­diat, în condiții corespunzătoa­re, pentru însămînțarea grîului. Am trecut prin cîteva coope­rative agricole de producție, si­tuate în zona de mijloc a ju­dețului nostru. La Bălteni, am stat de vorbă cu tovarășul Gheorghe Mihalcea, președin­tele C.A.P., care m­e-a spus : „N-am început încă recoltatul porumbului, deoarece n-a ajuns in faza de coacere. Strugurii nu-i recoltăm, fiindcă nu-i pri­mește centrul de vinificare De­­lești, deoarece n-au fost ter­minate amenajările (!). Astăzi am dus din nou probe, pentru a se determina cantitatea de zahăr per litru, însă la centru n-am găsit pe nimeni. Din cele 60 de hectare cultivate cu sfe­clă de zahăr, am recoltat 15. Nu mai recoltăm fiindcă atît am avut consemnat în graficul pe septembrie și fabrica de za­hăr din Roman nu primește mai mult. Insămînțările merg greoi din cauza tractoarelor defecte. Din 12 lucrează numai 9. Ast­­fel că n-am putut însămînța decît ceva mai mult de 100 de hectare cu griu, în tarlalele de la Brodoc, Hopu, Fața satului, Chetrești și la Bulboaca 30 de hectare cu orz". La Negrești, tovarășul Vladi­mir Corduneanu, secretarul Co­mitetului orășenesc de partid, ne-a vorbit despre felul în ca­re inginerul agronom Nicolae Trofin a contribuit la organiza­rea muncii în C.A.P. Astfel, in numai cîteva zile, a fost re­coltat porumbul de pe mai bi­ne de 150 de hectare. Conco­mitent, s-au însămînțat cu griu circa 200 de hectare și alte 80 cu orz. „Demnă de mențio­nat — a precizat tovarășul Vla­dimir Corduneanu — este stră­dania ce o depun membrii coo­peratori, la recoltatul sfeclei. Pină astăzi (16 septembrie) au fost expediate Fabricii de za­hăr din Roman circa 1.000 de tone, adică dublu față de gra­fic". Precizarea ne-a reținut aten­ția în mod deosebit, fiindcă In­­­firma total afirmația lui Gheor­ghe Mihalcea, președintele C.A.P. Bălteni, care se plîngea că „fabrica nu primește canti­tăți de sfeclă peste cele con­semnate în grafic". Ceea ce îngreuiază intensi­ficarea campaniei de însămin­­țări, la C.A.P. Negrești, o con­stituie lipsa din baza U.J.C.A.P. a substanței „Cripto­­din". Astfel, cele încă 150 de tone de griu necesare pentru a fi însămînțate, nu pot fi tratate. In comuna Delești, am stat de vorbă cu tovarășii Vasi­le Delea, instructor al Comitetului județean de partid, și Ștefan Drăgan, secretarul comitetului comunal de partid. Astfel, am aflat că în timp ce la Hîrșova și Cozmești țăranii cooperatori recoltează din plin porumbul, la Delești această lucrare n-a început încă. Se invocă aceleași motive ca la Bălteni. Să ne fie iertat, dar prea sînt cu­sute cu ață albă ! Oare întrea­ga suprafață cu porumb a fost însămînțată foarte tirziu, atît la Bălteni cît și la Delești ? Nu-i de crezut ! Referitor la insămin­­țări, tovarășul Ștefan Drăgan, ne-a spus : „La C.A.P. Hîrșova, din cele 210 hectare pregătite, nu s-au însămînțat cu griu decit 80, iar la Cozmești din 90 pre­gătite­­ doar 30. Există front GH. ANGHELACHE (continuare in pag. a 3-a) C­a in fiecare an, paralel cu preocuparea neîntre­ruptă pentru ca în ma­gazine să se găsească o gamă variată cu măr­furi de cerință curentă, lucră­torii din cooperația de consum trebuie să treacă fără intîr­­ziere la aprovizionarea de toam­­na-iarna. Această aprovizionare, care la unele unități a și început, este ne­cesar să se desfă­șoare ritmic, cu produse de calita­te și în cantități care să asigure consumul populației pe toată perioada cît drumurile de acces devin im­practicabile. Comitetul execu­tiv al U.J.C.C. Vas­lui a stabilit, îm­preună cu Direcția comercială județea­nă, localitățile din județ supuse izolă­rii, precum și can­titățile de produse ce urmează a fi la fiecare unitate în vederea constituirii rezer­velor de iarnă­­ necesare asigu­rării aprovizionării populației. In această acțiune, au fost cu­prinse 180 sate și unitățile de desfacere de la gurile de ex­ploatare forestieră supuse izo­lării — Buda, Oprișița, Florești, Chițoc, Doagele. Concomitent, se organizează acțiunea de însi­­lozare a legumelor, fructelor și murăturilor la cele 175 unități de alimentație publică. Pentru a nu se mai repeta unele lipsuri care, în iarna trecută, s-au ma­nifestat în aprovizionarea popu­lației din localitățile aparținî­nd cooperativelor Ivănești, Mur­­geni, Fălciu, Ștefan cel Mare, pentru iarna viitoare s-au sta­bilit cantități de produse ali­mentare mai mari. Astfel, pen­tru întregul județ, vor fi depo­zitate, pînă la 31.X.1969, peste 2.500 tone mărfuri alimentare, 850 tone petrol și 110 mii buc. sticle de lampă. In vederea asigurării stocuri­­lor-tampon de mărfuri la ma­gazine, serviciile comerciale de la întreprinderea comercială ju­dețeană și FILCOOP - Bîrlad trebuie să se ocupe permanent de impulsionarea livrărilor aces­tor produse de către furnizori, de obținere a livrărilor prin de­vansare, din lunile noiembrie și decembrie 1969 sau din tri­mestrul I al anului 1970, la u­­nele produse. Din analiza fă­cută, rezultă că pentru a se putea îndeplini în termenul sta­bilit această sarcină de mare răspundere este nevoie ca Di­recția „Mărfuri Alimentare" din CENTROCOOP și Direcția comer­cială județeană să ne ajute în obținerea unor suplimentări la următoarele produse : făină al­bă, porumb pentru mălai, biscu­iți, conserve cu carne, ulei, brîn­­zeturi, chibrituri. Deosebit de important este ca, o dată cu desfășurarea ac­țiunii de aprovizionare pentru iarnă, lucrătorii din unitățile cooperației de consum să se ocupe în aceeași măsură ca în magazine să se găsească măr­furi ce fac obiectul permanent al cererii de consum a popu­lației : sare, oțet, chibrituri, pro­duse de tutun, paltoane și sto­fe pentru paltoane, barchet, fi­net, sibir, diftină, lenjerie plu- VASILE LUPU, vicepreședinte al U.J.C.C. Vaslui (continuare în pag. a 3-a) Aprovizionarea pentru toamnă și iarnă-sartină de mare răspandere depozitate in parte. Comunistul Grigore Iacafo, de la secția strun­­gărie a Fabricii de rulmenți Bîrlad, își depășește zilnic sarcinile de plan cu 20—25 la sută. Sociologia, psihologia, pedagogia — în sprijinul Ampla și lăudabila acțiune „Tehnica nouă Vaslui 1969", organizată de Con­siliul județean sindicatelor și Cabi­al­netul județean pentru problemele de organi­zare științifică a pro­ducției și a muncii din Vaslui răspunde, după părerea mea, u­­nor multiple și arză­toare cerințe socia­le cu caracter teo­retic și practic. Ca sociolog, văd în a­­ceastă campanie de popularizare și valo­rificare a progresului tehnic și științific, inițiată de Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindica­telor, în numeroase județe ale țării, una dintre cele mai valo­roase contribuții la grandioasa operă, condusă de partidul nostru, privind per­fecționarea relațiilor sociale de producție, organizarea științifi­că a producției și a muncii și dezvolta­rea multilaterală personalității umane , specifică orînduirii socialiste, înfăptuirea unor astfel de obiective implică în mod ne­cesar cunoașterea și stăpînirea temeinică nu numai a factori­lor economici și teh­nici, ci și a celor cu caracter sociologic și psihosociologic. In acest sens nu este suficient, de exem­plu, ca un inginer să stăpînească tehnica mînuirii cu măiestrie a teodolitului, riglei de calcul, raportoru­lui etc., ci el trebuie să stăpînească în a­­celași chip „tehnica” cunoașterii, organi­zării, dirijării și in­fluențării eficiente și umaniste a oamenilor la locul lor de mun­că. Deopotrivă de ac­tuale în noastră țară, întreaga unde se organizează și ac­tivează umane în colectivități scopuri productive, astfel de imperative ocupă un loc deosebit în acele județe existente a­­bia la începutul pro­cesului de industria­lizare socialistă. A­­flat într-un astfel de stadiu, pentru ju­dețul Vaslui, soluțio­narea unor atari ce­rințe este, desigur, cu mult mai dificilă. Privită din unghiul de vedere al socio­logiei industriale, or­­ganizarea și condu­cerea științifica și nu empirică a actu­alelor întreprinderi industriale din acest județ (Fabrica de rulmenți — Bîrlad, fabricile de confec­ții, Fabrica de mo­bilă etc.) ca și a celorlalte obiective economice sau social­­culturale aflate în construcție reclamă în mod imperios cu­noașterea și rezolva­rea științifică și u­­manistă a unor pro­bleme de ordin so­ciologic și psihologia ca : selecția, orienta­rea și formarea pro­fesională c. salaria­ților necesari diferi­telor sectoare de ac­tivitate ; adaptarea factorului uman (în special a celui de proveniență rurală) la exigențele modu­lui de activitate și de viață specifice mediului industrial ; democratizarea acte­lor de decizie si control; rezolvarea judicioasă a tensiu­nilor psihosociale in­terne pe plan orizon­tal și vertical; uti­lizarea rațional-afec­­­tivă a multiplelor forme socialiste de sti­mulare materială­­ și morală a indivizilor și colectivelor ; mări­rea și folosirea adec­vată a timpului li­ber al oamenilor muncii; îmbunătăți­rea continuă a rela­țiilor dintre între­prinderi (și institu­ții) și familiile sala­riaților etc. Pentru a sublinia utilitatea cercetări­lor de organizare și conducere științifică a producției și muncii ne îngăduim a să menționăm că este suficient, între altele, să se ingnoreze fap­tul că într-un co­lectiv de muncă pot exista două tipuri de structuri, două tipuri de relații psiho-sociale, pentru a se înregistra con­secințe dintre cele mai nedorite. În­tr-adevăr, cercetări­le științifice au de­monstrat că în afara structurii oficiale, instituționale, expri­mată în schema de or­ganizare, statut de funcțiuni etc., elabo­rate de conducerea întreprinderii, într-un V. CIOCIRLAN lector univ. (continuare în In pag. a 2-a) producție î La Buzău In construcție, un nou obiectiv industrial l­a Buzău a Început tur­narea fundațiilor unui nou obiectiv Industrial — pri­mul din zona de vest a o­­rașului: întreprinderea de prefabricate din beton­ ar­­mat, a cărei producție va fi, începînd cu anul viitor, de circa 100.000 metri cubi. Noua întreprindere se înscrie în procesul intens de industrializare pe care îl cunoaște orașul Buzău în ultimii ani. Pe lîngă extin­derea și modernizarea uzi­nei de sîrmă și produse din sîrmă, a uzinei de pre­lucrare a maselor plastice, se ridică noi obiective in­dustriale, fabrica de pro­duse ceramice, cea mai mare de acest fel din țară și fabrica de produse lac­tate. (Agerpres) In pag. a 2-a IM! ANUL II­­R. 492 VINERI 19 SEPTEMBRIE 1969 4 pagini 30 bani Redacția și­dm­inist­rația: str. Ștefan cel Mare nr. 63 Vaslui Redacția tel. 165 Administrația tel. Sil Preocupare continuă pentru gospodărirea municipiului Edilii municipiului Bârlad continuă acțiunile de înfru­musețare și gospodărire a localității, care capătă, pe zi ce trece, o înfățișare din ce in ce mai plăcută. Ast­fel, strada Ioan lacomi a fost asfaltată pe o supra­față de 700 m.p., iar pe străzile cu trafic intens, Ce­reale și Principatele Unite, a fost executată în întregi­me reparația pavajului. In vederea modernizării circulației, In municipiu au fost luate măsuri de execu­tare a unui ansamblu de lucrări ce vor contribui la crearea condițiilor necesare interzicerii claxonatului. In acest sens, pe o lungime de 128 m., pe strada Repu­blicii a fost montat un gard metalic de protecție, iar ia principalele intersecții vor fi montate lămpi filatoare care vor atenționa atît pe conducătorii auto, cît și pe pietoni la traversarea stră­zii. ★ Au început lucrările pre­gătitoare tn vederea moder­nizării străzii Victoriei. Au fost, astfel, procurate mate­rialele pentru executarea unei prime lucrări, canali­zarea menajeră, și pentru o a doua lucrare, asfalta­rea, propusă în același plan de modernizare a străzii. ★ La punctul Balta Regiei sînt în curs de executare lucrările de consolidare și supraînălțare a unui dig care va stăvili apele Birla­­dului în perioada de creș­tere a cotelor apelor rîului. Tot pentru prevenirea re­vărsărilor se continuă adîn­­cirea pîrîului Valea Seacă, concomitent cu suprainălța­­rea malurilor sale, la con­fluența cu rîul Bîrlad. ★ In pagina a 4-a­­ în Adunarea Generală a O.N.U. AU ÎNCEPUT DEZBATERILE DE POLITICĂ GENERALA ■ ARMATA ARGENTINIANA A PRELUAT CONTROLUL ÎN ORAȘUL ROSARIO Un important schimb de experiență Din inițiativa Direcției agri­cole județene și a U.J.G.A.P., miercuri, un grup de preșe­dinți, brigadieri și ingineri zootehniști din cooperativele agricole, medici veterinari, au făcut o vizită de documentare la complexul de îngrășare a porcilor din cadrul cooperati­vei agricole din județul Ilfov, in acest complex, cu o capa­citate anuală de 500 de porci, prin aplicarea tehnologiilor moderne de exploatare, se ob­ține o importantă producție suplimentară de carne, la a­­celași volum de investiții. Vizitatorii au ajuns la con­cluzia că și în județul nostru, sunt condiții pentru dezvolta­rea creșterii porcilor, prin e­­forturile comune ale unor coo­perative agricole, pentru asi­gurarea spațiilor de cazare, dotare tehnică și producere a furajelor. Ca efect imediat al acestei vizite, s-a născut ideea de a se organiza, încă din toamna aceasta, îngrășăturii de porci cu o capacitate anuală de 1000 capete, în 16 cooperative a­­gricole din județul nostru. Prin astfel de acțiuni se ur­mărește realizarea sarcinilor de plan privind producția de carne pe perioada cincinalului 1970—1975. Produse din legume și fructe Cei peste 90 de lucrători ai Centrului de semiindustrializare din Huși au realizat pînă în prezent 86 la sută din planul anual. Astfel, în raport cu eșa­lonarea planului pe etape, ei au produs 30 t. pulpe prune, 15 t. prune uscate, patru tone mar­meladă și tot atîtea de bulion precum și alte preparate din fructe și legume. Totodată, ei au mai produs și pentru export 40 t. suc de vi­șine, 55 t. pulpe vișine etc. LUPU BUCHOLTZ corespondent Și-au îndeplinit planul înainte de termen Datorită organizării unui comerț activ în locurile cu frecvență mare de populație, precum și prezentării unui sortiment variat de preparate de grătar, cooperativele­­ de consum Vaslui și Huși au ob­ținut realizări demne de a fi notate. Astfel, numai în pri­mele zile ale lunii septembrie, cele două cooperative au reu­șit să-și realizeze planul pe în­treaga lună un curs la desfa­cere prin unitățile de alimen­tație publică și la desfaceri de preparate. ■A. in zona Fabricii de confecții din Vaslui se lucrează la săpăturile de fundație, a unui nou bloc de locuințe ce se va construi aici V­aslui, 15 septembrie 1969, ora 14,10 — la bufetul facto. Da, cititorii care ne-au sesizat de nenumărate ori au dreptate întrutotul. Discutăm cu tov. Gh. Strija, inspectorul-șef al Inspec­ției comerciale de stat, și I. Palanici, lui consumatorilor ? O singură bar­­mană, care să preia comanda, iar a­­poi să pună mîncarea caldă în­ far­furii, să taie pîinea, să împartă ta­­cîmuri, să încaseze banii, nu le poate dovedi pe toate. In plus, probabil că Inspecția sanitară de stat ar avea cite ceva de spus, dacă ar vedea că aceleași două mîini (ale barmanei), numără bănii și apoi ating farfuriile, tacîmurile și chiar mîncarea... Cind ne frămîntăm­ mintea pentru soluție, remarcăm că la bucătărie nu se mai lucrează. Evrika ! O muncitoare de la bucătărie va împărți mîncarea in porții, la comanda barmanei. In loc de un consumator, vor putea fi serviți șase Vor fi respectate și normele igienice. Pe de altă parte, harul propriu-zis va putea fi întreținut curat, nu ca acum — cind arată de parcă ar fi după potop. — La asta n-am gîndit și eu ! — intervine plin de suflet și Constantin Chișcă, responsabilul bu­fetului. Da, dar... apropo ! — împo­triva muștelor care roiesc un bar nu v-ați gîndit ? dar a paharelor și ceș­tilor „curat... murdare ?”, nu v-a de­ranjat cu nimic faptul că tocmai sub acest rezervor de motorină (foto 1), sunt preparate plăcinte ? Sau­, consu­matorii doresc doar plăcinte, nu și motorină ... Ați reținut î Colegul nostru a dorit cu tot dina­dinsul să imortalizeze și o scenă cu buni gospodari (foto 2), în care se pregătește pătrunjel pentru iarnă. Nu­mai că — vedeți ? — pătrunjelul este așezat exact pe locul prin care se trece spre și de la instalația sanitară. Ați reținut, nu? In sfîrșit, iată și celălalt aspect reclamat de cititorii care ne-au scris: lipsa de varietate a mîncărurilor oferite. Tovarășul res­ponsabil ne asigură că meniul este bogat: 9 feluri de mîncare, plus ce este în galantar. Ne-am convins: o farfurie cu smîntînă, una cu brînză și smîntînă, una cu ficat prăjit (ne­alterat, dar de culoare verde­­), ci­­teva roșii și 5 ouă. Cam gol acest galantar­ frigider, foarte murdar și pe dinăuntru și pe dinafară! Din curiozi­tate, răsfoim registrul cu meniuri avem surpriza de a afla că, din cele și 9 feluri de mîncare amintite, au fost preparate doar cinci si în cantitati prea mici față de solicitări. LIVIU NISTOR Foto : V. BOTOȘANU (continuare în pag. a 2-a) Cu blitzul, la o masă de prînz Foto 1 directorul comercial al C.C.L. „Mixt" Vaslui . — Ce soluție ar putea fi oferită pentru a evita blocarea timpu­

Next