Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)
1969-10-09 / nr. 509
Proletari din toate țârile, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Livrarea cerealelor contractate cu statul - datorie, dar și obligație cetățenească Progresele realizate în anii socialismului în domeniul mecanizării și chimizării agriculturii, prin care s-au schimbat radical condițiile de muncă ale țărănimii cooperatiste, constituie o amplă ilustrare, sugestivă și concretă, a sprijinului pe care statul, clasa muncitoare îl acordă oamenilor muncii de pe ogoare în vederea sporirii producției agricole. An de an, și pămînturile țăranilor cooperatori din județul nostru au dat sporuri de cereale, lucru ce a făcut posibil ca să crească necontenit și cantitățile care au fost vîndute statului, fie pe baza unor contracte încheiate în prealabil, fie la achiziții. Și în acest an, bazele de recepție de pe teritoriul județului au de preluat mari cantități de cereale. Elocvent este faptul că, pînă în ziua de 7 octombrie, fuseseră înmagazinate aproape 45.000 de tone de cereale. In aceste zile, ponderea, în ceea ce privește livrarea către stat, pe baza contractelor încheiate, o au porumbul, floarea-soarelui, inul, fasolea. Dar cu toate că din suprafețele cultivate cu floarea-soarelui a mai rămas foarte puțin de recoltat, bazele de recepție n-au primit decit 6.100 de tone de semințe. Cele mai mari cantități au fost înmagazinate de bazele de recepție de la Fălciu — 2.788 de tone și Bârlad — 1.636 de tone. Cantități mari de cereale au livrat acestor baze de recepție cooperativele agricole de producție Luncă Banului, Berezeni, Rînzești. De remarcat este faptul că la baza de recepție din Fălciu fuseseră predate, pînă la data menționată, și 1.200 tone de porumb, din care numai de către C.A.P. Rînzești circa 250. Am căutat să ne edificăm în legătură cu ritmul de plecare al produselor la baze de recepție, stînd de vorbă cu cîțiva dintre conducătorii acestora. — Aproape că nu mai avem o clipă de răgaz. Zilnic preluăm 150—200 de tone de porumb și floarea-soarelui. Foarte operativ înțeleg să-și achite datoriile față de stat unele cooperative agricole ca: Grivița, Bogdănița, Perieni, Popeni, Vinderei — a ținut să ne informeze tov. Vasile Mestecam șeful bazei de recepție din Bîrlad. — La noi timpul nu se irosește! Numai astfel putem face față avalanșei de autocamioane, căruțe, remorci, care ne „asaltează" zilnic, lată, ieri, numai C.A.P.-urile Berezeni, Rînzești, Bozia au adus mai bine de 400 de tone de floarea-soarelui, în numai cîteva ore. De altfel, zilnic, cantitățile de porumb și floarea-soarelui ce sînt aduse la baza noastră de recepție, sînt tot mai mari — a ținut să ne spună și tov. Gheorghe Stan, șeful bazei de recepție de la Fălciu. Ritmul transportării la bazele de recepție nu este însă nici pe departe cel prevăzut în graficul de livrare pe județ. Se recoltează și mai ales sunt predate încă prea mici cantități — în special de porumb — față de prevederile planificate. Aceasta dovedește lipsa corelării în ceea ce privește recoltatul și livrarea către stat a produselor cerealiere contractate. De altfel, așa cum ne spunea tov. C. Stoicescu, șef de serviciu la I.J.V.C., „existau, la 7 octombrie, C.A.P.-uri care, deși recoltaseră aproape integral floarea-soarelui, cît și suprafețe mari de porumb, nu-și achitaseră nici măcar un kilogram din cerealele contractate cu statul. Probabil că tovarășii președinți de la C.A.P.-urile Todirești, Gîrceni, Deleni-Huși, Bogdana, Ferești, Pogana, Puiești au uitat că livrarea cerealelor contractate este o datorie, dar și o obligație cetățenească". Cele relatate de interlocutorul nostru ne-au lămurit în bună măsură, de ce baza de recepție din Codăești, de pildă, n-a primit, duminică 5 octombrie, decît 35 de tone de porumb de la cooperativa agricolă din localitate. Nejustificată ni se pare atitudinea conducerii C.A.P.-ului Negrești, care, din cele 135 de tone de floarea-soarelui cît s-au angajat să vîndă statului, nu livrase, pînă la 6 octombrie, decît... o tonă ! De ce se uită că obligațiile contractuale, stabilite prin bună înțelegere între furnizor GH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-a) . Floarea-soarelui s-a recoltat în proporție de 90 la sută, dar n-au fost predate bazelor de recepție decît 6.100 de tone de semințe [Bl De ce C. A. P.-urile Todirești, Gîrceni, Deleni-Huși, Bogdana, Ferești, Pogana, Puiești nu-și achită operativ datoriile către stat ? „ Magaziile bazelor de recepție nu se umplu cu... justificări in pagina a 4-a aaa^<vwsaa/vwsa/w\AA/va/ IB SESIUNEA O.N.U. Dezbaterile generale au luat sfîrșit . COMENTAR EXTERN Climat electoral portughez HOTĂRÂRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR ÎN AGRICULTURĂ Consiliul de Miniștri a emis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generalizarea experimentării noului sistem de salarizare și majorarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a agriculturii și din alte unități agricole de stat, precum și a specialiștilor din cooperativele agricole de producție. Corespunzător acestor hotărîri, salariile lucrătorilor din unitățile agricole de stat urmează să fie majorate, în medie, cu 9 la sută , împreună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu creștere medie de 12,6 la suptă. Pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în cooperativele agricole de producție s-a acordat o creștere medie a salariilor de 20,6 la suită, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează in întreprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de salariați din agricultură căror venituri anuale vor alegi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari față de cele realizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține seama de specificul condițiilor de lucru din agricultură, prevăzînd forme elastice de salarizare care să cointereseze mai puternic lucrătorii din acest important sector al economiei naționale în obținerea unor producții sporite de cereale, plante tehnice, lapte, legume, ouă și alte produse, atît carne, în sectorul agriculturii de stat, cît și în cel cooperatist. Astfel, se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și ale specialiștilor din cooperativele agricole de producție cu rezultatele muncii lor și ale unității în care își desfășoară activitatea. Noul sistem de salarizare, prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarcinilor de producție stabilite. Ținînd seama de condițiile specifice din agricultură, unde rezultatele complete ale activității productive pot fi cunoscute abia la sfîrșitul a(continuare în pag. a 2-a) m S3*** Cooperatorii din brigada nr. 3 Oncești— Telema, condusă de Constantin Bălan, la culesul strugurilor. Foto : V, Badea Fructe proaspete destinate exportului în aceste zile, cînd se recoltează roadele livezilor și grădinilor, activitatea colectivului secției de semiindustrializare a I. S. F. Vaslui cunoaște o deosebită efervescență. Curtea secției este plină de butoaie și, lăzi încărcate cu fructe, de autocamioane cu remorci pe care se pot citi semnele transportului internațional (T.I.R.). I.L.F., după ce a expediat în U.R.S.S. 50 tone paste de caise (mare), a început acum livrarea de prune proaspete pentru Austria. Contractul se ridică la 200 de tone. Sunt pregătite, de asemenea, pentru diferiți beneficiari externi încă 75 de tone de pulpe din prune și caise. Paralel cu această activitate, la centrul de semiindustrializare se produce magiun și se usucă prune. 35 de tone de prune din cele 50 planificate au și fost terminate de uscat. Au fost totodată pregătite și murăturile pentru consum intern : castraveți (70 de tone), gogonele (40 de tone). Tovarăși din administrația cooperativelor agricole de producție. SCHIMBAȚI BIROURILE CU TERENUL! Pornind de la ideea că toți membrii aparatului administrativ din cooperativele agricole sînt datori să participe la muncile de pe ogoare, am întreprins recent o vizită prin cîteva unități, pentru a vedeta modul în care aceștia îi sprijină pe specialiștii în diversele probleme de organizare ori contribuie în mod efectiv la strîngerea recoltelor. Din păcate, însă, am constatat că nu în toate unitățile se întreprind asemenea acțiuni. Ajutorul dat de contabili, de exemplu, în producția „lipsește cu desăvîrșire". Se ignoră, aproape, faptul că, în momentul de față, fiecare ceas este deosebit de prețios. Dar, să urmărim „pelicula" raidului nostru. Primul popas — cooperativa agricolă TELEMA. In punctul numit de localnici „Răzeșie", la orele 13.00, două semănători „se odihneau" în toată legea. Ne-am apropiat de cei doi tractoriști, Alexandru Turiță și Gheorghe Stoia (foto 1), care ne-au declarat: „N-avem sămînță, așteptăm". „Și stați de mult?” „De mai bine de o oră". Trecînd mai departe, am întîlnit, în drumul nostru, o magazie în fața căreia „zăcea" o grămadă de saci, careși aștepta rîndul la însămînțat (foto 2). „Ce soi de grîu aveți în saci?" „Rezostaia 1 și București. Cam 3,5 tone*. „La punctul „Răzășie", vă așteaptă cu sămînța". „Noi suntem brigada a IlI-a Uncești. Cei de la „Răzășie" se aprovizionează de la magazia brigăzii I". „Dacă vi s-ar fi cerut, le-ați fi putut da și lor din sămînța pregătită?" „Da, dar trebuia aprobare". Așadar, două semănători stau, și la cinci sute de metri sunt 3,5 tone de sămînță gata pregătită din care, după cum ne spunea magazinerul Constantin Popa, s-ar fi putut transporta „cu aprobare" și la „Răzășie”. Dar cine să dea o asemenea dispoziție cînd nimeni din conducerea unității nu era acolo ? întâlnim pe inginerul Dumitru Bîjbîlac, care, la întrebarea noastră în legătură cu lipsa sămînței din punctul amintit, se arată foarte mirat. „Acum o jumătate de oră, am trimis două căruțe". După cîtva timp, însă, adaugă: „E greu singur. Trebuie să alerg pe atîtea dealuri. E greu să știu unde și ce anume lipsește în orice moment". „Dar președintele unde-i ?“ „Dînsul e la baza de recepție. Avem acolo niște încurcături". Deci, pe tarla, inginerul singur ! „Tovarășii de la administrație sunt cumva pe teren ?" „Nu. Ei nu merg, deși ar trebui. Dacă acolo pe teren, ar fi fost cineva, n-ar mai fi stat semănătorile, așa cum le-aui găsit. intr-o oră, la două semănători s-ar fi putut însămînța două hectare, iar dacă stau în continuare sînt și mai multe pierderi. Mai avem încă 280 de hectare de semănat, din cele 680, planificate". Este firesc ca un singur om să nu poată să cuprindă totul și, din acest motiv, birourile ar trebui schimbate, în această perioadă, cu terenul. Prea se lasă totul în seama specialistului, în timp ce alții învîrt hîrtiile descurce" treburi ori merg „să foarte încurcate la cine știe ce unitate. Numai inginerul trebuie să asigure recolta viitoare? Producția nu interesează oare pe toți membrii cooperatori, indiferent de sectorul în care aceștia își desfășoară activitatea ? Un alt popas l-am făcut la C.A.P. TODIREȘTI. Pe tarlale, CORIOLAN PĂUNESCU (continuare în pag. a 3-a) |r--------------------————————mmmiiiiiiiii.iiLJiuwJiwaun ■ Ji i n ■uiwu.iuu.'d.'ii-?' LA BÎRLAD Aproape 7 milioane de lei realizați la export De la începutul anului și pina în prezent, secția de confecții a Cooperativei meșteșugărești „Progresul" din Bîrlad, lucrînd pentru export, a reușit să trimită în U.R.S.S. 121.000 rochițe de fete. Astfel, confecțiile cooperativei bîrlădene au fost desfăcute în magazinele din Moscova, Kiev, Baku și Tbilisi. La începutul trimestrului al IV-lea, noi confecții vor lua drumul exportului. Primele 400 ragoane din moltopren (jeise pe bufet), din totalul de 8.000 contractate cu Austria, sunt gata pentru a fi expediate. Menționăm că, prin efortul susținut al întregului colectiv de tehnicieni și muncitori, planul la livrări pentru export a fost depășit în primele nouă luni ale anului cu 9 la sută. Valoarea produselor livrate beneficiarilor externi pînă la finele trimestrului al Ill-lea s-a ridicat la 6.860.000 de lei, iniiiiiiii wiwni» IM— rmjlmmm ......mmm««»««........ ......... » . lim n materialul „Eficiența economică nu poate face casă bună ■ cu risipa", apărut în nr. 422, din 29 iunie a.c. al ziarului nostru, remarcam că volumul cheltuielilor de producție din industrie pe întregul județ a fost influențat negativ, din păcate chiar de către unele întreprinderi cu largi, posibilități de obținere a unor rezultate superioare. Cauzele care au dus la creșterea cheltuielilor erau enumerate : pierderi din rebuturi, folosirea unor scule și materiale necorespunzătoare, existența unor condiții nesatisfăcătoare de lucru, neatenția muncitorilor, depășirea consumului specific etc. In ceea ce privește activitatea din întreprinderile de industrie locală, în articolul citat se specifică că „au avut loc numeroase întreruperi în procesul de producție determinate fie de lipsuri proprii, fie de cauze care nu depindeau de ele. Realizarea planului de producție în cea mai mare parte în ultima decadă a lunii sau trimestrului, ca urmare a deficiențelor de aprovizionare, n-a putut să asigure desfacerea și încasarea integrală a producției marfă, astfel că pentru a se putea face față obligațiilor financiare au fost nevoite (respectivele întreprinderi n.n.) să contracteze împrumuturi neeconomicoase". In continuare, se arată că la aspectele negative semnalate au contribuit și repetatele restructurări de plan, acceptarea cu ușurință a decalării termenelor, defecțiunilor ivite la repararea materialelor, pentru ca, în final, să fie oferite unele soluții : „Punerea de acord mai operativă a planului de aprovizionare cu modificările planului de producție, ca și sporirea preocupărilor pentru redistribuirea stocurilor supranormative, ar micșora volumul imobilizărilor influențînd pozitiv asupra îmbunătățirii situației financiare, evitîndu-se în primul rînd împrumuturile restante cu toate consecințele lor negative asupra prețului de cost (...). Toate aceste aspecte scot în evidență necesitatea unei preocupări mai serioase din partea comitetelor de direcție pentru asigurarea unor condiții mai bune desfășurării neîntîrziate și în mod ritmic a activității de producție, a aprovizionării tehnico-materiale cu sortimentele și tipo-dimensiunile cerute, a împlinirii la timp a obligațiilor contractuale”. După cum se vede, autorul articolului n-a omis, din analiza sa, și enumerarea unor cauze obiective. Ele există, firește, mai multe sau mai puține, în orice întreprindere. Dar, alături de ele, există din păcate și alte cauze, deloc obiective. Tocmai de aceea, organizarea pe baze științifice a producției și a muncii trebuie să stea în centrul atenției tuturor colectivelor de muncă, în vederea creșterii continue a eficienței economice, urmărindu-se închiderea tuturor canalelor risipei, înlăturarea deci a tot ceea ce duce la efectuarea unor cheltuieli neeconomicoase. Manifestările de risipă, de neglijență și proastă gospodărire sunt incompatibile cu rezultatele scontate de orice întreprindere socialistă și, de aceea, atunci cînd semnalăm o anumită stare nesatisfăcătoare de lucruri în coloanele ziarului o facem avînd convingerea că ajutăm respectiva întreprindere, că semnalul nostru critic va fi recepționat cum se cuvine, că el va fi declanșatorul unui ansamblu de măsuri menite să ducă la înlăturarea deficiențelor. Aceasta este o obligație a presei de a contribui la generalizarea experienței pozitive, de a arăta cu curaj lipsurile, de a urmări remedierea acestor neajunsuri de către organele în drept. In acest sens, mai multe întreprinderi cele și instituții vizate în articolele noastre critice ne informează, în termen, în legătură cu măsurile luate. Din păcate, nu toate ne răspund în termen și nu totdeauna așa cum trebuie. In cazul de față, după aproape trei luni de la apariția articolului, Direcția de industrie locală a Consiliului popular județean ne răspunde, mai precis, „ne aduce la cunoștință" pentru ca să folosim termenii scrisorii 2119 din 24 septembrie 1969, că „cheltuielile neeconomicoase totale, înregistrate în B. IONESCU, (continuare in pag a 3 a) întreprindere modernă, in construcție La Rm. Sărat a început construcția unei noi întreprinderi în cadrul căreia vor fi fabricate garnituri pentru frîne și etanșare necesare autovehiculelor și locomotivelor. Aici se va realiza, în final, peste 7.000 tone de astfel de produse anual. Noua întreprindere — unică de acest fel din țară — urmează să intre în funcțiune cu jumătate din capacitatea proiectată în trimestrul I al anului 1971, iar spre sfîrșitul aceluiași an cu întreaga capacitate. (Agerpres) Secția fermentație a întreprinderii de prelucrare a laptelui Bírtad. De la Inspectoratul județean de miliție Incepînd de astăzi și pînă miercuri 15 octombrie a.c. Inspectoratul județean de miliție Vaslui, în colaborare cu alte organe de stat, organizează o acțiune pe drumurile publice din cuprinsul județului, pentru controlul circulației rutiere și a respectării legalității transportului de cereale, a altor produse agro-alimentare, precum și a oricăror bunuri materiale. Conducerile unităților agricole de stat și cooperatiste, ca și cele ale autobuzelor din județ, toți conducătorii auto și cetățenii aflați pe căile rutiere sunt chemați să sprijine inițiativa organelor de miliție. In pag. a 2-a SPORT ■ Fotbal ■ Handbal ■ Rugbi