Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)

1970-02-25 / nr. 625

ir s \ k VIRGM­A 2 L IMPRESII 1/1 SĂRBĂTOAREA unii a sate) Luna cărții se află in deplinătatea drepturilor... Oamenii citesc, discută pe mar­­­­ginea celor citite, o­­­m­­agiază prin diverse forme­­ organizatorice slova tipări­­­tă. La sate, sărbătoarea căr­­­ții continuă să se desfășoa­­m ,străbătut, la începutul acestei­ luni, închinată cărții în t­oate așezările noastre rurale, ulițele mai multor co­mune. Scriam, tot atunci, dinspre deschiderea festivă, despre propunerile și planu­rile cetre se făceau pentru o bun­ă organizare și o efi­­cien­tă preocupare a mani­festărilor cu cartea. Intre timp, am­ fo­st oaspeții altor și altor biblioteci, am vizitat num­­eroase alte raioane de librărie ale cooperativelor de consum. Ne­-am întîlnit cu ci­titorii", am discutat cu mulți dintre ei. Am ascultat-o pe Ana Coglălniceanu din Dă­­nești vorbindu-ne de dragos­tea ei pen­tru carte, de prefe­rințele și de satisfacțiile pe care i le oferă cititul. Am întîlnit-o șii pe Eugenia Roiu, din acee­ași comană și am aflat lucruri asemănătoare. Alți numeroși cititori ne-au împărtuișit impresiile lor de lectura: Drag­om­irești, Puiești, Co­­tești, Tuttova, vizităm biblio­tecile, consultăm planurile dă activității. „S-au făcut re­­cen­zii și prezentări de cărți, am primit vi­zitele un grup ale elevilor de lia școală sub în­drumarea profesorilor lor”. (Gheorghe Butnaru, bibliote­car la Drargomirești). „Difu­zarea cărții a cunoscut­­ o amploare deosebită în acest interval, atît prin bibliotecă cit și prin librărie. Oamenii citesc, sunt preocupați de noutățile care apar astăzi în lume, vor să știe mai multe și mai bine" (directorul că­minului cultural din Puiești, Mihai Alistar). Spicuim cite­­va puncte și din agenda în­tocmită de Nicolae Stamate, bibliotecarul din Dănești , recenzia romanului „Moro­­­­meții“ de Marin Preda, sim­­­pozionul „Cultura României­­ socialiste”, un concurs „Cine știe cîștigă” pe teme literare, seri de poezie, convorbiri cu cititorii și alte activități. Am văzut, în majoritatea biblio­tecilor vizitate, expoziții ale cărții, standuri tematice, ni s-a vorbit de mărirea conti­nuă a fondului de carte, de dotarea tot mai corespunză­toare a bibliotecilor cu ma­terialele necesare. Aproape zilnic, la redacție sosesc scrisori din care spi­cuim preocupările și rezulta­­­­tele celor investiți în nobila­­ muncă cu cartea la sate. 1 „Biblioteca comunală a fost tot mai mult frecventată de cei ce sunt pasionați de lec­tură ... De exemplu, față de aceeași precedent, perioadă a anului numărul celor care au solicitat cărți este mai mare cu 29 de cititori"­ , ne scria acum citva timp Ion­­ Diaconu de la Bunești - A­­r­verești. Intre 14 și 23 februa­­­­rie a.c. are loc și decada­­ cărții social-politice pentru­­ tineret. Cartea își trăiește u­­­­nul din ceasurile festive, du­­­­­pă cum spunea cineva. Lângă­­ ogoarele ce-și așteaptă încă­­ în tihnă vremea lucrărilor a­­gricole, în răgazul zilelor de 1 iarnă, sătenii se dovedesc­­ prieteni nedespărțiți ai ope­­­­relor de literatură română și­­ universală, ai lucrărilor de­­ știință popularizată.­­ Se bucură veștile privind­­ organizarea unor întîlniri cu­­ scriitorii și tot at­t ne-ar­­ bucura să auzim despre spo­­­­rirea atenției cu care­ coope­­r rati­vele de consum se ocupă­­ de difuzarea cărții. Pentru că, , trebuie să recunoaștem, nu­­ întotdeauna am rămas mul­­­­țumiți de felul în care cartea , e vîndută la sate. Ba am a fost chiar jenați cînd, la co-­­­operativa din Dănești, am l zprit numai cîteva cărți în­­tr-un raft, și alte cîteva în­­­­tr-o vitrină ce s-ar fi vrut ex­­­­poziție. Să ne mai mire că­­ gestionara Ana Avram ne­­ spune că nu poate să vindă­­ cărți nici de 100 de lei pe 1 lună ? La fel de binevenită , ar fi fost și o reclamă vizua­­­­lă pe ulițele satelor, în to­­l­colurile publice. Nici faptul­­ că pe unii bibliotecari au am­­ reușit să-i găsim acolo unde­­ era de așteptat, adică la ... , bibliotecă, nu este de natu­­­­ră să ne bucure. Am dorit,­­ astfel, să o vizităm nu de­­ mult și pe bibliotecara de­­ la Solești. N-am știut insă­­ că dumneaei are de gînd să­­ plece acasă înainte de ora­­ programată (13). Altfel,­­ ne-am fi străduit să ajungem 1 mai de dimineață la Solești. , Ecoul freamătului cărtură­­­­resc încadrat în circumstan­­ț­­ele jubiliare ale celei de-a I­X-a ediții a „Lunii cărții la " sate" se amplifică pe zi ce­­ trece. Pătrunderea cărții in­­ mediul rural nu este limita­­­­tă, desigur, în cadrele stricte­­ ale unei perioade calenda­­­­ristice. Munca cu cartea este , o permanență, una din cele­­ mai nobile și mai necesare­­ permanente. Nu numai in zi­­­­lele care au rămas din a­­­­ceastă lună, în tot restul a­­­­nului, locuitorii satului se­­ bucură de lumina și roadele­­ învățăturii, ale cărții. „Luna­­ cărții la sate" este o sârbă­­­­toare și un prilej de consta­­­­tare a evoluției dezvoltării­­ gustului pentru citit în rin­­­­dul unei anumite categorii­­ sociale, de sporire stimula­­­­tivă a preocupărilor celor­­ investiți să răspîndească cul­­­­tura în masă. Zilele urmă­­t­toare sunt încă zile ale ... căr­­­­ții la sate. Așteptăm, în con­­­­tinuare, noi inițiative, dorim­­ să cunoaștem alte numeroa­­­­se acțiuni interesante între­ 1 prinse în comunele și satele­­ județului nostru. ^ IULIAN MODEL \ __________________ Ecran „Testamentul dr. Mabuse" _____________________ P­rețuind un subiect care a mai fost transpus pe ecran în urmă cu mai bine de trei decenii de Fritz Lang — unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai expresionismului german — regizorul Werner Klinger in­­ce­arcă în „Testamentul dr. Mabuse'1 actualizarea unei te­me care oferea multiple posi­bilități de tratare cinemato­grafică.Pornind de la o lume cu t­­storia cinematografiei îi datorează lui Alfred Hitchcock o serie de ca­podopere care au reu­șit, prin complexele mijloace de expresie folosite, să prefi­­gureze o nouă fizionomie Ul­mului de aventuri. „La nord prin nord—vest" este una dintre peliculele care poartă, de la început pînă la sfîrșit, amprenta personalității celui care a realizat-o, dezvă­­luindu-i posibilitățile, sinteti­­zindu-i experiențele. Tenacitatea cu care regizo­rul urmărește lupta dintre a­­devăr și aparente, îndrăzneala cu care selecte­za mulțimea de fapte pentru a-l pgns la^­chu­dentă pe cel mai semnificativ, sunt elemente care tac din „La nord prin nord—vest“ nu nu­mai un film de divertisment, ci și o pledoarie pentru uma­nitate. Pornind de la un mărunt fapt divers, care-l atrage pe erou într-o succesiune de în­­timplări, complicînd mereu si­tuația, dar înlănțuite după o logică strictă, regizorul con­struiește un film cu o morală limpede, oferind soluții care nu sunt de loc simplificatoare. Pe fondul unei acțiuni trepi­dante, elementele surpriză și banalitatea sunt dozate abil, nelipsind umorul de bun gust și delicatețea poetică — ală­turi de crispările violente din scenele caracteristice filmelor de gen. Cîteva secvențe, cum ar fi tentativa de ucidere a ero­ului, pe cîmp, cu un avion a­­gricol, fuga de la sediul O.N.U. iul aparte — lumea unui ospi­ciu de unde dr. Mabuse izbu­tește să-și pună in practică, prin hipnoză, planurile crimi­nale — regizorul nu urmăreș­te cîtuși de puțin analiza psi­hologică ; el se limitează doar la acele date ale povestirii care li pot oferi un fir pentru o intrigă po­lițistă. In felul acesta, fil­mul, realizat cu vădite in­tenții comerciale, nu depășeș­te nivelul unei pelicule de a­și altele sunt adevărate modele de virtuozitate regizorală. Foarte uman, precis contu­rat este eroul principal în interpretarea lui Cary Grant, care a creat un personaj plin de expresivitate. Printre cei­lalți interpreți, două prezențe remarcabile : Eve Marie Saint și James Mason, venturi susținute mai mult de recuzita tehnicii cinematogra­fice la zi, decit de consistența faptelor de viață pe care le prezintă. Inteligența dr. Mabuse, situ­ată mereu la granița dintre perfecta luciditate și nebunie, nu este decât un pretext pen­tru a urmări evoluția unei bande de infractori și a cla­sicului polițist care se strădu­iește să descurce firele unui mister destul de stâigaci con­struit. Grupul de actori, intruchi­­pând numeroasele personaje ale filmului, evoluează destul de șters. Remarcabil, pentru că reușește să realizeze aproape de unul singur, fără a fi spri­jinit de context, un personaj viabil și convingător este Gert Trübe în rolul comisarului Lohmann. S. STEFANESCU „La nord prin nord-vest" I Eve Made Saint și Cary Grant intr-o scenă din „La nord prin nord — vest". La Muzeul „Vasile Pârvan" din Bârlad, a fost deschisă, de curînd­­­ o expoziție de pictură și sculptură a profesorilor A. Istrate, Ion Chițimuș și Gh. Alupoaie. O altă expoziție, de pictură și grafică, a tînărului Tudor Onica, se află în holul Tea­trului „Victor Ion Popa". In cadrul manifestărilor pri­lejuite de „Luna cărții la sa­te“, la Negrești, Codăești, So­­lești și Băcești, au avut loc întîlniri între cititori și scrii­torii ieșeni George Lesnea, Dumitru Ignea, Ion Istrati, Horia Zilieru și Lucian Dum­bravă, care au vorbit despre mișcarea literară actuală, au răspuns unor întrebări și au citit din recentele lor creații. La Dragomirești, căminul cultural din localitate a or­ganizat o duminică cultural­­distractivă. Dintre activitățile care au avut loc amintim un matineu cinematografic pentru copii și tineret, o consfătuire cu tinerii din comună în ve­derea înființării unui club, un concurs al brigăzilor artistice din satele componente, con­curs cîștigat de artiștii ama­tori din Vladia. ăf-In aceste zile, în majori­tatea căminelor culturale din județ se organizează acțiuni prilejuite de împlinirea unui sfert de veac de la instaura­rea primului guvern demo­cratic din vernul dr. țara noastră, cu­Petru Groza. La Roșiești, Băcești, Negrești și Solești, au fost prezentate expuneneri legate de impor­tanța aniversării, au avut loc întîlniri cu­ participanți la a­­cest deosebit de important e­­veniment din istoria poporului român.­­E•­te". In cadrul „Lunii cărții la la­biblioteca comunală din Oșești a organizat mai multe manifestări. Dintre acestea a­­mintim recenzia romanului „Răscoala" de Liviu Rebreanu, o șezătoare de basme pentru copii, o expoziție a cărții ro­mânești. Zilele acestea, biblio­teca a înscris în fișele sale un mare număr de noi cititori. Bîrlad. Intr-una din sălile bibliotecii muni- ­­cipale. Foto: D. Păvălașcu JOCUri CULINARA ORIZONTAL: 1. Celebru o­­rator roman, autorul maximei „Foamea e aroma bucatelor" — Usturoi moldovenesc ■; 2. Prilej de întîlnire la o masă copioasă;­ 3. La ridiche X — Ceată de copii zgomotoși (rar); 4. Interpreta melodiei „Pătlăgele roșii" ; 5. Din api­cultura ! — Consumă calorii; 6. Se „servește" multe cu ouă și cu oțet — Luminează piramidele; 7. Aseară — Ne­întrecuți; 8. Casă arătoasă — Pictor român, autorul tablou­lui „Struguri de Dealul Mare". VERTICAL : 1. Aliment la­crimogen — Pe tavă ! ! 2. Ion Vasilescu — Plini de apă ; 3 Tine de ceafă; 4. Zeița răz­boiului în mitologia greacă —■ A lucra pămîntul ; 5. In ritual 1 — Adulmecă aroma mîncăru­­rilor ; 6. Mîncare de ouă ; 7. Pronume — Posed ; 8. A săr­bători împlinirea unui număr de ani cu veselie și.. . bu- Concret, util și eficient­­imperative ale învățămîntului de partid de la sate (urmare din pag. 1) Expunerile, ca și dezbate­rile ce au avut loc și în alte numeroase cercuri și cursuri, au evidențiat, o dată in plus, utilitatea învățămîntului de partid, eficiența acestuia. Re­­levînd rezultatele bune, ca și neajunsurile manifestate in­tr-un sector sau altul de muncă, cursanții au făcut, In același timp, importante pro­puneri în vederea îmbunătăți­rii activității și și-au expri­mat hotărîrea de a contribui tot mai mult la îndeplinirea angajamentelor luate pe 1970 de către colectivele în care își desfășoară activitatea. Lucrurile nu se prezintă insă, peste tot, la fel, mai sunt încă unele comitete comunale de partid și organizații de bază care au „uitat" de răs­punderea ce le revine în con­ducerea și îndrumarea invă­­țămintului de partid, lăsind această sarcină mai mult în seama propagandiștilor și lectorilor. In asemenea condi­­­ții, activitatea cercurilor și cursurilor se desfășoară la voia intîmplării, expunerile și dezbaterile au un caracter ge­neral, fiind rupte de preocu­pările majore ale oamenilor, fapt ce face ca nici frecven­ța să nu fie întotdeauna din­tre cele mai bune. La între­prinderea agricolă de stat Laza, de pildă, au fost orga­nizate mai multe forme de în­­vățământ: un cerc de studie­re a problemelor economice, un cerc de studiere a Statu­tului P.C.R., un cerc de stu­diere a problemelor de edu­cație moral-cetățenească și două cicluri de conferințe. Contro­lul asupra modului în care cercurile și cursurile de aici își desfășoară activitatea a fost însă neglijat. In schimb, co­mitetul de partid și-a propus să analizeze problema intr-o ședință a sa la sârșitul lunii martie. Consecințele unui a­­semenea mod de a „îndruma" invățămîntul de partid sunt lesne de înțeles: nici un cerc de studiu nu se află cu ex­punerile la zi, unele dezba­teri au avut mai mult un ca­racter formal, transformîndu-se uneori în niște consfătuiri pro­fesionale. Cu­ despre eficiență este suficient să amintim doar faptul că întreprinderea a în­registrat serioase rămîneri în urmă în realizarea sarcinilor de plan pe 1969, că nici în prezent activitatea economică la unele ferme nu se ridică la nivelul cerințelor. Este ne­cesar ca situația existentă a­­cum să fie analizată cit mai repede de comitetul de partid (nu numai în luna martie când cercurile și cursurile Își vor încheia practic activitatea) cu care prilej să se adopte mă­surile ce se impun în vede­rea ajungerii cu lecțiile la zi, ridicării nivelului acestora și al dezbaterilor, creșterii răs­punderii propagandiștilor lectorilor în îndeplinirea sar­și­cinilor încredințate. De altfel trebuie spus că și în unele cercuri și cursuri din satele comunei Laza lucrurile nu stau prea bine. E drept, comitetul comunal de partid a intervenit, dar cu interi­ere, ceea ce demonstrează că con­trolul asupra modului în care propagandiștii se achită de sarcinile încredințate s-a făcut sporadic. Există, de asemenea, pe a­­locuri o slabă preocupare pen­tru asigurarea unui bogat con­ținut de idei invățămîntu­lui, la întreprinderea de mecanizare a agriculturii Zorleni, ca și la cooperativele agricole de pro­ducție din Bogdănița, Rebricea, Deleni, Pădureni, unii propa­­­­gandiști și lectori citesc in -----# —­ iața cursanților expuneri din diferite publicații, unele de­pășite sau cu un conținut să­rac, ceea ce nu stimulează in­teresul celor prezenți față de studiu. Este lesne de înțeles că, desfășurîndu-se astfel, în­­vățămîntul de partid din a­­ceste locuri nu-și atinge pe deplin scopul, are o slabă efi­ciență. Așa se și explică fap­tul că unii dintre cei cuprinși in formele de învățămînt nu-și îndeplinesc cu regulari­tate sarcinile profesionale, au o atitudine înapoiată față de muncă, față de păstrarea și apărarea avutului obștesc, înlăturarea neajunsurilor semnalate în vederea ridică­rii pe o treaptă superioară a calității invățămintului și eficienței acestuia, impune lu­a­­rea unor măsuri concrete din partea comitetelor comu­nale de partid, a tuturor or­ganizațiilor de bază de la sate. In primul rînd, conside­răm că atenția trebuie în­dreptată, în perioada ce ur­mează spre asigurarea unui conținut tot mai bogat lecții­lor și dezbaterilor în deplină concordanță cu sarcinile ac­tuale ce stau în fața oameni­lor muncii de la sate. Iată de ce trebuie luate măsuri pen­tru o mai temeinică cunoaș­tere și aprofundare a docu­mentelor­­ adoptate de Congre­sul al X-lea, a hotărîrilor re­centei Plenare a C.C. al P.C.R., pentru abordarea în cercuri și cursuri, la un nivel cit mai accesibil cursanților, a proble­melor care contribuie la creș­terea producției agricole ve­getale și animale, la sporirea eficienței activității economi­ce a unităților agricole de stat și cooperatiste. In ace­lași timp, lectorii și propa­gandiștii, îndrumați cu grijă de către organizațiile de partid, trebuie să muncească astfel incît să-i facă pe oa­meni să înțeleagă cit mai bine că dezvoltarea forțelor de pro­ducție, perfecționarea relații­lor sociale, crearea cadrului instituțional pentru participa­­rea efectivă a maselor la con­solidarea statului, pentru ma­nifestarea plenară a persona­lității umane reprezintă o ne­cesitate obiectivă, laturi inse­parabile ale procesului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Lecțiile, dezbaterile, con­sultațiile trebuie să fie, așa­dar, realizate la un înalt ni­vel, să dezvăluie temeiurile științifice ale politicii partidu­lui, ale măsurilor adoptate de Congresul al X-lea și de re­centa Plenară a C.C. al P.C.R., să releve principiile care stau la baza politicii externe a partidului și statului nostru. Un loc important in lecții și dezbateri trebuie să-l ocu­pe și aspectele legate de e­­ducarea comunistă, formarea calităților înaintate ale omu­lui societății socialiste. Culti­varea devotamentului nețărmu­rit față de patrie și partid, față de cauza socialismului constituie sarcini care trebuie să se bucure de o deosebită atenție din partea organizații­lor de partid, a lectorilor și propagandiștilor, întreaga mun­că ce se desfășoară în cercuri și cursuri este chemată să formeze la oameni o atitudi­ne combativă, militantă îm­potriva concepțiilor retrogra­de, a influenței ideologiei străine, împotriva mentalități­lor înapoiate, pentru mobili­zarea lor la înfăptuirea cu succes a sarcinilor economi­ce și politice. Se impune, de asemenea, necesitatea luării unor măsuri concrete pentru respectarea programului de studiu, astfel ca toate formele de învăță­­mint să ajungă cit mai repede cu lecțiile la zi. Trebuie ac­ționat, totodată, cu mai mul­tă hotărîre pentru sporirea răspunderii propagandiștilor și lectorilor față de îndeplinirea conștiincioasă a sarcinilor în­credințate, față de conținutul expunerilor și dezbaterilor, prin folosirea unui bogat ma­terial documentar (hărți, gra­fice, pliante) etc. Ocupându-se de rezolvarea unor asemenea sarcini, orga­nele și organizațiile de partid au, totodată, obligația să ia încă de pe acum măsuri in vederea asigurării bunei des­fășurări a convorbirilor reca­pitulative de sfîrșit de an. In acest scop trebuie să se a­­corde o atenție sporită pre­gătirii tematicilor, organizării unor consultații pentru cursanți asupra unor probleme insufi­cient clarificate în cursul a­­nului școlar. In întreaga lor activitate, organele și organizațiile de partid sunt chemate să urmă­rească cu grijă contribuția în­vățămîntului de partid la for­marea și dezvoltarea unei înalte conștiințe socialiste la cursanți, la mobilizarea aces­tora la îndeplinirea cu succes a hotărîrilor partidului nostru. cate 1 , 9. Ospăț Se pot încurca­­ V. BUSUIOC 1 l­a­t > VREMEA NOUA • In sus, pe valea Blăgeștilor (urmare din pag. 1) telului comunal de partid. Despre lo­ i­calul vorbește însă ca despre niște tova­răși destoinici. Și nu pe nedrept, Cine a părăsit în urmă cu numai un an co­muna și va reveni acum va găsi un nou local de școală terminat și un lo­cal pentru casa de nașteri, căruia urmează să i se fi­­nișeze interioarele. Obiecti­vele amintite au fost în­făptuite prin munca volun­­tar-patriotică a cetățenilor. Deputații ale căror nume le-am notat mai sus au fost nu numai însuflețitorii prin vorbe ai alegătorilor, spre a-și aduce fiecare contribu­ția cuvenită la ridicarea celor două obiective, dar au pus ei înșiși mina, con­cret, la treabă, ca pricepuți și harnici gospodari ce sînt. Nu numai atît însă. Tot în ultimul an, in co­mună a fost extinsă elec­­­trificarea pe mai bine de km. Drumurile aliniate, șanțurile curățate, podurile și podețele reparate, Hori­te care făceau din comună un imens rondau — toate reprezintă argumente în plu­ș, care atestă preocupa­rea existentă aici pe linia înfrumusețării și a bunei gospodăriri. De curînd, a avut loc o sesiune ordinară a Consi­liului popular comunal. Cu îndreptățită mîndrie s-a vorbit în acel cadru, des­pre rezultatele înregistrate la capitolul înfrumusețare și bună gospodărire. De a­­semenea, participanții la dezbateri, aducînd în sesi­une cuvîntul și-au exprimat alegătorilor, hotărîrea ca, în 1970, să muncească cu și mai multă abnegație. Valoarea economiilor ce ur­mează a fi realizate în anul curent, prin muncă volun­­tar-patriotică, este modes­tă : 235.792 de lei. Această cifră va fi — ne-au asigu­rat edilii comunei — depă­șit­ă. Și — mai subliniau ei, iar noi subscriem la a­­ceasta — important faptul că aici, ca și este în multe comune din județ, se creează o valoroasă tradi­ție, la care cei patru depu­tați fruntași își aduc o în­semnată contribuție, reținut, pentru edificare. Am cî­teva dintre obiectivele in­cluse în planul adoptat pe anul 1970 : terminarea și darea în folosință a casei d­e nașteri, asigurarea ma­terialului cimentarea necesar pentru unui șanț în lungime de 400 de m, construirea a două poduri mari, întreținerea drumului comunal (către iazul din satul Gugești) pe vreo 6 km. — care figurează la capitolul „primă urgență". Sunt insă prevăzute și al­leie — plantarea florilor deținînd și de astă dată un loc­­ de frunte. Ne oprim, deocamdată, cu însemnări­le noastre, aici. Ne men­ținem, în schimb, promisiu­nea ca, de îndată ce se va desprimăvăra, să revenim la Boțești spre a-i surprin­de pe cicești destoinici gospodari în plină activi­tate de transpunere­­ în viață a filanurilor despre care cu citita entuziasm ne-au vorbit mai deunăzi ! Proverb­e ADUNATE și redate O dată cu sosirea iernii de care acuși­ acuși scăpăm, președintele cooperativei agricole Vetrișoaia, to­varășul Constantin Roman, și-o fi închipuit că nu va mai sosi primă­vara și, in consecință, a dispus să fie stricate ramele de la grădina de legume și, cu materialul astfel rezultat, să fie cîrpite iestele graj­durilor. Natura însă este ... natură. Acum, primăvara bate la ușă. Gră­dinarii de aici, care in anul cu­rent vor cultiva cu legume peste 130 de hectare, au nevoie de tocuri și de rame pentru răsadnițe. De unde să le ia ? Președintele ar da o nouă dispoziție, să se strice ies­­lele, și să se (re)facă rame tocuri. Dar nu se mai poate. Tot­și odată, cheresteaua nouă (10 m.c.) pentru grădina de legume, se află tocmai la Suceava și singură, vă închipuiți, nu vine la Vetrișoaia. De unde se vede că unde nu-i cap, vai de ... averea obștească. După ani de căsnicie Ion I. Tufan, din satul Tătărăni, comuna Dănești, are șase copii, i-a îngrijit și i-a crescut, i-a văzut la casele lor, oameni așezați. Pînă a­­cum, deci, numai cuvinte de lau­dă pentru toate acestea ! Ce se întîmplă, însă, în ultima vreme ? Și-a găsit omul altă ocupație, ne­­maiavind a purta de grijă copiilor: a început să manifeste „interes" pentru M. S. (o consăteancâ) și, de-acuma, tot ce-i face soția, care i-a născut atuția copii, nu-i mai place. N-ar fi nimic dacă numai „ar bufni și ar trăzni" - cum se zice - dar a început să-și maltra­teze soția, după otita amar de ani, in care au împărțit și bune și rele. Lucru pentru care, deocamdată, îl mustram numai cu atîta : e rușine, moș Tufan, la anii dumitale. Te zid copiii ! Polițăi Sunt unii oameni care consideră că oricînd se pot răzbuna, se pot răfui, își pot plăti anumite polițe prin intermediul ziarului. Stau și ticluiesc cite o scrisoare, inventea­ză vinovați, vin cu argumente pale pe care le prezintă drept culpe co­lorate în negru. Așa, spre exemplu, suntem­ sesizați într-o scrisoare că vînzătorul de la magazinul din Po­pești, comuna Miclești, e „boieraș", „jignește oamenii", „fură", „nu respectă nici măcar programul", „face favorisme" etc., etc. In gene­ral, ca să dea mai multă „auten­ticitate" invențiilor lor, să facă se­sizarea demnă de crezare, calom­niatorul semnează pe un cetățean oarecare, ca și în cazul de față, de altfel. Nu se gîndește că în pre­sa noastră de partid nu apar lu­cruri neverificate, că nu se lucrează la voia intîmplării, că fiecare zia­rist răspunde pentru autenticitatea celor relatate. Tentativele acestor reclamații sînt eșuate, de la bun început, dar, din păcate, timpul pierdut cu verificarea netemeiniciei unor astfel de anonime nu ni-l de­contează nimeni. Semnatarul scriso­rii amintite nici nu s-a gîndit mă­car vreodată să spună asemenea lucruri despre gestionarul Vasile Tonegaru, care lucrează de 23 de ani în această muncă, este un om cinstit și respectat de toți sătenii. Așa că, „stimate" calomniator oricine ai fi tu - nu ne mai răpi­t timpul ! [_Pe„stil vechi“ li auzeam pe bunicii noștri : „E­­hei, nepoate, ce te miră că la sfîr­șit de mart­e încă frig ? Astea-s „babele" pe vechi ! Ce, credeai că au mîncat lupii iarna așa degra­bă Așa o fi fost cu iarna, dacă spuneau bunicii că ea merge după calendarul vechi. Nu mai în­țelegem insă de ce, pe fir­mele unor instituții din Dragomi­rești, în loc de județul Vaslui, apa­re raionul Bacău ! Astea da, sunt „pe vechi". Ce-ar fi să cam mănîn­­ce lupii iarna asta a delăsării pe care o manifestă oficialitățile Dra­­gomireștilor ? Ceva despre noroc și „noroc Se zice că norocul e cum și-l fa­ce omul. Se pare, însă, că unora dintre părinții copiilor - elevi ai Școlii generale nr. 5, din cartierul Corni - Huși, le este mai comod să se agațe­­ ca înecatul de pai) de înțelepciunea­­ de necontestat, dar în alte condiții — conținută de proverbul in discuție. Și, cum co­moditatea aceasta a devenit obiș­nuință, iar obișnuința e-după cum bine se știe - o a doua natură, copiii amintiți sunt lăsați să-și... în­cerce norocul, care cum i­e tăia capul. Așa că, în ziua de 11 februa­rie a.c., am întîlnit un grup nu­meros de elevi care, în fața monu­mentului de lingă școală, își omo­rau timpul cu diferite jocuri de no­roc. Printre ei, Victor Hodea, din clasa a VII-a, recidivist in practi­carea jocurilor de noroc și un co­pil de șase ani, Gheorghiță Pa­­traș. Cum, din discuția cu ma­ma lui Gheorghiță Patraș, am în­țeles că „nu mai are ce-i face" nici ăstuia mic, din cauza modei cu jocurile de noroc, pe care au instaurat-o elevii mai mari ai car­tierului, sugerăm organelor de mi­liție din orașul Huși (care au fost avizate și de existența altor situa­ții anormale care se petrec la Școa­la generală nr. 5) să-i facă să în­țeleagă pe părinții care au lăsat deoparte rolul familiei in educația copilului, că, uneori, proverbul de la care am pornit poate căpăta (in momentul în care își vor scotoci pungile pentru amenzile meritate) și următorul înțeles : norocul e ... cum ni-l fac copiii ! Rubrică redactată de STAN SEVER după unele corespondente ale cititorilor m << ,y/y//y////y/////////////////////y////////////////////////////////////r///w/w/w^

Next