Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)
1970-02-25 / nr. 625
ir s \ k VIRGMA 2 L IMPRESII 1/1 SĂRBĂTOAREA unii a sate) Luna cărții se află in deplinătatea drepturilor... Oamenii citesc, discută pe marginea celor citite, omagiază prin diverse forme organizatorice slova tipărită. La sate, sărbătoarea cărții continuă să se desfășoam ,străbătut, la începutul acestei luni, închinată cărții în toate așezările noastre rurale, ulițele mai multor comune. Scriam, tot atunci, dinspre deschiderea festivă, despre propunerile și planurile cetre se făceau pentru o bună organizare și o eficientă preocupare a manifestărilor cu cartea. Intre timp, am fost oaspeții altor și altor biblioteci, am vizitat numeroase alte raioane de librărie ale cooperativelor de consum. Ne-am întîlnit cu cititorii", am discutat cu mulți dintre ei. Am ascultat-o pe Ana Coglălniceanu din Dănești vorbindu-ne de dragostea ei pentru carte, de preferințele și de satisfacțiile pe care i le oferă cititul. Am întîlnit-o șii pe Eugenia Roiu, din aceeași comană și am aflat lucruri asemănătoare. Alți numeroși cititori ne-au împărtuișit impresiile lor de lectura: Dragomirești, Puiești, Cotești, Tuttova, vizităm bibliotecile, consultăm planurile dă activității. „S-au făcut recenzii și prezentări de cărți, am primit vizitele un grup ale elevilor de lia școală sub îndrumarea profesorilor lor”. (Gheorghe Butnaru, bibliotecar la Drargomirești). „Difuzarea cărții a cunoscut o amploare deosebită în acest interval, atît prin bibliotecă cit și prin librărie. Oamenii citesc, sunt preocupați de noutățile care apar astăzi în lume, vor să știe mai multe și mai bine" (directorul căminului cultural din Puiești, Mihai Alistar). Spicuim citeva puncte și din agenda întocmită de Nicolae Stamate, bibliotecarul din Dănești , recenzia romanului „Moromeții“ de Marin Preda, simpozionul „Cultura României socialiste”, un concurs „Cine știe cîștigă” pe teme literare, seri de poezie, convorbiri cu cititorii și alte activități. Am văzut, în majoritatea bibliotecilor vizitate, expoziții ale cărții, standuri tematice, ni s-a vorbit de mărirea continuă a fondului de carte, de dotarea tot mai corespunzătoare a bibliotecilor cu materialele necesare. Aproape zilnic, la redacție sosesc scrisori din care spicuim preocupările și rezultatele celor investiți în nobila muncă cu cartea la sate. 1 „Biblioteca comunală a fost tot mai mult frecventată de cei ce sunt pasionați de lectură ... De exemplu, față de aceeași precedent, perioadă a anului numărul celor care au solicitat cărți este mai mare cu 29 de cititori" , ne scria acum citva timp Ion Diaconu de la Bunești - Arverești. Intre 14 și 23 februarie a.c. are loc și decada cărții social-politice pentru tineret. Cartea își trăiește unul din ceasurile festive, după cum spunea cineva. Lângă ogoarele ce-și așteaptă încă în tihnă vremea lucrărilor agricole, în răgazul zilelor de 1 iarnă, sătenii se dovedesc prieteni nedespărțiți ai operelor de literatură română și universală, ai lucrărilor de știință popularizată. Se bucură veștile privind organizarea unor întîlniri cu scriitorii și tot att ne-ar bucura să auzim despre sporirea atenției cu care cooper rativele de consum se ocupă de difuzarea cărții. Pentru că, , trebuie să recunoaștem, nu întotdeauna am rămas mulțumiți de felul în care cartea , e vîndută la sate. Ba am a fost chiar jenați cînd, la co-operativa din Dănești, am l zprit numai cîteva cărți într-un raft, și alte cîteva într-o vitrină ce s-ar fi vrut expoziție. Să ne mai mire că gestionara Ana Avram ne spune că nu poate să vindă cărți nici de 100 de lei pe 1 lună ? La fel de binevenită , ar fi fost și o reclamă vizuală pe ulițele satelor, în tolcolurile publice. Nici faptul că pe unii bibliotecari au am reușit să-i găsim acolo unde era de așteptat, adică la ... , bibliotecă, nu este de natură să ne bucure. Am dorit, astfel, să o vizităm nu de mult și pe bibliotecara de la Solești. N-am știut insă că dumneaei are de gînd să plece acasă înainte de ora programată (13). Altfel, ne-am fi străduit să ajungem 1 mai de dimineață la Solești. , Ecoul freamătului cărturăresc încadrat în circumstanțele jubiliare ale celei de-a IX-a ediții a „Lunii cărții la " sate" se amplifică pe zi ce trece. Pătrunderea cărții in mediul rural nu este limitată, desigur, în cadrele stricte ale unei perioade calendaristice. Munca cu cartea este , o permanență, una din cele mai nobile și mai necesare permanente. Nu numai in zilele care au rămas din această lună, în tot restul anului, locuitorii satului se bucură de lumina și roadele învățăturii, ale cărții. „Luna cărții la sate" este o sârbătoare și un prilej de constatare a evoluției dezvoltării gustului pentru citit în rindul unei anumite categorii sociale, de sporire stimulativă a preocupărilor celor investiți să răspîndească cultura în masă. Zilele următtoare sunt încă zile ale ... cărții la sate. Așteptăm, în continuare, noi inițiative, dorim să cunoaștem alte numeroase acțiuni interesante între 1 prinse în comunele și satele județului nostru. ^ IULIAN MODEL \ __________________ Ecran „Testamentul dr. Mabuse" _____________________ Prețuind un subiect care a mai fost transpus pe ecran în urmă cu mai bine de trei decenii de Fritz Lang — unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai expresionismului german — regizorul Werner Klinger incearcă în „Testamentul dr. Mabuse'1 actualizarea unei teme care oferea multiple posibilități de tratare cinematografică.Pornind de la o lume cu tstoria cinematografiei îi datorează lui Alfred Hitchcock o serie de capodopere care au reușit, prin complexele mijloace de expresie folosite, să prefigureze o nouă fizionomie Ulmului de aventuri. „La nord prin nord—vest" este una dintre peliculele care poartă, de la început pînă la sfîrșit, amprenta personalității celui care a realizat-o, dezvăluindu-i posibilitățile, sintetizindu-i experiențele. Tenacitatea cu care regizorul urmărește lupta dintre adevăr și aparente, îndrăzneala cu care selecteza mulțimea de fapte pentru a-l pgns la^chudentă pe cel mai semnificativ, sunt elemente care tac din „La nord prin nord—vest“ nu numai un film de divertisment, ci și o pledoarie pentru umanitate. Pornind de la un mărunt fapt divers, care-l atrage pe erou într-o succesiune de întimplări, complicînd mereu situația, dar înlănțuite după o logică strictă, regizorul construiește un film cu o morală limpede, oferind soluții care nu sunt de loc simplificatoare. Pe fondul unei acțiuni trepidante, elementele surpriză și banalitatea sunt dozate abil, nelipsind umorul de bun gust și delicatețea poetică — alături de crispările violente din scenele caracteristice filmelor de gen. Cîteva secvențe, cum ar fi tentativa de ucidere a eroului, pe cîmp, cu un avion agricol, fuga de la sediul O.N.U. iul aparte — lumea unui ospiciu de unde dr. Mabuse izbutește să-și pună in practică, prin hipnoză, planurile criminale — regizorul nu urmărește cîtuși de puțin analiza psihologică ; el se limitează doar la acele date ale povestirii care li pot oferi un fir pentru o intrigă polițistă. In felul acesta, filmul, realizat cu vădite intenții comerciale, nu depășește nivelul unei pelicule de ași altele sunt adevărate modele de virtuozitate regizorală. Foarte uman, precis conturat este eroul principal în interpretarea lui Cary Grant, care a creat un personaj plin de expresivitate. Printre ceilalți interpreți, două prezențe remarcabile : Eve Marie Saint și James Mason, venturi susținute mai mult de recuzita tehnicii cinematografice la zi, decit de consistența faptelor de viață pe care le prezintă. Inteligența dr. Mabuse, situată mereu la granița dintre perfecta luciditate și nebunie, nu este decât un pretext pentru a urmări evoluția unei bande de infractori și a clasicului polițist care se străduiește să descurce firele unui mister destul de stâigaci construit. Grupul de actori, intruchipând numeroasele personaje ale filmului, evoluează destul de șters. Remarcabil, pentru că reușește să realizeze aproape de unul singur, fără a fi sprijinit de context, un personaj viabil și convingător este Gert Trübe în rolul comisarului Lohmann. S. STEFANESCU „La nord prin nord-vest" I Eve Made Saint și Cary Grant intr-o scenă din „La nord prin nord — vest". La Muzeul „Vasile Pârvan" din Bârlad, a fost deschisă, de curînd o expoziție de pictură și sculptură a profesorilor A. Istrate, Ion Chițimuș și Gh. Alupoaie. O altă expoziție, de pictură și grafică, a tînărului Tudor Onica, se află în holul Teatrului „Victor Ion Popa". In cadrul manifestărilor prilejuite de „Luna cărții la sate“, la Negrești, Codăești, Solești și Băcești, au avut loc întîlniri între cititori și scriitorii ieșeni George Lesnea, Dumitru Ignea, Ion Istrati, Horia Zilieru și Lucian Dumbravă, care au vorbit despre mișcarea literară actuală, au răspuns unor întrebări și au citit din recentele lor creații. La Dragomirești, căminul cultural din localitate a organizat o duminică culturaldistractivă. Dintre activitățile care au avut loc amintim un matineu cinematografic pentru copii și tineret, o consfătuire cu tinerii din comună în vederea înființării unui club, un concurs al brigăzilor artistice din satele componente, concurs cîștigat de artiștii amatori din Vladia. ăf-In aceste zile, în majoritatea căminelor culturale din județ se organizează acțiuni prilejuite de împlinirea unui sfert de veac de la instaurarea primului guvern democratic din vernul dr. țara noastră, cuPetru Groza. La Roșiești, Băcești, Negrești și Solești, au fost prezentate expuneneri legate de importanța aniversării, au avut loc întîlniri cu participanți la acest deosebit de important eveniment din istoria poporului român.E•te". In cadrul „Lunii cărții la labiblioteca comunală din Oșești a organizat mai multe manifestări. Dintre acestea amintim recenzia romanului „Răscoala" de Liviu Rebreanu, o șezătoare de basme pentru copii, o expoziție a cărții românești. Zilele acestea, biblioteca a înscris în fișele sale un mare număr de noi cititori. Bîrlad. Intr-una din sălile bibliotecii muni- cipale. Foto: D. Păvălașcu JOCUri CULINARA ORIZONTAL: 1. Celebru orator roman, autorul maximei „Foamea e aroma bucatelor" — Usturoi moldovenesc ■; 2. Prilej de întîlnire la o masă copioasă; 3. La ridiche X — Ceată de copii zgomotoși (rar); 4. Interpreta melodiei „Pătlăgele roșii" ; 5. Din apicultura ! — Consumă calorii; 6. Se „servește" multe cu ouă și cu oțet — Luminează piramidele; 7. Aseară — Neîntrecuți; 8. Casă arătoasă — Pictor român, autorul tabloului „Struguri de Dealul Mare". VERTICAL : 1. Aliment lacrimogen — Pe tavă ! ! 2. Ion Vasilescu — Plini de apă ; 3 Tine de ceafă; 4. Zeița războiului în mitologia greacă —■ A lucra pămîntul ; 5. In ritual 1 — Adulmecă aroma mîncărurilor ; 6. Mîncare de ouă ; 7. Pronume — Posed ; 8. A sărbători împlinirea unui număr de ani cu veselie și.. . bu- Concret, util și eficientimperative ale învățămîntului de partid de la sate (urmare din pag. 1) Expunerile, ca și dezbaterile ce au avut loc și în alte numeroase cercuri și cursuri, au evidențiat, o dată in plus, utilitatea învățămîntului de partid, eficiența acestuia. Relevînd rezultatele bune, ca și neajunsurile manifestate intr-un sector sau altul de muncă, cursanții au făcut, In același timp, importante propuneri în vederea îmbunătățirii activității și și-au exprimat hotărîrea de a contribui tot mai mult la îndeplinirea angajamentelor luate pe 1970 de către colectivele în care își desfășoară activitatea. Lucrurile nu se prezintă insă, peste tot, la fel, mai sunt încă unele comitete comunale de partid și organizații de bază care au „uitat" de răspunderea ce le revine în conducerea și îndrumarea invățămintului de partid, lăsind această sarcină mai mult în seama propagandiștilor și lectorilor. In asemenea condiții, activitatea cercurilor și cursurilor se desfășoară la voia intîmplării, expunerile și dezbaterile au un caracter general, fiind rupte de preocupările majore ale oamenilor, fapt ce face ca nici frecvența să nu fie întotdeauna dintre cele mai bune. La întreprinderea agricolă de stat Laza, de pildă, au fost organizate mai multe forme de învățământ: un cerc de studiere a problemelor economice, un cerc de studiere a Statutului P.C.R., un cerc de studiere a problemelor de educație moral-cetățenească și două cicluri de conferințe. Controlul asupra modului în care cercurile și cursurile de aici își desfășoară activitatea a fost însă neglijat. In schimb, comitetul de partid și-a propus să analizeze problema intr-o ședință a sa la sârșitul lunii martie. Consecințele unui asemenea mod de a „îndruma" invățămîntul de partid sunt lesne de înțeles: nici un cerc de studiu nu se află cu expunerile la zi, unele dezbateri au avut mai mult un caracter formal, transformîndu-se uneori în niște consfătuiri profesionale. Cu despre eficiență este suficient să amintim doar faptul că întreprinderea a înregistrat serioase rămîneri în urmă în realizarea sarcinilor de plan pe 1969, că nici în prezent activitatea economică la unele ferme nu se ridică la nivelul cerințelor. Este necesar ca situația existentă acum să fie analizată cit mai repede de comitetul de partid (nu numai în luna martie când cercurile și cursurile Își vor încheia practic activitatea) cu care prilej să se adopte măsurile ce se impun în vederea ajungerii cu lecțiile la zi, ridicării nivelului acestora și al dezbaterilor, creșterii răspunderii propagandiștilor lectorilor în îndeplinirea sarșicinilor încredințate. De altfel trebuie spus că și în unele cercuri și cursuri din satele comunei Laza lucrurile nu stau prea bine. E drept, comitetul comunal de partid a intervenit, dar cu interiere, ceea ce demonstrează că controlul asupra modului în care propagandiștii se achită de sarcinile încredințate s-a făcut sporadic. Există, de asemenea, pe alocuri o slabă preocupare pentru asigurarea unui bogat conținut de idei invățămîntului, la întreprinderea de mecanizare a agriculturii Zorleni, ca și la cooperativele agricole de producție din Bogdănița, Rebricea, Deleni, Pădureni, unii propagandiști și lectori citesc in -----# — iața cursanților expuneri din diferite publicații, unele depășite sau cu un conținut sărac, ceea ce nu stimulează interesul celor prezenți față de studiu. Este lesne de înțeles că, desfășurîndu-se astfel, învățămîntul de partid din aceste locuri nu-și atinge pe deplin scopul, are o slabă eficiență. Așa se și explică faptul că unii dintre cei cuprinși in formele de învățămînt nu-și îndeplinesc cu regularitate sarcinile profesionale, au o atitudine înapoiată față de muncă, față de păstrarea și apărarea avutului obștesc, înlăturarea neajunsurilor semnalate în vederea ridicării pe o treaptă superioară a calității invățămintului și eficienței acestuia, impune luarea unor măsuri concrete din partea comitetelor comunale de partid, a tuturor organizațiilor de bază de la sate. In primul rînd, considerăm că atenția trebuie îndreptată, în perioada ce urmează spre asigurarea unui conținut tot mai bogat lecțiilor și dezbaterilor în deplină concordanță cu sarcinile actuale ce stau în fața oamenilor muncii de la sate. Iată de ce trebuie luate măsuri pentru o mai temeinică cunoaștere și aprofundare a documentelor adoptate de Congresul al X-lea, a hotărîrilor recentei Plenare a C.C. al P.C.R., pentru abordarea în cercuri și cursuri, la un nivel cit mai accesibil cursanților, a problemelor care contribuie la creșterea producției agricole vegetale și animale, la sporirea eficienței activității economice a unităților agricole de stat și cooperatiste. In același timp, lectorii și propagandiștii, îndrumați cu grijă de către organizațiile de partid, trebuie să muncească astfel incît să-i facă pe oameni să înțeleagă cit mai bine că dezvoltarea forțelor de producție, perfecționarea relațiilor sociale, crearea cadrului instituțional pentru participarea efectivă a maselor la consolidarea statului, pentru manifestarea plenară a personalității umane reprezintă o necesitate obiectivă, laturi inseparabile ale procesului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate. Lecțiile, dezbaterile, consultațiile trebuie să fie, așadar, realizate la un înalt nivel, să dezvăluie temeiurile științifice ale politicii partidului, ale măsurilor adoptate de Congresul al X-lea și de recenta Plenară a C.C. al P.C.R., să releve principiile care stau la baza politicii externe a partidului și statului nostru. Un loc important in lecții și dezbateri trebuie să-l ocupe și aspectele legate de educarea comunistă, formarea calităților înaintate ale omului societății socialiste. Cultivarea devotamentului nețărmurit față de patrie și partid, față de cauza socialismului constituie sarcini care trebuie să se bucure de o deosebită atenție din partea organizațiilor de partid, a lectorilor și propagandiștilor, întreaga muncă ce se desfășoară în cercuri și cursuri este chemată să formeze la oameni o atitudine combativă, militantă împotriva concepțiilor retrograde, a influenței ideologiei străine, împotriva mentalităților înapoiate, pentru mobilizarea lor la înfăptuirea cu succes a sarcinilor economice și politice. Se impune, de asemenea, necesitatea luării unor măsuri concrete pentru respectarea programului de studiu, astfel ca toate formele de învățămint să ajungă cit mai repede cu lecțiile la zi. Trebuie acționat, totodată, cu mai multă hotărîre pentru sporirea răspunderii propagandiștilor și lectorilor față de îndeplinirea conștiincioasă a sarcinilor încredințate, față de conținutul expunerilor și dezbaterilor, prin folosirea unui bogat material documentar (hărți, grafice, pliante) etc. Ocupându-se de rezolvarea unor asemenea sarcini, organele și organizațiile de partid au, totodată, obligația să ia încă de pe acum măsuri in vederea asigurării bunei desfășurări a convorbirilor recapitulative de sfîrșit de an. In acest scop trebuie să se acorde o atenție sporită pregătirii tematicilor, organizării unor consultații pentru cursanți asupra unor probleme insuficient clarificate în cursul anului școlar. In întreaga lor activitate, organele și organizațiile de partid sunt chemate să urmărească cu grijă contribuția învățămîntului de partid la formarea și dezvoltarea unei înalte conștiințe socialiste la cursanți, la mobilizarea acestora la îndeplinirea cu succes a hotărîrilor partidului nostru. cate 1 , 9. Ospăț Se pot încurca V. BUSUIOC 1 lat > VREMEA NOUA • In sus, pe valea Blăgeștilor (urmare din pag. 1) telului comunal de partid. Despre lo icalul vorbește însă ca despre niște tovarăși destoinici. Și nu pe nedrept, Cine a părăsit în urmă cu numai un an comuna și va reveni acum va găsi un nou local de școală terminat și un local pentru casa de nașteri, căruia urmează să i se finișeze interioarele. Obiectivele amintite au fost înfăptuite prin munca voluntar-patriotică a cetățenilor. Deputații ale căror nume le-am notat mai sus au fost nu numai însuflețitorii prin vorbe ai alegătorilor, spre a-și aduce fiecare contribuția cuvenită la ridicarea celor două obiective, dar au pus ei înșiși mina, concret, la treabă, ca pricepuți și harnici gospodari ce sînt. Nu numai atît însă. Tot în ultimul an, in comună a fost extinsă electrificarea pe mai bine de km. Drumurile aliniate, șanțurile curățate, podurile și podețele reparate, Horite care făceau din comună un imens rondau — toate reprezintă argumente în pluș, care atestă preocuparea existentă aici pe linia înfrumusețării și a bunei gospodăriri. De curînd, a avut loc o sesiune ordinară a Consiliului popular comunal. Cu îndreptățită mîndrie s-a vorbit în acel cadru, despre rezultatele înregistrate la capitolul înfrumusețare și bună gospodărire. De asemenea, participanții la dezbateri, aducînd în sesiune cuvîntul și-au exprimat alegătorilor, hotărîrea ca, în 1970, să muncească cu și mai multă abnegație. Valoarea economiilor ce urmează a fi realizate în anul curent, prin muncă voluntar-patriotică, este modestă : 235.792 de lei. Această cifră va fi — ne-au asigurat edilii comunei — depășită. Și — mai subliniau ei, iar noi subscriem la aceasta — important faptul că aici, ca și este în multe comune din județ, se creează o valoroasă tradiție, la care cei patru deputați fruntași își aduc o însemnată contribuție, reținut, pentru edificare. Am cîteva dintre obiectivele incluse în planul adoptat pe anul 1970 : terminarea și darea în folosință a casei de nașteri, asigurarea materialului cimentarea necesar pentru unui șanț în lungime de 400 de m, construirea a două poduri mari, întreținerea drumului comunal (către iazul din satul Gugești) pe vreo 6 km. — care figurează la capitolul „primă urgență". Sunt insă prevăzute și alleie — plantarea florilor deținînd și de astă dată un loc de frunte. Ne oprim, deocamdată, cu însemnările noastre, aici. Ne menținem, în schimb, promisiunea ca, de îndată ce se va desprimăvăra, să revenim la Boțești spre a-i surprinde pe cicești destoinici gospodari în plină activitate de transpunere în viață a filanurilor despre care cu citita entuziasm ne-au vorbit mai deunăzi ! Proverbe ADUNATE și redate O dată cu sosirea iernii de care acuși acuși scăpăm, președintele cooperativei agricole Vetrișoaia, tovarășul Constantin Roman, și-o fi închipuit că nu va mai sosi primăvara și, in consecință, a dispus să fie stricate ramele de la grădina de legume și, cu materialul astfel rezultat, să fie cîrpite iestele grajdurilor. Natura însă este ... natură. Acum, primăvara bate la ușă. Grădinarii de aici, care in anul curent vor cultiva cu legume peste 130 de hectare, au nevoie de tocuri și de rame pentru răsadnițe. De unde să le ia ? Președintele ar da o nouă dispoziție, să se strice ieslele, și să se (re)facă rame tocuri. Dar nu se mai poate. Totși odată, cheresteaua nouă (10 m.c.) pentru grădina de legume, se află tocmai la Suceava și singură, vă închipuiți, nu vine la Vetrișoaia. De unde se vede că unde nu-i cap, vai de ... averea obștească. După ani de căsnicie Ion I. Tufan, din satul Tătărăni, comuna Dănești, are șase copii, i-a îngrijit și i-a crescut, i-a văzut la casele lor, oameni așezați. Pînă acum, deci, numai cuvinte de laudă pentru toate acestea ! Ce se întîmplă, însă, în ultima vreme ? Și-a găsit omul altă ocupație, nemaiavind a purta de grijă copiilor: a început să manifeste „interes" pentru M. S. (o consăteancâ) și, de-acuma, tot ce-i face soția, care i-a născut atuția copii, nu-i mai place. N-ar fi nimic dacă numai „ar bufni și ar trăzni" - cum se zice - dar a început să-și maltrateze soția, după otita amar de ani, in care au împărțit și bune și rele. Lucru pentru care, deocamdată, îl mustram numai cu atîta : e rușine, moș Tufan, la anii dumitale. Te zid copiii ! Polițăi Sunt unii oameni care consideră că oricînd se pot răzbuna, se pot răfui, își pot plăti anumite polițe prin intermediul ziarului. Stau și ticluiesc cite o scrisoare, inventează vinovați, vin cu argumente pale pe care le prezintă drept culpe colorate în negru. Așa, spre exemplu, suntem sesizați într-o scrisoare că vînzătorul de la magazinul din Popești, comuna Miclești, e „boieraș", „jignește oamenii", „fură", „nu respectă nici măcar programul", „face favorisme" etc., etc. In general, ca să dea mai multă „autenticitate" invențiilor lor, să facă sesizarea demnă de crezare, calomniatorul semnează pe un cetățean oarecare, ca și în cazul de față, de altfel. Nu se gîndește că în presa noastră de partid nu apar lucruri neverificate, că nu se lucrează la voia intîmplării, că fiecare ziarist răspunde pentru autenticitatea celor relatate. Tentativele acestor reclamații sînt eșuate, de la bun început, dar, din păcate, timpul pierdut cu verificarea netemeiniciei unor astfel de anonime nu ni-l decontează nimeni. Semnatarul scrisorii amintite nici nu s-a gîndit măcar vreodată să spună asemenea lucruri despre gestionarul Vasile Tonegaru, care lucrează de 23 de ani în această muncă, este un om cinstit și respectat de toți sătenii. Așa că, „stimate" calomniator oricine ai fi tu - nu ne mai răpit timpul ! [_Pe„stil vechi“ li auzeam pe bunicii noștri : „Ehei, nepoate, ce te miră că la sfîrșit de marte încă frig ? Astea-s „babele" pe vechi ! Ce, credeai că au mîncat lupii iarna așa degrabă Așa o fi fost cu iarna, dacă spuneau bunicii că ea merge după calendarul vechi. Nu mai înțelegem insă de ce, pe firmele unor instituții din Dragomirești, în loc de județul Vaslui, apare raionul Bacău ! Astea da, sunt „pe vechi". Ce-ar fi să cam mănînce lupii iarna asta a delăsării pe care o manifestă oficialitățile Dragomireștilor ? Ceva despre noroc și „noroc Se zice că norocul e cum și-l face omul. Se pare, însă, că unora dintre părinții copiilor - elevi ai Școlii generale nr. 5, din cartierul Corni - Huși, le este mai comod să se agațe ca înecatul de pai) de înțelepciunea de necontestat, dar în alte condiții — conținută de proverbul in discuție. Și, cum comoditatea aceasta a devenit obișnuință, iar obișnuința e-după cum bine se știe - o a doua natură, copiii amintiți sunt lăsați să-și... încerce norocul, care cum ie tăia capul. Așa că, în ziua de 11 februarie a.c., am întîlnit un grup numeros de elevi care, în fața monumentului de lingă școală, își omorau timpul cu diferite jocuri de noroc. Printre ei, Victor Hodea, din clasa a VII-a, recidivist in practicarea jocurilor de noroc și un copil de șase ani, Gheorghiță Patraș. Cum, din discuția cu mama lui Gheorghiță Patraș, am înțeles că „nu mai are ce-i face" nici ăstuia mic, din cauza modei cu jocurile de noroc, pe care au instaurat-o elevii mai mari ai cartierului, sugerăm organelor de miliție din orașul Huși (care au fost avizate și de existența altor situații anormale care se petrec la Școala generală nr. 5) să-i facă să înțeleagă pe părinții care au lăsat deoparte rolul familiei in educația copilului, că, uneori, proverbul de la care am pornit poate căpăta (in momentul în care își vor scotoci pungile pentru amenzile meritate) și următorul înțeles : norocul e ... cum ni-l fac copiii ! Rubrică redactată de STAN SEVER după unele corespondente ale cititorilor m << ,y/y//y////y/////////////////////y////////////////////////////////////r///w/w/w^