Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)
1970-01-14 / nr. 589
£ PAGINA 2 Tineretul — muncitori, elevi, ingineri, funcționari etc. își manifestă tot mai mult interesul față de noile descoperiri ale științei și tehnicii contemporane, față de cunoașterea miezului unor fenomene socialpolitice actuale. ... Confirmînd justețea indicației formulata la Congresul al X-lea al partidului ca munca de propagandă sa stimuleze gîndirea politică vie a oamenilor, să-i ajute să-și explice desfășurarea evenimentelor și să adopte o atitudine justă față de ele, să participe activ la înfăptuirea politicii partidului și gu ... . .vernului, tinerii organizației noastre U.T.C. ne-au cerut și ne cer să - i sprijinim să dobîndeasca cunoștințele necesare de a gîndi mai profund, de a se descurca tot mai bine în judecarea și aprecierea faptelor și fenomenelor. Cautînd să răspundem unei astfel de dorințe legitime, împreună cu Casa municipală de cultură, am inițiat, încă de anul trecut, pe lângă Universitatea populară, un curs intitulat „Tineretul și viața contemporană". Expunerile prezentate aici de către lectori cu ___________ o înaltă pregătire, cu o bogată experiență, sunt rezultatul detectării dorințelor și preferințelor celor care ne-au solicitat sprijinul în acest sens, a intereselor lor de cunoaștere pe toate tărîmurile. Cursul, pe care l-am intitulat anul acesta „Tinerețea, vîrsta acumulării culturii", din cadrul Universității populare bîrlădene, întrunește uteciști din cele mai diverse sectoare de activitate, reprezentanți ai celor aproape 10.000 de tineri din municipiul Bîrlad. Popularizat în toate organizațiile U.T.C., cursul și-a găsit cu mare ușurință adepți fideli și permanenți, prin care problemele dezbătute aici se fac cunoscute în masa mare de tineri din cele mai diverse sectoare de muncă. Tineri muncitori și tehnicieni de la F.R.B., Fabrica de confecții, cooperativa „Progresul", asistente medicale de la unitățile sanitare, elevi-șefi ai comisiilor culturale din școli ș.a. se prezintă la aceste discuții dornici de a afla mereu ceva nou, să-și îmbogățească bagajul cunoștințelor de cultură generală, să capete motivații pentru părerile, opiniile și atitudinile lor. Pornind de la adevărul că cultura este un puternic factor de progres, o componentă esențială a vieții spirituale a omului nou, constructor al socialismului, că activitatea cultural-educativă este un proces conștient, la baza căruia se află politica Partidului Comunist Român, având deci un caracter militant, ea se desfășoară printr-o multitudine de mijloace, metode și forme, dezvăluindu-și tot mai mult mesajul umanist. Reluînd această activitate, dorim ca prin intermediul cursului „Tinerețea, vîrsta acumulării culturii", să-i punem pe cursanți la curent cu progresele ce se înregistrează în toate domeniile cunoașterii umane, în sfera preocupărilor lor profesionale, precum și in aceea a înclinațiilor și preferințelor culturale, științifice sau artistice. Scopul cursului este ca tinerii să-și îmbogățească cunoștințele, să înțeleagă mai bine rostul unor măsuri cu caracter politic-social luate in ultima vreme în țara noastră, pentru ca ei să poată participa cit mai activ la îndeplinirea îndatoririlor profesionale, familiale și social-cetățenești ; de asemenea, activitatea pe care o desfășurăm să aibă și un caracter recreativ, pe lângă cel informațional, instructiv și educativ. Oricît de pretențioase ar fi aceste deziderate, consider că prin multitudinea, prin varietatea temelor pe care ni le-am propus a le discuta în cadrul acestui curs vom reuși să obținem rezultate bune. Iată doar titlurile cîtorva dezbateri : „Revoluția tehnico-științifică contemporană implicațiile ei sociale”, „Relațiile soților în cășisătorie. Căsătoria și timpul liber", „Idealul și valoarea estetică", „Geriatrie ,- știința combaterii bătrîneții", „Moda în istoria societății". De asemenea, au fost organizate întîlniri cu actori, o excursie la Combinatul siderurgic Galați, seri de poezie și distracții etc. Cele două teme prezentate pînă acum, „Tinerețea, vîrsta acumulării culturii", susținută de profesorul Virgil Popa — directorul cursului, și „Rolul social al teatrului ca mesager al epocii", prezentată de actorul Mircea Herford, au reușit să suscite un viu interes în rîndul tinerilor, să-i antreneze în discuții interesante, în formularea unor întrebări cum ar fi : Teatrul este și va fi o necesitate ?, Cum își îndeplinește rolul de mesager al timpului, teatrul din Bîrlad ?, Teatrul absurdului mai are menirea de mesager al epocii , etc. Cursul se bucură de o frumoasă apreciere, constatare făcută și în urma propunerilor unor tineri privind, includerea în programul barșului a altor teme cum ar fi : „Din activitatea tineretului lumii", „Muzica cultă și problemele înțelegerii conținutului ei de idei și sentimente etc. Organizațiile de tineret prin specificul activității lor, sunt in măsură să acumuleze o vasta experiență, să înregistreze seismele opțiunilor cultural-științifice ale tinerilor, să cunoască ce direcții trebuie sa capete munca politica și cultural-educativă pentru a determina transformări în conștiința fiecăruia. Organizarea unor astfel de acțiuni va influența favorabil participarea tinerilor la întreaga viață politică și socială. in acest fel obiectul muncii noastre de informare politică, ideologică, culturală, științifică conturează mai precis, devine mai actual și, același timp, mai eficient VIRGIL GIUȘCĂ, secretar al Ctivi:‘et jui municipal . Biriad ai U 7.0. se în [duc ulinimiți de cultura Din experiența cursului pentru tineret de la Universitatea populară din Biriad Noi descoperiri arheologice In comunei vecinătatea Leu, din județul Dolj, în punctul denumit „Albota", au fost descoperite importante urme materiale care scot la iveală, o daco-romană, așezare locuită și după retragerea stăpînirii romane din Dacia timp de cîteva secole. Se presupune că ceramica de culoare roșie-cărămizie, decorată cu striuri și benzi în val, aparține cunoscutei culturi „Dridu". Alături de descoperirile din anii precedenți de la Verbița, Braniște, Brabova și Obîrșia, așezarea recent descoperită se înscrie pe harta arheologică a Olteniei, din epoca prefeudală, ca valoroasă mărturie care demonstrează răspîndirea așezărilor „Dridu" nu numai pe linia Dunării, ci chiar în plină cîmpie. Tot în județul Dolj, tn comuna Vîrvoru de Jos, a fost descoperită de către elevii școlii generale din localitate o așezare dacoromană datînd din secolele 5—6 ale erei noastre. S-a stabilit că obiectele din ceramică păstrează în general tradiția tehnicii romane fiind prezente însă și elemente dacice. In general, ele sînt asemănătoare celor descoperite anterior în localitățile Bratovoești, Galiciuica, Mărgăritești, Cornu, Terpezița și Voineasa. Agerprest Scenă din filmul ,,Căldura". II MARIA-SA, CÎNTECUL Acolo unde ne simțim „ca la noi acasă“, în universul pasiunii care ne stăpînește, unde totul devine cum nu se poate mai normal, mai firesc. — acolo reușim , să ne realizăm. Ne refugiem in lumea obiectului pasiunii noastre de o zi sau de o viață, ne supunem lui cu toată credința, dar avem grijă„ in același timp, să-I dominăm și să-i dezvăluim tainele, ca apoi să-I putem dărui I celor din jur mai nou, mai frumos, trecut prin tittlul tüntei noastre. „Acesta sint eu ! îmi place să cint și util !". " In situația cind ai norocul să pătrunzi in intimitatea gîndurilor unui ast iel de om, a celui care a rostit asemenea cuvinte, să vezi abia atunci înalt 1 ca un brad, drept ca un 1 tinăr de 20 de ani, chiar dacă pe umerii lui s-au strîns, unul după altul, 771 de ani. Așa l-am văzut noi pe Ștefan Chirică, din comuna Oltenești, om cu păr cărurit, „trecut prin multe”, după cum el însuși a mărturisit, care acum ne-a lat bătrinețe are un singur crez: interpretarea măiastră i a cîntecului popular. Așa ne-a întimpinat el, „părintele cintecului“, cum i se mai spune uneori de către tinerii care activează in cadrul căminului cultural: ,,Cintul, din bătrini l-am fi învățat și eu. Cint de ctnoi mă știu, din fragedă corpilărie. Acum e drept, am fi îmbătrinit, dar nu mă las”. Ștefan Chirică, la cei 77 de ani ai săi, activează ca „artist amator" in cadrul căminului cultural din Ollenești, pleacă la diferite concursuri cu formațiile artistice ale tinerilor din comună, care nu de puține ori se întorc cu trofee vii semnate. înainte de toarte, cintecul este pasiunea nestinsă care l-a urmărit pină la bătrânețe pe Ștefan I Chirică. Nu există melodie sau joc popular mai vechi , de prin partea locului pe corp el să nu se cunoască. ' .,Cur vine cintecul acelai moș Ștefan ?" — O întreabă cite un tînăr: „Iață-ți”, 1 'răspunde veșnicul hidră' 1 gostil de muzică, și degetele, încă sprințare, nu- i leargă pe butoanele ar• ’monicii sale, trezind in subletul celor care sunt de față, mai ales in cel al tinerilor, ușoare fioruri. A lipsit o vreme din sat moș Chirică, Pentru vreo doua-trei luni, Asta — mai anul trecut cind s-a îmbolnăvit și a fost internat la Spitalul din Huși. A răbdat o săptămină, două, trei, dar n-a mai putut s-o facă pină la capăt și s-a rugat de surorile spitalului să-i dea voie să însemnări stea cu armonica lui alături, să-i fie adusă armonica de-acasă și s-o știe acolo, ca pe un al doilea om și prieten. S-a însănătoșit apoi și s-a întors in sat tot cu armonica, apoi s-a apucat de cintat, era prezent la toate programele artistice susținute în cadrul căminului cultural. Dar unde n-a cîntat el, și cine nu-l cunoaște? — Ce vreți să vă cânt? Un vals, o rusească, una de-a noastră, îndrăcită ? — ne-a Întrebat bătrinul. Voia să știe și alții, nu numai din comuna lui, că „Ștefan Chirică cîntă, nu se-ncurcă”. Este unul din cei mai buni artiști amatori, ne-a spus directorul căminului cultural, este un exemplu de urmat pentru toți tinerii din comuna noastră. In el avem nădejde oriunde s-ar duce să ne reprezinte. Moș Chirică este cel care păstrează ca pe un dar și transmite mai departe frumusețile cintecului popular moldovenesc. Și dacă Intimplarea face să-l întîlnești, îți întinde brațele și-ți spune : „îmi place să cint și atîti”. Atunci îl vezi în ciuda vîrstei sale, ca un brad înalt, drept ca luminarea, îți amintești de acele gesturi dezinvolte care ne reușesc nouă oamenilor In general, doar Intr-o lume a cintecului, „dacă aceasta este ceea ce avem măi scump”, — cum ne spunea același om cu părul cțruifiU.AtifACI, sL....spun,ația că ai pus piciorul in pragul unui izvor de insecată tinerețe. ... Cind incepe să evite, omul din fața ta se descoperă. .. V. NANEA n Beru și comisarul San Antonio" „Ecru și comisarul San Antonio". In regia lui Guy Lefranc, este un film polițist realizat după toate canoanele genului: trafic de droguri, ucigași plătiți, urmăriri spectaculoase și capcane. Acțiunea se precipită furnizînd celor doi protagoniști — un polițist și un detectiv — noi amănunte, noi prilejuri de a-și demonstra posibilitățile. Bineînțeles, toate complicațiile conduc în chip firesc spre finalul așteptat, după cîteva scene de suspense în mod neinspirat prelungite. Atenția spectatorului este captată de prezența lui Gérard Barray — „Căpitanul Fracasse", „Cavalerul Pardaillan", „Surcouf“ — devenit un tînăr și descurcăreț comisar parizian, dar păstrîndu-și zimbetul caracteristic și sportivă cu care dezinvoltura rezolvă situații-limită. vm.rv.rrr'. VREMEA NOUĂ $ La Fabrica de mobilă Vaslui Activitatea sportivă nu hibernează Deși, pentru unii ar constitui, un paradox, se pare că la Fabrica de mobilă din Vaslui iarna este mai favorabilă pentru desfășurarea activității sportive de masă, a unor acțiuni ce depășesc volumul celor care au fost organizate în sezonul cald. Ne-am putut convinge ca așa stau lucrurile în timpul unei vizite la Asociația sportivă „IPROFIL“, al cărei președinte este maistrul Anton Costea. Mai mult, ne-am interesat de telul cum sunt asigurate condițiile necesare desfășurării activității specifice sezonului alb. — Cu sprijinul comitetului sindicatului din Întreprinderea noastră și al conducerii unității, ne-a spus președintele asociației, în acest sezon, am asigurat condiții mai bune pentru sportul de masă, dacă ne gîndim că In același anotimp din anul precedent nu prea aveam cu ce ne lăuda. Concret, la clubul Întreprinderii (spațios și încălzit) dispunem de mai multe jocuri de șah, iar pentru tenis de masă, avem câteva mese. In ce privește numărul mingilor și al paietelor — acestea satisfac cerințele. La club sunt asigurate și alte mijloace pentru petrecerea util. Regretăm timpului în mod că în aceste zile nu este zăpadă din abundență, pentru că în fabrică avem mulți pasionați ai schiului și sâniușului. C. Francisc, Gh. Netedu, O. Günter, I. Macovei sunt speranțele noastre la concursurile de schi care vor fi organizate pe oraș sau județ. — După cîte știm, Asociația sportivă „IPROFIL", a avut reprezentanți și la întrecerile dotate cu „Cupa sindicatelor", încheiată recent. — Aceștia au fost doar clțiva. La nivelul asociației insă, cu sprijinul comitetului U.T.C. din întreprindere, am organizat întreceri „de casă", care s-au bucurat de o participare numeroasă. La șah, campionul asociației este V. Vartolomei. Pe locurile următoare s-au clasat M. Fărămuș și E. Nicolae. La tenis de masă, numărul concurenților a fost și mai mare. Numai în etapa pe oraș, a recentei competiții, au participat Adrian Grigoriu f cștigătorul etapei), I. Macovei, D. Gligor, V. Vasile și alții. In perioada următoare vom iniția și alte acțiuni, întrezărim rezultate bune deoarece colaborăm strîns cu comitetul sindicatului și comitetul U.T.C. Foarte mult sprijin primim din partea tinerilor ingineri și tehnicieni care au deja o experiență în activitatea sportivă. Ținind seama de faptul că majoritatea muncitorilor noștri sunt pasionați de sport, nu ne putem Îngădui să nu organizăm Întreceri interesante. Mai ales că dispunem de condiții optime. La cele relatate de președintele asociației sportive, subliniem doar că la Fabrica de mobilă din Vaslui, In această perioadă, activitatea sportivă nu hibernează. C. LALU U Pe scurt La Bacău s-a disputat returul meciului dintre echipa locală Dinamo și formația scoțiană Kilmarnock, contînd pentru turul III al „Cupei europene a tîrgurilor“ la fotbal. Victoria a revenit fotbaliștilor români cu scorul de 2—0 (1—0) prin golurile marcate de Ene Daniel în minutele 28 și 78. In primul joc scorul a fost egal (1—1), astfel că echipa Dinamo Bacău s-a calificat pentru sferturile de finală ale competiției. RIO DE JANEIRO 13 (Prin telex de la corespondentul Agerpres, V. Oros) — Tragerea la sorți care a stabilit grupele în vederea disputării cupei mondiale la fotbal devenit pentru brazilieni principala temă de discuție, subiectul predilect al comentariilor de presă. In momentul cînd s-a aflat că Brazilia a fost repartizată în grupa treia, alături de România, Anaglia și Cehoslovacia, un cronicar de la televiziune lansa următoarea reacție „încă o coincidență curioasă , stranie contra Braziliei“ (pesemne un reflex reactualizat al impresiei că insuccesul din 1966 s-ar fi datorat în mare parte unor mașinații de scrutin și de arbitraj, care ar urma să se repete). Evident, nu convine brazilienilor să se confrunte, în prima etapă a competiției, cu actuala campioană mondială, dar pe de altă parte, nici celorlalte trei din grupă nu le surîde să înfrunte Brazilia chiar de la început. In genere, aici grupa a treia este considerată drept cea mai dificilă dintre toate patru, Anglia și Cehoslovacia sînt cotate drept „adversari puternici", iar România inspiră totuși anumite temeri brazilienilor, bazate mai ales pe observațiile antrenorului Joao Saldanha, care, după ce a asistat la înfrîngerea Portugaliei la București, s-a întors aici repetînd insistent că „Selecționata României poate provoca surprize în Cupa Mondială — 1970“. Saldanha a rămas impresionat de spiritul combativ și seriozitatea jucătorilor români, apreciind că echipa are o „apărare sigură, mijlocași abili și înaintași rapizi". Dacă sub aspectul componenței grupa a treia e privită ca foarte dificilă, în compensație i se atribuie avantajul de a disputa optimile de finală în localitatea cu cea mai bună climă — Guadalajara. ECRAN ..CĂLDURA" // „Căldura“, în regia lui Șerban Creangă, are toate datele unui fim de debut, date care poartă vizibil pecetea personalității Umărului regizor și-l reprezintă, incepînd cu scenariul, al cărui coautor este alături de scriitorul Horia Pătrașcu, și pină la colaborarea lui cu cei trei protagoniști — Vladimir Găitan, Emilia Dobrin și Nicolae Volodz — debutanți și ei. Șerban Creangă caută să imprime filmului acel Urilm familiar, propriu povestirilor autobiografice. Fiind o evocare plină de candoare a amintirilor unui tînăr, filmul urmărește destinul a trei prieteni: de la exuberanța încrezătoare, încă adolescentină, care-i caracteriza atunci cînd s-au cunoscut, pînă la găsirea unei căi proprii de afirmare. Sergiu, Laura și Smache parcurg un drum nu tocmai neted. Faptele capitale ale vieții eroilor sunt urmărite în ipostazele lor ilustrative și filmul se prezintă unitar, caracterizat printr-o finețe a spiritului de observație, prin căutarea unui ton scăzut, discret, care relevă clar înclinația regizorului spre un anume stil al definirii personajelor și situațiilor prin propriile fapte și gînduri. Deși rarefiat ca substanță și pe alocuri incert ca modalitate și limbaj, Ulmul încearcă și sugestii de mare anvergură, mergînd pînă la compunerea unor secvențe alegorice. Depășind însă aceste limite filmul este o pledoarie pentru „căldură", ca soluție primordială în rezolvarea situațiilor de viață, în consolidarea relațiilor cu oamenii, în căutarea drumului propriu. Grația reală cu care cei trei actori își construiesc personajele evită riscurile și erorile curente, idealizarea tipurilor pe care ei trebuie să le reprezinte. in sfîrșit, colaborarea fructuoasă a echipei cu Tiberiu Olasz, unul dintre cei mai experimentați operatori ai studiourilor noastre, duce la realizarea unor imagini de un lirism pur, de un evident bun gust. Printre ceilalți actori care își înscriu numele pe generic întîlnim și cîteva nume cunoscute ale filmului și teatrului românesc: Ștefan Mihăilescu-Brăila, Nicolae Secareanu, Sebastian Papaiani, SILVIA ȘTEFANESCU Măsuri de prevenire a gripei Cunoscînd importanța măsurilor de profilaxie gripei, de prevenire a ei, a ne-am adresat Direcției sanitare a județului Vaslui, în legătură cu cele întreprinse în acest sens. Răspunsul primit atestă seriozitatea cu care este privită, și de către organele sanitare ale județului nostru, maladia care a făcut «■ după cum se știe — atîtea ravagii în alte părți ale lumii. Iată măsurile f împreună cu Oficiul farmaceutic Iași: Direcția sanitară a județului Vaslui a făcut aprovizionarea tuturor unităților farmaceutice și sanitare, existente pe teritoriul județului, cu cantități suficiente de medicamente antigripale (acalor, piramidon, aspirină, rinofag, sirogal etc.) , de asemenea, a fost făcută instruirea tuturor cadrelor medicale din județ, în legătură cu depistarea, declararea la timp și izolarea cazurilor de gripă ivite, prin spitalizare (în unitățile spitalicești sau la domiciliu). Una dintre măsurile de bază care au fost luate este aceea a anunțării populației, prin cadrele sanitare din circumscripții, de a se prezenta neîntîrziat în fața medicului, atunci cînd în starea sănătății se ivește susceptibilitatea gripei virotice. jocuri PLASTICA ORIZONTAL: 1. Țara coridelor, care a inspirat mai multe prize lui Manet — [n primăvara I : 2. Atmosfera intîirată în lucrările pictorilor Ion Andreescu și Nicolae Grigorescu — Subsol cu bogății; 3. Unul din frumoasele tablouri ale pictorului francez Manet; 4. Ene ! — Una din pînzele pictorului român Ion Andreescu ; 5. Radical organic — Constantin Dumitrescu; S. Acoperite cu email ; 7. Din simfonie! I 8. Pictor de seamă francez; 12 considerat ca precursor al impresionismului — Nume da fată; 9. Sena, de exemplu, pictată de Manet și Sisley — Deficit. VERTICAL: 1. Romancier american care în „Bucuria vieții" ne dezvăluie viața pictorului Van Gogh — A iubi; 2. Placă pe care pictorii își pun vopselele cînd lucrează (pl.); Ape! ; 3. Măsuri agricole — Nereceptivă (fig.); 4. Ființă mare; 5. La revedere — Leagă două continente sau o peninsulă de un continent; 6. Mai marii apelor; 7. Interjecție — Cunoscut pictor român ; 8, 1970 — Document. — Ba ; 9. .Gogh, mare pictor impresionist — Renumit pictor francez, unul dintre cei mai mari novatori ai timpului său. V. BUSUIOC b 7 ö 9 Așa se iau banii, dom’ie „Mare lucru, dragă, să ai un soț director de școală. De ce ? Cum de ce ? Ești protejată ! Faci ori nu faci ore la școală, leafa-ți merge. Cine procedează astfel ? Eu dom’le, soția lui Ion Nanu, directorul școlii generale din satul Sauca, comuna Laza. Pentru orele de menaj pe care (vorbă să fie) le predau, sau 500 de lei. Dar toată activitatea mea se reduce doar, la a semna nn condică. Cu privește banii, vin singuri. Doar sunt trecută pe stat Dacă e cinstit ? Cinstit ! Iaca vorbă. Păi cum să fie altfel dacă eu semnez în fiecare zi în dreptul rubricii „menaji în care am grijă să scriu „croșetat“, „împletit“, „tors“ etc. ? Poate ști cineva că nu se fac orele . Nu. Ei vezi. Așa se iau banii, dom’le". Numai că, după cum ne informează inspectoratul școlar al județului Vaslui, in prezent, profesoara în cauză a fost obligată să restituie suma încasată ilegal. Huliganism Elevul Vasile Ursu din Solești a fost invitat de către un coleg de școală, pe nume Dumitru Alistar, în comuna Văleni pentru a petrece o duminică în cadrul familiei sale. Dar, în Pînă aici totul este firesc, comună, în timpul unei plimbări, cei doi se întîlnesc cu tinerii Petru Rotaru și Ion Buradoc, care le-au căutat gîlceavă, în urma unui schimb de cuvinte, Rotaru crezîndu-se, probabil, un erou din filme, scoate un pumnal și-l lovește pe Ursu în cap. Acesta își pierde cunoștința. Au urmat atunci pentru V. Ursu, cîteva zile de spitalizare. Acum, se află în afara oricărui pericol. Pentru această faptă legea va avea desigur grijă ca vinovatul să fie pedepsit. Performant. Marcel Chitic, din strada învățăturii nr. 18, Biriad, nu are decât 17 ani. Cu toate acestea, viața lui este bogată în fapte deosebite. In 1968, a fost condamnat și trimis pentru un an la o școală de corecție pentru săvîrșirea unor furturi din avutul obștesc. Dar se vede că această condamnare nu l-a adus pe calea cea bună. Așa se face că, recent, a fost prins de către paza contractuală furînd porumb din depozitul bazei de recepție Bîrlad. Pentru această nouă isipravă, legea desigur, îl va condamna. Deci, 17 ani și două condamnări. Este o performanță, nu ? Unde dai și unde crapă Da, chiar așa. Satul Todirești este racordat la sistemul energetic național încă din 1963, însă, instalația electrică s-a făcut doar în jumătate din sat. In anul 1968, adunarea populară a locuitorilor de aici a hotârit să plătească suma de 90.000 de lei pentru continuarea lucrării. Banii s-au plătit. Și zilele au trecut una eite una, dar cei de la I.R.B.lași n-au mai venit sa instaleze lumina la Todirești. In schimb (culmea I), au venit în alt sat component al comunei, la Sofronești, sat al cărui dosar de electrificare nu este nici măcar aprobat de Comitetul executiv al Consiliului popular județean. Cu despre strîngerea sumei necesare lucrărilor — ce să mai vorbim ! Așadar, unii plătesc și primesc în schimb... așteptările, iar alții nici nu se așteaptă, dar I.R.E.-ul se și prezintă să le instaleze lumina. Ce părere au cei din conducerea întreprinderii, de aceasta „sistematică”; planificare ? Spectacol — In gara Bîrladu, autorii spectacolului nu sînt profesioniști. Sînt numai gretari de... scandaluri, deși vîrsta lor atinge jumătatea unui secol (I). Cine sunt ei ? Este vorba de Constantin Roșu și soția sa, din comuna Ibănești, care, in loc să aștepte trenul așa cum face orice călător civilizat, au găsit că e mult mai bine, în urma unui consum de alcool la bufetul gării din Bîrlad, să se bată între ei, oferind astfel „gratuit"* celorlalți călători un prilej de ci face haz. Am dat publicitații isprăvile lor, pentru că C.R. și soția sa nu știu încă ce comportare trebuie să adopte în afari ocazii și sperăm că, astfel, vor învăța. Rubrică redactată de P. CORIOLAN cu sprijinul unor corespondenți voluntari IADUNATE și REDATE