Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)
1970-01-14 / nr. 589
Proletari din toate țările, Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean INDUSTRIA LOCALAUN PAS CU CERINȚELE POPULAȚIEI Interviu cu tovarășul GH. POSTOLACHE, Vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Vaslui Pe măsura trecerii timpului, industria locală vasluiană se dezvoltă, căpătînd în ponderea economică a județului o greutate sporită. E suficient să arătăm că numai în anul 1969 au fost terminate lucrări de investiții la Vaslui (modernizarea Fabricii de cărămizi), la Hușii (s-a construit și dat în folosință un atelier de mobilă), la Bîrlad (a sporit capacitatea de producție a sectorului lemn). Anul 1970 va marca și el un nou pas pe calea creșterii producției în acest sector economic, unde se va fabrica o gamă mai largă din sortimentele cerute de populație. Producția globală industrială va cunoaște, de exemplu, un spor de 22,5 la sută față de anul trecut, iar producția marfă și mai mult : 26 la sută. După cum am mai scris, va începe anul acesta construcția unui atelier mecanic la Vaslui, se mărește capacitatea Fabricii de oțel de la Bîrlad, se execută documentația tehnică pentru construirea unei secții de oțel și la Huși. Despre toate acestea am discutat, zilele trecute, cu tovarășul Gheorghe Postolache, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean Vaslui. Prima întrebare s-a referit la posibilitățile industriei locale de satisfacere într-o măsură și mai mare a cererii populației cu produse de larg consum. O cifră sintetică, gîndesc, ar fi edificatoare pentru ilustrarea contribuției industriei locale la sporirea volumului de mărfuri destinat în 1970 fondului pieții — valoarea acestuia crește cu 15.000.000 de lei. Populația județului nostru și chiar din alte județe, va putea cumpăra fabricată noi tipuri de mobilă la Vaslui, Bîrlad și Huși. Pe lingă tipurile omologate anul trecut, bîrlădenii au pregătit în prezent o garnitură de mobilă denumită „Bîrlad", la un preț accesibil (3.990 lei) formată din patru piese și care întrunește o serie de caracteristici tehnico-economice avantajoase și, sperăm, apreciate de viitorii cumpărători. Aș remarca aici doi factori decisivi în succesul unei mărfi : ieftinătatea ei și gabaritul redus. E număr în continuare și alte produse : mobila de bucătărie „Hușana", „Vaslui 1", „Vaslui 2", șezlonguri, mese bar-televizor, biblioteci, galerii de perdele lustruite și furniruite, butoaie de stejar pentru vin de 50-200 litri, antene de televizor, merdenele, răcoritoare, gheață artificială, făină, prefabricate din beton (spalieri, elemente de răsadnițe, garduri, borduri), vată de croitorie, împletituri din răchită, oțel, articole de tinichigerie, de caretaserie, și, special am lăsat mai la urmă, un mare volum de materiale de construcții: 26.000.000 de cărămizi și blocuri ceramice, cahle de teracotă. Toate aceste produse și altele se lucrează în serie mare și serie mică. Ar trebui să mai adaug, desigur, și prestările de servicii efectuate de industria locală, executarea diferitelor comenzi la cerere, deschiderea în curând a unor magazine de prezentare pentru desfacerea produselor proprii în care se va găsi un sortiment bogat de obiecte de uz casnic, organizarea unui atelier de rebobinat la Huși și alte măsuri care vor acoperi în bună măsură nevoile curente ale populației. Indicațiile conducerii de partid cer ca industria locală să valorifice mai bine resursele de materii prime existente in județe. Printre altele se cere dezvoltarea exploatării carierelor de piatră, de nisip în vederea reducerii cheltuielilor de construcție a drumurilor. Ce măsuri și-a propus Consiliul popular județean in această direcție ? Deocamdată, industria locală din Bîrlad exploatează două cariere de nisip pe care-l livrează întreprinderii de construcții-montaj și întreprinderii de gospodărie orășenească. La Huși se găsesc identificate două cariere de piatră și două de nisip. A fost procurat chiar și un utilaj „Greifer”. Cariere de nisip și de piatră se găsesc și pe la Pungești — Vaslui. Pentru anul acesta au fost alocate și fonduri pentru prospecțiuni geologice, întreprindem deci studii pentru descoperirea de materiale folosite în construcția de drumuri. Ne gîndim la înființarea unor secții de produse ceramice la Oltenești, Crețești, Zgura. In funcție de găsirea unor beneficiari, vom acorda și noi mai multă atenție exploatării acestor zăcăminte de materiale de construcție. Se pune în ultima vreme problema exploatării mai judicioase a apelor, bălților, lacurilor pentru sporirea producției de pește, sarcină ce revine și industriei locale. Ce și-a propus Consiliul popular județean ? - întreprindem în prezent un studiu, pînă la 30 ianuarie va trebui să fie gata. Știm însă de pe acum că I.E.I.L. Vaslui C. H. VASLUIANU (continuare in pag. a 3-a) In aceste zile, unitățile agricole cooperătiste din județul nostru fac bilanțul activității economice, fapt, bilanț , care înseamnă, de consemnarea succeselor repurtate, în anul care a trecut, de către acei care au făcut eforturi susținute pentru a smulge pămîntului roade cît mai îmbelșugate. Și nu puține sînt unitățile agricole care, cu mîndrie au raportat realizări însemnate atît în ceea ce privește producțiile vegetale cît și cele zootehnice. Asemenea realizări au devenit ceva obișnuit pentru membrii cooperatori de la Tîrzii, Tanacu, Berezeni, Codăești, Huși sau Viișoara, ca să enumerăm doar cîteva din cooperativele agricole de producție unde, an de an, au crescut sumele destinate fondului de acumulare, element important al dezvoltării economice a cooperativelor agricole. Elocvente, în acest sens, sunt următoarele exemple: C.A.P. Tîrzii trebuia, ca în anul 1968 să obțină 7.615.000 de lei venituri. Prin munca susținută a oamenilor s-au realizat 8.457.000 de lei, lucru ce a dat posibitate consiliului de conducere să aloce la fondul de acumulare nu 925.000 de lei cît se prevăzuse, ci 1.191.000 de lei. In anul 1969, producția globală, urma să se cifreze la 8.700.000. Cifra aceasta a fost insa depășită cu mult, fapt ce a făcut ca valoarea zilei — muncă să sporească de la 26 de lei— cît se sconta prin îndeplinirea planului de producție — la 38. O situație similară există și la Codăești, Tanacu, Viișoara. La C.A.P. Viișoara, de pildă, averea obștească a crescut în ultimii trei ani de la 5.000.000 de lei, la peste 10.000.000. Așa cum se arată în Hotărîrea plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, din 22 — 23 decembrie 1969, rezultatele obținute de unitățile agricole cooperatiste sunt o expresie a dinamismului agriculturii noastre, dinamism ce atestă superioritatea relațiilor de producție socialiste. „Cooperativele agricole de producție asigură o viață nouă țărănimii eliberată de exploatare și asuprire, permit folosirea marilor posibilități de care dispun pentru dezvoltarea agriculturii în țara noastră. Cooperativa agricolă reprezintă forma de organizare socialistă a producției și a muncii care se dovedește pe deplin corespunzătoare etapei actuale și de perspectivă a dezvoltării societății noastre socialiste,armonios interesele ea îmbina generale ale statului cu cele ale țărănimii cooperatiste". Secretul rezultatelor meritorii înregistrate de către multe cooperative agricole de producție, din județul nostru, constă în temeinica organizare a muncii, pînă la cele mai mici detalii, stabilirea judicioasă a normelor pe lucrări, a condițiior concrete de atribuire a retribuției suplimentare pentru depășirea producției planificate, evidenta riguroasă, atît a muncii oamenilor, cît și a producției obținute de fiecare brigadă și echipă. In tot mai multe C.A.P.-uri, s-a instaurat un climat favorabil de muncă, de răspundere, pentru tot ceea ce se face, de cinste, de corectitudine, înce- GH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-a) Toleranța față de lipsuri - o frîna în dezvoltarea averii obștești Moara Unirea“ din municipiul Bîrlad. In clișeu : aspect din sala griș. ÎN SLUJBA OBȘTEI Filele bloc noles-ului s-au umplut Consemnasem repede, mai multe cifre și fapte care atestau hărnicia și priceperea țăranilor cooperatori din Cornil Huși. Ne-a impresionat modestia cu care interlocutorul nostru, un bărbat scund, bine legat, îmbrăcat într-o șubă lungă, , pentru a fi ocrotit de frigul statornicit și în partea locului, încă de la începutul iernii, vorbea despre înfăptuirile oamenilor. Trecuseră doar cîteva zile din acest an și Ion Petranu, președintele cooperativei, mai avea la îndemină carnetul cu însemnările „de bilanț“, cum îl numește ori de cite ori are prilejul să apeleze la el. —• Aici, pe cîteva fot doar, sînt sintetizate eforturile oamenilor noștri, ale tuturor celor care, prin munca lor plină de pasiune au ridicat puterea economică a cooperativei, realizatorii celor aproape 800 de mii de tei beneficii suplimentare in anul precedent .. După o scurtă pauză, președintele continua, probabil mai mult din obișnuință, cu explicațiile : ■— De la cultura mare am înregistrat un spor la veniturile planificate în valoare de peste 500 mii de lei, pentru că munca bine organizată, disciplina și hărnicia oamenilor ne-au permis să livrăm statului, peste prevederi, 100 tone de porumb, 100 tone de mazăre și 34 tone de grîu ; de la sectorul zootehnic, care cunoaște și el o continuă dezvoltare, veniturile au sporit cu circa 100 de mii lei și cam tot cu atîta de la grădina de legume... Filele carnetului interlocutorului nostru mai conțineau încă multe alte cifre, rinduite într-o perfectă ordine, unele subliniate chiar cu roșu, ca să fie „mai vizibile“ pentru că se refereau la perspectivele de dezvoltare a sectoarelor, la creșterea averii obștești care, ajunsese în 1969 la 15 milioane lei. Nu le-am mai notat. Am preferat însă să-l ascultăm vorbind despre oameni, despre dragostea lor față de muncă, față de cooperativă, despre inițiativa unor șefi de brigadă, a multor țărani, oameni simpli, dar pasionați — fie că lucrează la cultura mare, la zootehnie, la grădină sau la sectorul viticol despre inginerii, soții Silvia și Gheorghe Vasiliu—care nu-și precupețesc eforturile și pun in slujba cooperativei întreaga lor capacitate de muncă. Despre activitatea sa, despre cum „se descurcă" în funcția de președinte al unității nici un cuvînt insă După Ion Petronu, meritele sînt ale tuturor. „Eu — zice el — nu sînt decit în slujba obștei și îmi fac doar datoria. Nimic mai mult". Că e un om modest, harnic și un destoinic gospodar, nu mai este de mult un secret pentru nimeni. Toată lumea din cooperativă, și tineri și vîrstnici, îl stimează și-l respectă. — Noi l-am ales, noi l-am împuternicit să conducă, împreună cu ceilalți din consiliu, treburile cooperativei. Și tot noi îl ascultăm, îi urmăm sfaturile și îndemnurile — obișnuiesc să spună oamenii despre „Bădia Ion" — cum i se mai spune câteodată. Numele lui Ion Petranu nu poate fi despărțit de înfăpturile din ultmii ani ale cooperativei. Știe să gospodărească cu chibzuială averea obștească, să calculeze cit de rentabilă va îl acțiunea ce urmează a fi G. LAURENȚIU (continuare în pag. a 3-a) 20 de produse noi Uzina sibiană de piese auto, din cadrul centralei industriale pentru autocamioane și tractoare cu sediul la Brașov a asimilat 20 de produse noi. Printre acestea se remarcă mecanismul de direcție pentru autocamioane de 7 tone, care asigură o manevrare ușoară a autovehiculului și o oscilație unghiulară de 90 grade, precum și șase tipuri de amortizoare hidraulice telescopice, care pot fi utilizate la toate tipurile de autocamioane, autobuze și autoturisme fabricate de industria noastră. (Agerpres) Construcția unei fabrici de nutrețuri combinate Un număr de 133 de cooperative agricole de producție din cele două județe dobrogene s-au asociat în vederea construcției unei fabrici de nutrețuri combinate. Ea este amplasată în satul Lumina, din nordul Constanței, în mijlocul unei zone irigate. Fabrica, prevăzută a intra în producție în prima jumătate a anului viitor, va dispune de instalații cu o productivitate orară de 5 tone, asigurînd cooperativelor agricole asociate întregul necesar de nutrețuri combinate, pentru hrănirea păsărilor și porcilor. . Constructorul s-a angajat să scurteze cu 6 luni termenul de dare în exploatare a fabricii. Astfel, încă în vara aceasta vor începe să funcționeze stațiile de uscare a furajelor verzi și apoi, în mod eșalonat pînă la sfîrșitul anului, și celelalte instalații ale fabricii. (Agerpres) ANUL IIr. 589 MIERCURI 14 IANUARIE 1970 4 pagini 30 bani Mmif listația: str. Ștefan cel Mare nr. 63 Vaslui Redacția tel. 16$ Administrația tel. 611 Mobilă livrată la export Colectivul Fabricii de mobilă Vaslui a livrat în aceste zile primele garnituri de mobilă din planul anului 1970, destinate beneficiarilor externi. Cu ultimele 5 vagoane expediate, ieri, în Cehoslovacia, numărul garniturilor „Elegant” trimise în această țară de la începutul lunii se ridică la 44. Alte 12 garnituri de tip „Elegant" varianta I au fost expediate în R.P. Bulgaria. De subliniat că fabrica vasluriană are anul acesta un plan la export cu 50 la sută mai mare față de anul trecut și că 27,7 la sută din producția marfă este destinată beneficiarilor de peste hotare. Vizita tovarășului Ion Gheorghe Maurer în R.S.F. Iugoslavia Convorbiri oficiale BELGRAD 13 — Trimișii speciali Agerpres,Nicolae Ionescu și Nicolae Plopeanu, transmit: La sediul guvernului federal au început, marți dimineață, convorbirile oficiale dintre președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, și președintele Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, Mitia Bibicici. La convorbiri participă, din partea română, Emil Drăgănescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Gheorghe Buzdugan, președintele Consiliului National al Cercetării Științifice, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, Grigore Bârgăoanu, vicepreședinte al Comisiei guvernamentale de colaborare și cooperare economică și tehnică, Ion Morega, adjunct al ministrului industriei construcțiilor de mașini, Ion Mincu, adjunct al ministrului minelor, și alte persoane oficiale. Din partea iugoslavă participă Stepan Marușici, președintele Vecei Executive a Provinciei Autonome Socialiste Voivodina, Dușan Gligorievici, membru al Vecei Federale, președintele Executive părții iugoslave în Comisia mixtă iugoslavo-română de colaborare economică, Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, Delte Vogelnik, președintele Consiliului Federal pentru Coordonarea Activității Științifice, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, Hasan Șiliak, adjunct al secretarului federal pentru problemele economice, și alte persoane oficiale. S-a procedat la o amplă trecere în revistă a stadiului actual al relațiilor româno-iugoslave de prietenie, colaborare economică și tehnico-științifică, cele două părți exprimîndu-și satisfacția în legatură cu amplificarea constantă acestor relații. Totodată, participanții la convorbiri și-au concentrat atenția asupra evidențierii unor noi posibilități de extindere, a colaborării și cooperării în diferite domenii de activitate, în interesul și avantajul celor două țări, al întăririi și adâncirii prieteniei dintre popoarele român și iugoslave. In continuare, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer și președintele Vecei Executive Federale, Mitia Ribicici, au abordat principalele aspecte ale situației politice internationale prin prisma dorinței celor două țări de a-și aduce contribuția,, alături de toate statele lumii, la opera de cooperare internațională, de promovare a păcii, la statornicirea unui climat de înțelegere și securitate, la soluționarea tuturor problemelor pe cale pașnică, pe baza respectării ferme a principiilor de relații internationale. La aceste convorbiri au participat Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Anton Vratușa, locțiitor al secretarului de stat pentru afacerile externe, și Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București. CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI VASLUI COMITETUL EXECUTIV CONVOCARE Comitetul executiv al Consiliului popular județean Vaslui convoacă deputații Consiliului popular județean în cea de a V-a sesiune ordinară ce va avea loc în sala de ședințe a Comitetului executiv al Consiliului popular al județului Vaslui la data de 24 ianuarie 1970, ora 10. Inputesm ale KÉitorilor vasluieni mecanizare, atît pentru cooperativele agricole de producție — beneficiarul lor direct cît și la terți — se cifrează la 102.000.000 de lei, adică cu 6.000.000 mai mult față de anul 1969. încă din primele zile ale lui 1970, mecanizatorii din județul nostru au pornit la lucru, hotărîți să obțină noi realizări în producție. Despre cele dintii succese ale acestora ne-a vorbit tovarășul inginer Dumitru Rusu, director adjunct al Direcției agricole județene. „In această perioadă, — prima decadă din luna ianuarie — a fost executată o gamă variată de lucrări în rîndul cărora se numără căratul în cîmp al gunoiului de grajd, deszăpezirea unor drumuri de acces spre fermele C. A. P.-urilor sau spre satele componente ale comunelor, transporturi diferite. Valoarea unor asemenea lucrări se cifrează la peste 300.000 de lei. Deci, se poate spune, că în aceste prime zece zile ale lui 1970, utilajele au fost folosite în mod eficient și la întreaga lor capacitate de producție. Acum, se lucrează, intens la repararea mașinilor și tractoarelor. Fiecare mecanic de atelier, ori străduiește să-și mecanizator se depășească norma zilnică pentru ca, pînă la 20 ianuarie, să termine reparatul mașinilor agricole, iar cel mai tîrziu la 10 februarie , A. GH. (continuare în pag. a 3-a) . Recent, întreprinderile de mecanizare a agriculturii din județul nostru au primit cifrele de plan pe anul 1970. Volumul de lucrări ce îl au de efectuat tractoriștii secțiilor de C.A.P. Zorleni. Tînărul Gheorghe C. Raicu este binecunoscut de întregul colectiv de muncă, din sectorul zootehnic. Vițeii pe care îi îngrijește cresc în greutate cu cite 200 gr. pe zi. Foto : V. Botoșanu In interiorul ziarului ■ Conștiința politică și orizontul de cultură ■ „Dragă redacție“ ■ Un imperativ al sezonului Aprovizionarea unităților sătești