Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 502-580)

1969-10-09 / nr. 509

Proletari din toate țârile, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Livrarea cerealelor contractate cu statul - datorie, dar și obligație cetățenească Progresele realizate în anii socialismului în domeniul me­canizării și chimizării agricul­turii, prin care s-au schimbat radical condițiile de muncă ale țărănimii cooperatiste, constituie o amplă ilustrare, sugestivă și concretă, a spri­jinului pe care statul, clasa muncitoare îl acordă oameni­lor muncii de pe ogoare în vederea sporirii producției a­­gricole. An de an, și pămînturile țăranilor cooperatori din jude­țul nostru au dat sporuri de cereale, lucru ce a făcut po­sibil ca să crească neconte­nit și cantitățile care au fost vîndute statului, fie pe baza unor contracte încheiate în prealabil, fie la achiziții. Și în acest an, bazele de recepție de pe teritoriul jude­țului au de preluat mari can­tități de cereale. Elocvent este faptul că, pînă în ziua de 7 octombrie, fuseseră înmagazi­nate aproape 45.000 de tone de cereale. In aceste zile, ponderea, în ceea ce privește livrarea către stat, pe baza contractelor încheiate, o au porumbul, floarea-soarelui, inul, fasolea. Dar cu toate că din suprafețele cultivate cu floarea-soarelui a mai rămas foarte puțin de recoltat, ba­zele de recepție n-au primit decit 6.100 de tone de se­mințe. Cele mai mari canti­tăți au fost înmagazinate de bazele de recepție de la Făl­­ciu — 2.788 de tone și Bâr­lad — 1.636 de tone. Cantități mari de cereale au livrat acestor baze de re­cepție cooperativele agricole de producție Luncă Banului, Berezeni, Rînzești. De remar­cat este faptul că la baza de recepție din Fălciu fuse­seră predate, pînă la data menționată, și 1.200 tone de porumb, din care numai de către C.A.P. Rînzești circa 250. Am căutat să ne edificăm în legătură cu ritmul de ple­care al produselor la baze de recepție, stînd de vor­bă cu cîțiva dintre conducătorii acestora. — Aproape că nu mai avem o clipă de răgaz. Zilnic pre­luăm 150—200 de tone de po­rumb și floarea-soarelui. Foar­te operativ înțeleg să-și achi­te datoriile față de stat unele cooperative agricole ca: Gri­­vița, Bogdănița, Perieni, Po­­peni, Vinderei — a ținut să ne informeze tov. Vasile Mes­tecam șeful bazei de recep­ție din Bîrlad. — La noi timpul nu se iro­­sește! Numai astfel putem face față avalanșei de auto­camioane, căruțe, remorci, ca­re ne „asaltează" zilnic, lată, ieri, numai C.A.P.-urile Be­rezeni, Rînzești, Bozia au adus mai bine de 400 de tone de floarea-soarelui, în numai cîteva ore. De altfel, zilnic, cantitățile de porumb și floa­rea-soarelui ce sînt aduse la baza noastră de recepție, sînt tot mai mari — a ținut să ne spună și tov. Gheorghe Stan, șeful bazei de recepție de la Fălciu. Ritmul transportării la ba­zele de recepție nu este însă nici pe departe cel prevăzut în graficul de livrare pe ju­deț. Se recoltează și mai ales sunt predate încă prea mici cantități — în special de po­rumb — față de prevederile planificate. Aceasta dovedește lipsa corelării în ceea ce privește recoltatul și livrarea către stat a produselor cerea­liere contractate. De altfel, așa cum ne spunea tov. C. Stoicescu, șef de serviciu la I.J.V.C., „existau, la 7 oc­tombrie, C.A.P.-uri care, deși recoltaseră aproape integral floarea-soarelui, cît și supra­fețe mari de porumb, nu-și a­­chitaseră nici măcar un kilo­gram din cerealele contracta­te cu statul. Probabil că to­varășii președinți de la C.A.P.-urile Todirești, Gîr­ceni, Deleni-Huși, Bogdana, Ferești, Pogana, Puiești au uitat că livrarea cerealelor contractate este o datorie, dar și o obligație cetățenească". Cele relatate de interlocu­torul nostru ne-au lămurit în bună măsură, de ce baza de recepție din Codăești, de­­ pildă, n-a primit, duminică 5 octombrie, decît 35 de tone de porumb de la cooperativa agricolă din localitate. Nejus­tificată ni se pare atitudinea conducerii C.A.P.-ului Ne­grești, care, din cele 135 de tone de floarea-soarelui cît s-au angajat să vîndă statu­lui, nu livrase, pînă la 6 oc­tombrie, decît... o tonă ! De ce se uită că obligațiile con­tractuale, stabilite prin bună înțelegere între furnizor GH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-a) . Floarea-soarelui s-a recoltat în pro­porție de 90 la sută, dar n-au fost predate bazelor de recepție decît 6.100 de tone de semințe [Bl De ce C. A. P.-urile Todirești, Gîrceni, Deleni-Huși, Bogdana, Ferești, Po­gana, Puiești nu-și achită operativ datoriile către stat ? „ Magaziile bazelor de recepție nu se umplu cu... justificări in pagina a 4-a aaa^<vwsaa/vwsa/w\AA/va/ IB SESIUNEA O.N.U. Dezbaterile generale au luat sfîrșit . COMENTAR EXTERN Climat electoral portughez HOTĂRÂRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND GENERALIZAREA EXPERIMENTĂRII NOULUI SISTEM DE SALARIZARE ȘI MAJORAREA SALARIILOR ÎN AGRICULTURĂ Consiliul de Miniștri a e­­mis recent două hotărîri prin care aprobă cu începere de la 1 noiembrie a.c. generaliza­rea experimentării noului sistem de salarizare și majo­rarea salariilor lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, de mecanizare a a­­griculturii și din alte unități agricole de stat, precum și a specialiștilor din coopera­tivele agricole de producție. Corespunzător acestor h­otă­­rîri, salariile lucrătorilor din unitățile agricole de stat ur­mează să fie majorate,­­ în medie, cu 9 la sută , împre­ună cu majorarea salariilor mici efectuată în anul 1967, se asigură pe ansamblu creștere medie de 12,6 la su­p­tă. Pentru specialiștii care își desfășoară activitatea în coo­perativele agricole de pro­ducție s-a acordat o creștere medie a salariilor de 20,6 la suită, care asigură o corelare mai bună a salariilor lor cu ale celor care lucrează in în­treprinderile agricole de stat. De majorarea salariilor vor beneficia peste 425.000 de sa­lariați din agricultură căror venituri anuale vor ale­gi cu aproximativ 725 milioane lei mai mari față de cele re­alizate înainte de 1 august 1967. Noul sistem de salarizare ține seama de specificul con­dițiilor de lucru din agricul­tură, prevăzînd forme elasti­ce de salarizare care să cointereseze mai puternic lu­crătorii din acest important sector al economiei naționale în obținerea unor producții sporite de cereale, plante tehnice, lapte, legume, ouă și alte produse, atît carne, în sectorul agriculturii de stat, cît și în cel cooperatist. Ast­fel, se asigură o legătură mai strînsă a salariilor lucrătorilor din unitățile agricole de stat și ale specialiștilor din coope­rativele agricole de producție cu rezultatele muncii lor și ale unității în care își desfă­șoară activitatea. Noul sistem de salarizare, prevede acordarea salariului corespunzător realizării sarci­nilor de producție stabilite. Ținînd seama de condițiile specifice din agricultură, un­de rezultatele complete ale activității productive pot fi cunoscute abia la sfîrșitul a­(continuare în pag. a 2-a) m S3*** Cooperatorii din bri­gada nr. 3 Oncești— Telem­a, condusă de Constantin Bălan, la culesul strugurilor. Foto : V, Badea Fructe proaspete destinate exportului în aceste zile, cînd se re­coltează roadele livezilor și grădinilor, activitatea co­lectivului secției de semi­­industrializare a I. S. F. Vas­lui cunoaște o deosebită efervescență. Curtea secției este plină de butoaie și, lăzi încărcate cu fructe, de auto­camioane cu remorci pe care se pot citi semnele transpor­tului internațional (T.I.R.). I.L.F., după ce a expediat în U.R.S.S. 50 tone paste de caise (mare), a început acum livrarea de prune proaspete pentru Austria. Contractul se ridică la 200 de tone. Sunt pregătite, de asemenea, pen­tru diferiți beneficiari externi încă 75 de tone de pulpe din prune și caise. Paralel cu această activita­te, la centrul de semiindus­­trializare se produce magiun și se usucă prune. 35 de tone de prune din cele 50 planificate au și fost terminate de uscat. Au fost totodată pregătite și murăturile pentru consum in­tern : castraveți (70 de tone), gogonele (40 de tone). Tovarăși din administrația cooperativelor agricole de producție. SCHIMBAȚI BIROURILE CU TERENUL! P­ornind de la ideea că toți membrii aparatului administrativ din coo­perativele agricole sînt datori să participe la muncile de pe ogoare, am în­treprins recent o vizită prin cîteva unități, pentru a ve­deta modul în care aceștia îi sprijină pe specialiștii în di­versele probleme de organi­zare ori contribuie în mod efectiv la strîngerea recolte­lor. Din păcate, însă, am con­statat că nu în toate unitățile se întreprind asemenea acți­uni. Ajutorul dat de contabili, de exemplu, în producția „lipsește cu desăvîrșire". Se ignoră, aproape, faptul că, în momentul de față, fiecare ceas este deosebit de pre­țios. Dar, să urmărim „peli­cula" raidului nostru. Primul popas — cooperativa agricolă TELEM­A. In punctul numit de localnici „Răzeșie", la o­­rele 13.00, două semănători „se odihneau" în toată legea. Ne-am apropiat de cei doi tractoriști, Alexandru Turiță și Gheorghe Stoia (foto 1), care ne-au declarat: „N-avem sămînță, așteptăm". „Și stați de mult?” „De mai bine de o oră". Trecînd mai departe, am întîlnit, în drumul nostru, o magazie în fața căreia „ză­cea" o grămadă de saci, care­­și aștepta rîndul la însămîn­­țat (foto 2). „Ce soi de grîu aveți în saci?" „Rezostaia 1 și București. Cam 3,5 tone*. „La punctul „Răzășie", vă aș­teaptă cu sămînța". „Noi sun­tem­ brigada a IlI-a Uncești. Cei de la „Răzășie" se apro­vizionează de la magazia bri­găzii I". „Dacă vi s-ar fi ce­rut, le-ați fi putut da și lor din sămînța pregătită?" „Da, dar trebuia aprobare". Așadar, două semănători stau, și la cinci sute de metri sunt 3,5 tone de sămînță gata pregătită din care, după cum ne spunea magazinerul Constantin Popa, s-ar fi putut transporta „cu aprobare" și la „Răzășie”. Dar cine să dea o asemenea dis­poziție cînd nimeni din con­ducerea unității nu era a­­colo ? întâlnim pe inginerul Du­mitru Bîjbîlac, care, la între­barea noastră în legătură cu lipsa sămînței din punctul a­­mintit, se arată foarte mirat. „Acum o jumătate de oră, am trimis două căruțe". După cîtva timp, însă, adaugă: „E greu singur. Trebuie să alerg pe atîtea dealuri. E greu să știu unde și ce anume lip­sește în orice moment". „Dar președintele unde-i ?“ „Dînsul e la baza de recepție. Avem acolo niște încurcături". Deci, pe tarla, inginerul singur ! „Tovarășii de la ad­ministrație sunt cumva pe teren ?" „Nu. Ei nu merg, deși ar trebui. Dacă acolo pe teren, ar fi fost cineva, n-ar mai fi stat semănătorile, așa cum le-aui găsit. intr-o oră, la două semănători s-ar fi putut însămînța două hec­tare, iar dacă stau în conti­nuare sînt și mai multe pier­deri. Mai avem încă 280 de hectare de semănat, din cele 680, planificate". Este firesc ca un singur om să nu poată să cuprindă totul și, din a­­cest motiv, birourile ar tre­bui schimbate, în această pe­rioadă, cu terenul. Prea se lasă totul în seama specia­listului, în timp ce alții în­­vîrt hîrtiile descurce" treburi ori merg „să foarte în­curcate la cine știe ce unita­te. Numai inginerul trebuie să asigure recolta viitoare? Pro­ducția nu interesează oare pe toți membrii cooperatori, in­diferent de sectorul în care aceștia își desfășoară activi­tatea ? Un alt popas l-am făcut la C.A.P. TODIREȘTI. Pe tarlale, CORIOLAN PĂUNESCU (continuare în pag. a 3-a) |r--------------------————————mmmiiiiiiiii.iiLJiuwJiwaun ■ Ji i n ■uiwu.iuu.'d.'ii-?' LA BÎRLAD Aproape 7 milioane de lei realizați la export De la începutul anului și pi­na în prezent, secția de con­fecții a Cooperativei meșteșu­gărești „Progresul" din Bîrlad, lucrînd pentru export, a reușit să trimită în U.R.S.S. 121.000 rochițe de fete. Astfel, confec­țiile cooperativei bîrlădene au fost desfăcute în magazinele din Moscova, Kiev, Baku și Tbi­lisi. La începutul trimestrului al IV-lea, noi confecții vor lua drumul exportului. Primele 400 ragoane din moltopren (jeise pe bufet), din totalul de 8.000 contractate cu Austria, sunt ga­ta pentru a fi expediate. Menționăm că, prin efortul susținut al întregului colectiv de tehnicieni și muncitori, pla­nul la livrări pentru export a fost depășit în primele nouă luni ale anului cu 9 la sută. Valoarea produselor livrate be­neficiarilor externi pînă la fi­nele trimestrului al Ill-lea s-a ridicat la 6.860.000 de lei, in­iiiiiiii wiwni» IM— r­mjlmmm ......mmm«­«»««........ ......... » . li­m n materialul „Eficien­ța economică nu poa­te face casă bună ■ cu risipa", apărut în nr. 422, din 29 iunie a.c. al ziarului nostru, remarcam că volumul cheltuielilor de pro­ducție din industrie pe în­tregul județ a fost influen­țat negativ, din păcate chiar de către unele între­prinderi cu largi, posibilități de obținere a unor rezulta­te superioare. Cauzele care au dus la creșterea cheltu­ielilor erau enumerate : pierderi din rebuturi, folosi­rea unor scule și materiale necorespunzătoare, existența unor condiții nesatisfăcătoa­re de lucru, neatenția mun­citorilor, depășirea consumu­lui specific etc. In ceea ce privește activitatea din în­treprinderile de industrie lo­cală, în articolul citat se specifică că „au avut loc numeroase întreruperi în pro­cesul de producție determi­nate fie de lipsuri proprii, fie de cauze care nu de­pindeau de ele. Realizarea planului de producție în cea mai mare parte în ultima decadă a lunii sau trimes­trului, ca urmare a defici­ențelor de aprovizionare, n-a putut să asigure desfacerea și încasarea integrală a producției marfă, astfel că pentru a se putea face fa­ță obligațiilor financiare au fost nevoite (respectivele întreprinderi n.n.) să con­tracteze împrumuturi ne­­economicoase". In continua­re, se arată că la aspecte­le negative semnalate au contribuit și repetatele res­tructurări de plan, accepta­rea cu ușurință a decalării termenelor, defecțiunilor ivi­te la repararea materiale­lor, pentru ca, în final, să fie oferite unele soluții : „Punerea de acord mai o­­perativă a planului de a­­provizionare cu modificările planului de producție, ca și sporirea preocupărilor pen­tru redistribuirea stocurilor supranormative, ar micșora volumul imobilizărilor influ­­ențînd pozitiv asupra îmbu­nătățirii situației financiare, evitîndu-se în primul rînd împrumuturile restante cu toate consecințele lor ne­gative asupra prețului de cost (...). Toate aceste as­pecte scot în evidență nece­sitatea unei preocupări mai serioase din partea comite­telor de direcție pentru asi­gurarea unor condiții mai bune desfășurării neîntîrzia­­te și în mod ritmic a activi­tății de producție, a aprovi­zionării tehnico-materiale cu sortimentele și tipo-dimen­­siunile cerute, a împlinirii la timp a obligațiilor con­tractuale”. După cum se vede, auto­rul articolului n-a omis, din analiza sa, și enumerarea unor cauze obiective. Ele e­­xistă, firește, mai multe sau mai puține, în orice între­prindere. Dar, alături de e­­le, există din păcate și alte cauze, deloc obiective. Toc­mai de aceea, organizarea pe baze științifice a produc­ției și a muncii trebuie să stea în centrul atenției tu­turor colectivelor de muncă, în vederea creșterii conti­nue a eficienței economice, urmărindu-se închiderea tu­turor canalelor risipei, înlă­turarea deci a tot ceea ce duce la efectuarea unor cheltuieli neeconomicoase. Manifestările de risipă, de neglijență și proastă gospodărire sunt incompati­bile cu rezultatele s­contate de orice întreprindere socia­listă și, de aceea, atunci cînd semnalăm o anumită stare nesatisfăcătoa­re de lucruri în coloanele ziarului o facem avînd convingerea că ajutăm respectiva între­prindere, că semnalul nos­tru critic va fi recepționat cum se cuvine, că el va fi declanșatorul unui ansamblu de măsuri menite să ducă la înlăturarea deficiențelor. Aceasta este o obligație a presei­­ de a contribui la generalizarea experienței pozitive, de a arăta cu cu­raj lipsurile, de a urmări remedierea acestor neajun­suri de către organele în drept. In acest sens, mai multe întreprinderi cele și instituții vizate în articolele noastre critice ne informea­ză, în termen, în legătu­ră cu măsurile luate. Din păcate, nu toate ne răspund în termen și nu totdeauna așa cum trebuie. In cazul de față, după aproape trei luni de la apariția artico­lului, Direcția de industrie locală a Consiliului popular județean ne răspunde, mai precis, „ne aduce la cunoș­tință"­­ pentru ca să fo­losim termenii scrisorii 2119 din 24 septembrie 1969, că „cheltuielile neeconomicoa­se totale, înregistrate în B. IONESCU, (continuare in pag a 3 a) întreprindere modernă, in construcție La Rm. Sărat a început construcția unei noi între­prinderi în cadrul căreia vor fi fabricate garnituri pentru frîne și etanșare necesare autovehiculelor și locomotive­lor. Aici se va realiza, în fi­nal, peste 7.000 tone de ast­fel de produse anual. Noua întreprindere — unică de a­­cest fel din țară — urmează să intre în funcțiune cu ju­mătate din capacitatea pro­iectată în trimestrul I al a­­nului 1971, iar spre sfîrșitul aceluiași an cu întreaga ca­pacitate. (Agerpres) Secția fermentație a întreprinderii de pre­lucrare a laptelui Bír­tad. De la Inspectoratul județean de miliție Incepînd de astăzi și pî­nă miercuri 15 octombrie a.c. Inspectoratul județean de miliție Vaslui, în cola­borare cu alte organe de stat, organizează o acțiune pe drumurile publice din cuprinsul județului, pentru controlul circulației rutiere și a respectării legalității transportului de cereale, a altor produse agro-alimen­tare, precum și a oricăror bunuri materiale. Conduce­rile unităților agricole de stat și cooperatiste, ca și cele ale autobuzelor din județ, toți conducătorii a­­uto și cetățenii aflați pe căile rutiere sunt chemați să sprijine inițiativa orga­nelor de miliție. In pag. a 2-a SPORT ■ Fotbal ■ Handbal ■ Rugbi

Next