Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)

1970-01-29 / nr. 602

\ v y SC H Proletari din toate farilor unifi-va! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN VASLUI AL P.C.R. Ieri, a avut loc plenara Comitetului județean Vas­lui al P.C.R., la care au participat membrii membrii supleanți ai Co­mi­mitetului, membrii comi­siei de revizie, precum și numeroși invitați, secre­tari ai comitetelor de par­tid din Întreprinderi, se­cretari ai comitetelor co­munale de partid, tari ai organizațiilor secre­de partid din Întreprinderile agricole de stat și din În­treprinderile pentru meca­nizarea agriculturii, pre­ședinți ai cooperativelor a­­gricole de producție, con­ducători ai unor unitați e­­conomice, reprezentanți ai organizațiilor de masă și obștești. Au participat, de asemenea, reprezentanți ai unor ministere și instituții centrale. La lucrările plenarei, a luat parte tovarășul LEON­­TE RAUTU,membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. Plenara a adoptat urmă­toarea ordine de zi: — Raport asupra rezul­tatelor obținute în econo­mia județului în 1969. Sar­cinile ce revin organelor și organizațiilor de partid, tuturor unităților economi­ce pentru îndeplinirea planului de stat pe 1970. — Răspunsul organizați­ei județene de partid, la chemările la întrecere ale organizațiilor județene de partid Brașov și Timiș. — Măsuri organizatorice. La primul punct de pe ordinea de zi, tovarășul Gheorghe Tănase, membru al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului ju­dețean de partid, a prezen­tat raportul. In continuare, tovarășul Gheorghe Puni, secretar al Comitetului județean de partid, a dat citire anga­jamentului organizației ju­dețene de partid ca răs­puns la chemările la În­trecere. Pe marginea materiale­lor prezentate, au avut loc dezbateri. Participanții la plenară au aprobat, apoi, planul de măsuri. Intr-o atmosferă plină de entuziasm, plenara a aprobat în unanimitate, an­gajamentele organizației jude­țene de partid Vaslui în cadrul întrecerii dintre organizațiile județene de partid. La ultimul punct de pe ordinea de zi, tovarășul Gheorghe Vașdea, secretar al Comitetului județean de partid, a prezentat pro­puneri privind constituirea comisiilor pe probleme a­­le Comitetului județean. Plenara a aprobat în u­­nanimitate constituirea și componența comisiilor. Plenara a ales ca secre­tar al Comitetului jude­țean de partid pe tovară­șul Nicolae Mihalache. In încheierea lucrărilor plenarei, primit cu vii a­­plauze, a luat cuvîntul to­varășul LEONTE RĂUTU. Intr-o atmosferă de pu­ternic entuziasm, plenara a aprobat textul unei tele­grame adresate C.C. al P.C.R., tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar ge­neral al P.C.R., președintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România. TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului N­ICOLAE CEAUȘESCU Plenara Comitetului județean Vaslui al Partidului Comunist Român, analizind măsu­rile ce se impun in vederea îndeplinirii sarci­nilor ce ne revin din planul de stat pe 1970, în numele organizației județene de partid, al tuturor oamenilor muncii, reafirmînd incă o dată totala adeziune față de politica științifică a partidului nostru, se angajează să-și sporească eforturile pentru înfăptuirea mărețului pro­gram de construcție a societății socialiste mul­tilateral dezvoltate, adoptat de cel de-al X-lea Congres al comuniștilor din România. Desfășurând o activitate entuziastă de mo­­bilizare­ a muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor, a lucrătorilor din agricultură, organizația de partid a județului Vaslui a raportat realizarea planului anual al producției globale in industrie cu cinci zile mai devreme, realizind suplimen­tar o producție in valoare de 41 milioane lei — cu 19 milioane peste angajamentul asumat. S-au livrat peste plan 16 mii bucăți rulmenți, 155 tone ulei, 195 tone brînzeturi și alte pro­duse, iar prin măsurile de creștere a eficien­ței economice s-au obținut peste prevederi be­neficii in valoare de 7 milioane lei. Prin efor­turi susținute s-a reușit ca planul livrărilor la export să fie depășit cu 18,5 milioane lei. Lucrătorii ogoarelor noastre au muncit cu însuflețire și au reușit - in condiții climatice mai puțin favorabile din anul trecut - să obțină unele rezultate bune în creșterea producției a­­gricole vegetale și animale, ceea ce ai per­mis unităților cooperatiste să livreze statului mai mult decit în 1968 cu peste 17 mii tone grîu, aproape 4 mii tone porumb, 20 mii hec­tolitri lapte și alte produse, iar întreprinderile agricole de stat au realizat peste plan un be­neficiu de 13 milioane lei, însuflețiți de istoricele hotărîri ale Congre­sului al X-lea al Partidului Comunist Român, participanții la plenara noastră au primit cu viu interes și entuziasm chemările la întrecere adresate­ de organizațiile județene de partid Brașov și Timiș, angajindu-se­­ in numele co­lectivelor pe care le reprezintă­­ să-și alăture strădaniile eforturilor întregului popor român care muncește cu o impresionantă abnegație pentru edificarea socialismului in patria noas­tră. In acest spirit, plenara Comitetului județean de partid a analizat temeinic posibilitățile și rezervele de sporire a producției industriale și BUCUREȘTI agricole existente in județul nostru și - ca răs­puns la chemările adresate - s-a angajat, in numele organizației județene de partid, al tu­turor oamenilor muncii, să depășească in in­dustrie planul producției marfă cu 21 milioane lei, la export să se livreze suplimentar produse in valoare de 1,2 milioane lei valută, producti­vitatea muncii să crească cu 1 la sută și să se realizeze beneficii peste plan in valoare de 3 milioane lei. Raportăm conducerii partidului, dumnea­voastră, iubite tovarășe NICOLAE CEAUȘESCU, că muncitorii, inginerii, tehnicienii din construc­ții vor depune toate eforturile pentru realizarea integrală și ritmică a volumului sporit de in­vestiții acordat prin grija conducerii superioare de partid și de stat, in vederea dezvoltării in continuare a județului nostru. Plenara Comitetului județean de partid apreciat că, prin aplicarea măsurilor aprobate­­ de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pe baza hotâri­­rilor Congresului al X-lea, privind perfecționa­rea organizării, normării și retribuirii muncii în cooperativele agricole, preocupându-ne conti­nuu de modernizarea agriculturii de stat și co­operatiste, sunt posibilități ca în anul 1970 să depășim planul de stat la producția de grâu cu 1 140 tone, la porumb cu 4 800 tone, la floarea­­soarelui cu 1100 tone, la struguri cu 2 000 to­ne, iar la legume cu 1 300 tone, să sporim e­­fectivele de animale și producțiile din zootehnie. Realizind aceste sporuri de producție, jude­țul nostru va livra suplimentar statului 1 000 to­ne grîu, 2 000 tone porumb, 1100 tone floa­­rea-soarelui, 1 000 tone legume și 1 500 tone struguri. Intr-o puternică atmosferă de entuziasm, de adeziune totală la politica realistă internă și externă a partidului nostru comunist, plenara Comitetului județean Vaslui al Partidului Co­munist Român asigură conducerea înțeleaptă a partidului, pe dumneavoastră, stimate și iubite tovarășe secretar general, că întreaga organi­zație județeană de partid, toți oamenii muncii vor depune eforturi maxime pentru înfăptuirea in mod exemplar a sarcinilor ce ne revin din planul de stat pe 1970, asigurind, totodată, condițiile în vederea aplicării in viață a pro­gramului adoptat de Congresul al X-lea de e­­dificare a socialismului pe pamintul României. In pagina a 2-a Lucrările plenarei Comitetului județean de partid X Sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, oa­menii muncii din industrie, a­­gricultură și celelalte sectoa­re de activitate ale județului Vaslui, încadrîndu-se în efor­tul comun al întregului nostru popor, muncesc cu însuflețire și abnegație pentru îndepli­nirea programului de înflorire a patriei elaborat de Congre­sul al IX-lea și asigurarea con­dițiilor necesare înfăptuirii ho­­tărîrilor adoptate de Congre­sul al X-lea al partidului, în vederea făuririi societății so­cialiste multilateral dezvoltate. In primii patru ani ai actua­lului cincinal, muncitorii, ingi­nerii, tehnicienii, țăranii coo­peratori, toți oamenii muncii din județ prin eforturile de­puse au realizat sarcinile ce le-au revenit, au îndeplinit și depășit angajamentele luate în întrecerea desfășurată anul trecut între organizațiile jude­țene de partid. Tabloul realizărilor din ju­dețul nostru la sfîrșitul anu­lui 1969 arată că planul pro­ducției globale a fost îndeplinit în proporție de 102,6 la sută, al producției marfă în proporție de 103,8 la sută, iar la producția marfă vîndută și încasată s-a realizat o depășire de 1,7 la sută. Produsele realizate peste plan însumează 41 milioane lei, ceea ce în unități natu­rale reprezintă 16.000 bucăți rulmenți, 155 tone ulei comes­tibil, 218 tone tutun fermentat, 195 tone brînzeturi și altele. Pe seama creșterii productivi­tății muncii cu 1,7 la sută, s-a obținut un spor de producție de peste 26 milioane lei. Măsurile politice și tehnice­­organizatorice întreprinse pen­tru creșterea eficienței activi­tății economice au determinat obținerea de beneficii supli­mentare în valoare prelimi­nară de peste 7 milioane lei. Planul de livrări la export a fost depășit cu 1,4 milioane lei valută, iar livrările la fon­dul pieții cu 21,5 milioane lei. Deși condițiile climatice în anul trecut au fost mai puțin favorabile, datorită muncii de­puse de țăranii cooperatori, mecanizatorii, lucrătorii din I.A.S. și specialiști, în agricul­tura județului Vaslui s-au ob­ținut unele rezultate bune în creșterea continuă a produc­ției vegetale și animale, spo­rind contribuția acesteia la a­­sigurarea fondului central de produse agroalimentare. Ast­­fel, cooperativele agricole de producție din județul nostru au livrat statului mai mult decât în anul 1968 cu peste 17.000 tone griu, aproape 4.000 tone porumb, 20.000 hel. lapte și al­te produse. De asemenea, în­treprinderile agricole de stat au realizat peste plan un be­neficiu de 13 milioane lei. Analizind rezultatele obținu­te, rezervele și posibilitățile de care dispun întreprinderile și unitățile agricole, organi­zația de partid a județului Vaslui apreciază că sunt asi­gurate condiții pentru realiza­rea și depășirea sarcinilor sporite ce ne revin în acest an. Hotărîți să înfăptuim obiec­tivele stabilite de cel de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român și a indicații­lor cuprinse în cuvîntarea to­varășului NICOLAE CEAUȘES­CU la Plenara G.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969, vom milita pentru descoperi­rea și valorificarea mai com­pletă a rezervelor și posibili­tăților de care dispunem, ast­fel ca sarcinile planului de stat pe anul 1970 să fie realizate în mod exemplar. Colectivele de muncă din u­nitățile economice — munci­tori, ingineri, tehnicieni, lu­crători și specialiști din agri­cultură — mobilizați de or­ganele și organizațiile de partid vor desfășura o intensă și exi­gentă activitate creatoare pen­tru a spori contribuția jude­țului nostru la dezvoltarea con­tinuă a economiei nationale, la creșterea bunăstării întregului popor. Răspunzînd chemărilor la în­trecere adresate de organiza­țiile județene de partid Bra­­șov și Timiș, în numele co­muniștilor, al tuturor oameni­lor muncii din județul Vaslui, ne luăm următoarele angaja­mente : ÎN INDUSTRIE — Depășirea planului pro­ducției marfă cu 1,1 la sută, respectiv, 21 milioane lei, ceea ce reprezintă: * 10 mii bucăți rulmenți; * 100 tone ulei comestibil. * 50 tone tutun fermentat­e; * 30 vagoane vin din vi­­nificație proprie și alte pro­duse. — Realizarea in­ suplimentare unei produc­pentru dul pieții în valoare de fon­9,5 milioane lei. — Depășirea cu cel puțin 1,2 milioane lei valută a pla­nului de export. — Prin reproiectarea unor produse, îmbunătățirea tehno­logiei de fabricație, extinderea utilizării oțelurilor cu calități superioare, precum și prin fo­losirea in mai mare măsură a înlocuitorilor vom reduce con­sumurile specifice de materii prime și materiale îndeosebi la metal și lemn, obținându-se pe această cale economii la prețul de cost în valoare de 3,2 milioane lei, din care pes­te 2,6 milioane prin reduce­rea cheltuielilor materiale la: metal — 7 tone, lemn — 14­5 metri cubi, energie electrică 30 mii K.W.H. și altele. — Ridicarea gradului de utili­zare intensivă și extensivă a capacităților de producție prin mărirea coeficientului de schimburi la mașini unelte la 2,3. — Creșterea productivității mun­cii cu 1 la sută peste ni­velul planificat, prin organi­zarea mai bună a producției, întărirea disciplinei în muncă, utilizarea completă a timpului de lucru. — Asimilarea peste plan a 4 tipuri de rulmenți și scur­tarea duratei de introducere în fabricație cu 30 de zile. — Obținerea peste plan a 3 milioane lei beneficii prin spo­rirea eficienței activității eco­nomice, printr-o mai bună gospodărire a fondurilor mate­riale și bănești și reducerea cheltuielilor de producție. ÎN SECTORUL INVESTIȚII — CONSTRUCȚII — Asigurarea din timp a documentațiilor tehnico-econo­­mice, a amplasamentelor procurarea utilajelor tehnolo­gi­gice în concordanță cu pro­gramul de montaj și de punere în funcțiune a obiectivelor. — Îmbunătățirea activității pe șantierele de construcții­­montaj în vederea executării ritmice a lucrărilor la un an­­ scontinuare in pag­a 3 a) COMITETUL JUDEȚEAN VASLUI AL P. C. R. RĂSPUNSUL organizației de partid a județului Vaslui la chemările la întrecere adresate de organizațiile de partid ale județelor Brașov și Timiș a T I In pagina a 4-a ^ wwwwwwwwwwwww ■ VIETNAMUL PE SUP Baze și obiective ameri­­­cano-saigoneze sub tirul patrioților ■ In legătură cu politica fran­ceză in Orientul Mijlociu Vizita tovarășului Leonte Răutu în orașul Vaslui Ieri după-amiază, tovarășul Leonte Răutu, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Miniștri, împreună cu tovarășul Gheorghe Tănase, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid Vaslui, pre­ședintele Comitetului execu­tiv al Consiliului popular ju­dețean, reprezentanți ai orga­nelor locale de partid și de stat, ai unor ministere și in­stituții centrale, au vizitat șan­tierele de construcții din zo­na centrului civic al orașului, fabricile de confecții și de mobilă din localitate. Tovarășul Leonte Răutu s-a întreținut cu muncitori, tehni­cieni și ingineri de pe șan­tierele și întreprinderile vizi­tate, s-a interesat asupra mo­dului în care este organizat procesul de producție în ve­derea îndeplinirii sarcinilor de plan pe acest an, precum și asupra condițiilor de viață și de muncă create colectivelor respective. Peste tot, oaspetele a făcut recomandări cu privire la or­ganizarea superioară a pro­ducției și a muncii, folosirea mai completă a capacităților de producție, a utilajelor și a forței de muncă, îmbunătăți­rea calității produselor, spori­rea eficienței întregii activi­tăți economice. Vizita tovarășului Leonte Răutu în orașul Vaslui a con­stituit pentru oamenii muncii de pe șantierele și din între­prinderile vizitate încă un pri­lej de a-și manifesta dragos­tea față de Partidul Comunist Român, hotărîrea lor fermă de a milita cu și mai multă însu­flețire pentru înfăptuirea exem­plară a sarcinilor economice pe acest an și sporirea con­tribuției lor la înflorirea con­tinuă a României socialiste. i Ferma Ghergheleu față în față cu C.A. P. Miclești DI CE, IN ACELEAȘI CONDIȚII PEDO-CLIMATICE, REZULTATELE OBȚINUTE DIFERà έ n agricultura județului nostru, rezultatele obți­nute de către unitățile cooperatiste sunt cu mult inferioare, cantita­tiv, recoltelor realizate de în­treprinderile agricole de stat. Este firesc, credem, să încer­căm să aflăm cauzele care fa­cilitează un asemenea decalaj. Pentru a ne atinge scopul pro­pus, vom lua în discuție re­zultatele obținute la cultura griului și a porumbului de că­tre cooperativa agricolă Mi­­clești și ferma de stat Gher­gheleu, unități, despre care trebuie să spunem, încă de la început, că dispun, după cum reiese din cartările agrochimi­­ce și pedologice existente, de aceleași condiții pedo-climati­­ce, ce conferă solului același grad de fertilitate naturală, și anume „mijlocie spre bună". Deci, din acest punct de vede­re, nu încape nici o îndoială asupra posibilităților de obține­re a unor rezultate similare. Unde este totuși neconcordan­ța? Care sunt cauzele? Există oare la cooperativa Miclești mai puține tractoare, mai puține polidiscuri ori alte utilaje de­cit la ferma amintită ? Nu. In­ventarele mijloacelor fixe a­­rată clar că, finind seama de mărimea suprafețelor de teren, numărul utilajelor și agrega­telor este bine stabilit, atît pentru sectorul de stat, cit și pentru cel cooperatist. — Bine, se va obiecta poa­te, dar între cantitățile de sub­stanțe chimice, ce se adminis­trează anual în cadrul celor două unități nu există deose­biri ? Firește că da. Coopera­tiva Miclești, bunăoară, admi­nistrează, anual, o cantitate medie de superfosfat și azo­tat în jur de 200 kg. la hec­tar — substanță brută, în timp ce ferma de stat fertilizează hectarul cu cel puțin 300 kg., fapt care contribuie la spori­rea producțiilor. Să nu uităm, însă, că o co- operativă agricolă dispune de mai multă forță de muncă, ca­re ar putea fi utilizată eficient. De asemenea, se poate face în­­grășarea pămîntului cu mijloa­ce naturale, cum ar fi gunoiul de grajd, ori tescovina, lucru care în condițiile agriculturii de stat, unde forța de muncă este plătită direct in expresie valorică, este mult mai greu de înfăptuit. Iată, așadar, că argumentului cantității de în­grășăminte, i se opune posi­bilitatea de a fertiliza mult mai economicos, cu mijloace proprii. Ar fi desigur de pri­sos să mai adăugăm că moti­vul îngrășării incomplete a so­lului în cooperativă, în con­textul acestor afirmații, ar pu­tea constitui o justificare. Și, totuși, din moment ce la pro­ducția de grîu ferma Gherghe­leu obține o cantitate de 2.133 kg. la hectar, iar cooperativa agricolă din Miclești,­­ numai 1.050 kg. la unitatea de supra­față, alta trebuie să fie cauza. Intervenția inginerului Mihai Găvază, din cooperativa Mi­clești, vine să deslege „enig1 CORIOLAN PAUNESCU (continuare in pag a 3-a) Cele patru toamne ale Indiei P­entru o țară ca In­dia — adevărat sub­continent asiatic (su­­prafață — 3.324.674 km2; populație — 530 milioane locuitori) — este aproape imposibil ca, în ritmul alert al unei vizite de cîteva zile, să poți cu­prinde vastitatea probleme­lor care confruntă această Reportaj țară, să înțelegi eforturile de depășire a dificultăților sfîrșitului de pătrar de veac de la obținerea independen­ței. Simți de aceea nevoia unor certitudini, cauți cu înfrigurare cîteva puncte de reper care să încadre­ze o imagine, fie ea și su­mară, dar totuși exactă a Indiei de azi. Este, astfel, reconfortant Pentru călător să găsească, vizitând Institutul de cerce­tări agricole din apropie­rea capitalei, una din do­vezile progreselor pe care le-a făcut această țară pe drumul dezvoltării, prin a­­portul prețios al științei. Conștiente de importan­ta, pentru un popor — încă — de cultivatori ai pămîn­­tului (70 la sută din popu­lația țării este ocupată în agricultură), a dezvoltării știintifice, intensive a aces­tei ramuri, autoritățile in­diene au acordat o atenție deosebită cercetărilor agri­cole aplicate. Printre primele lapte re­latate cu mîndrie de gaz­dele noastre a fost crește­rea producției de grîu a țării de la 6,5 milioane de tone, în 1951, la 17 milioa­ne tone — în 1968. Deși­ PAUL FÎNANȚU (continuare în pag. a 3-a) ana wwww wwv Vie activitate a traulerelor românești Traulerele sub pavilion ro­mânesc desfășoară în prezent o intensă activitate în Ocea­nul Atlantic. Astfel, navele "Delta Dunării" și „Razelm", care pescuiesc în zona Labra­dor — Terra Nova (Newfoun­dland), recoltează importante cantități de cod, heringi sebastă. De asemenea, „Ga­și lati“ și „Constanța“, aflate in apele internaționale din apro­pierea coastelor Afr­ic­ii de vest depozitează în casele lor zeci de tone de carane, lai și alte specii de pește oceanic. Potrivit unor calcule esti­mative, în anul 1970, piața noastră internă va fi aprovi­zionată cu acest produs în cantități ce depășesc cu 40 la sută pe cele din anul trecut. Din partea Ministerului Învătămîntului In legătură cu concursul de admitere în anul I, în liceele de cultură generală, de artă, cu program de educație fizică, și liceele pedagogice, cursuri de zi, în anul 1970, Ministerul învătămîntului comunică : Concursul de admitere se desfășoară între 22 iunie și 3 iulie. Probele practice la lice­ele de artă și cu program spe­cial de educație fizică, pre­cum și probele de aptitudini muzicale și vizita medicală la liceele pedagogice au loc în­tre 22 și 24 iunie. La concurs se pot înscrie promovații clasei a VIII-a școlii generale care împlinesc a vîrsta de cel mult 17 ani în cursul anului 1970. Concursul de admitere în liceele de cultură generală, de artă, cu program de educație fizică și în liceele pedagogice constă din: — limba română — scris și oral; matematică scris și oral; — istoria Româ­niei — oral; — limba mater­nă — scris și oral (pentru li­ceele cu predarea în limbile naționalităților conlocuitoare). La liceele de artă și cu pro­gram de educație fizică, pro­bele de cultură generală sunt precedate de vizita medic­ală și de probe practice, iar la li­ceele pedagogice de vizita medicală și de probă de apti­tudini muzicale; aceste probe sînt eliminatorii. Lucrările scrise se desfășoa­ră în aceeași zi, la ora 9, in Întreaga țară, după cum ur­mează: — limba română — 26 iunie; — matematică — 27 iunie; — limba maternă — 28 iunie. Programele concursului de admitere pentru obiectele de cultură generală au fost pu­blicate în Gazeta Invățămîn­­tului (supliment), în luna de­cembrie 1969. Programele dis­ciplinelor de specialitate pen­tru concursul de admitere in liceele de artă și cu program de educație fizică au fost pu­blicate în Gazeta Invățămîntu­­lui nr. 996 din 23 mai 1969. La toate liceele de cultură generală, de artă, cu program de educație fizică și liceele pe­dagogice se pun în concurs toate locurile planificate pen­tru anul I. La liceele la care nu se vor ocupa toate locurile se va or­ganiza un nou concurs între 28 august și 10 septembrie.

Next