Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)
1970-02-14 / nr. 616
Proletari din toate țările, uniți văl Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean IlHlilik ale lucrătorilor din I. A. S.-urile vasluiene : HUȘI In acest an, prin intensificarea acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii, executarea la timp și la un nivel piotehnic superior a tuturor lucrărilor agricole, folosirea rațională a capacității de lucru a tractoarelor și mașinilor agricole, furajarea științifică a animalelor, precum și prin livrarea tuturor produselor de calitate superioară, ne angajăm să depășim principalii indicatori ai planului de stat pe 1970, după cum urmează: cereale — 130 de tone, soia — 20 de tone, fasole — 10 tone, legume — 100 de tone, struguri — 200 de tone, carne taurine — 10 tone. De asemenea, ne angajăm să sporim efectivele de animale cu 140 de taurine și 200 de oi, să livrăm statului 90 de tone de carne peste prevederi. Totodată, vom urmări ca procentul de mecanizare la principalele culturi să fie cuprins între 80—98 la sută. In ceea ce privește sectorul viticol, procentul de mecanizare ce se va înregistra la principalele lucrări (arat și cultivat) va fi de 80 la sută. Valoarea producției marfă a întreprinderii, ca urmare a acestor depășiri, va spori cu 1.750.000 de lei, iar beneficiile planificate vor fi depășite cu 1,5 milioane lei. Ne exprimăm hotărîrea de a depune toate eforturile pentru a înfăptui indicatorii de plan stabiliți și angajamentele luate, contribuind astfel la traducerea în viață a mărețului program de dezvoltare a agriculturii socialiste, elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R. LĂZI întruniți in adunarea generală care dezbătut problemele principale privind planul de producție pe anul în curs, colectivul întreprinderii agricole de stat laza este hotărît să-și intensifice eforturile pentru a realiza producții superioare celor din anul trecut. Astfel, ei s-au angajat să obțină la producțiile medii de griu, porumb, floareasoarelui, sporuri (pe unitatea de cite 59 kg., să culeagă de de cultură) la fiecare pom, în plus față de prevederi, cîte 0,700 kg. fructe. In felul acesta vor fi predate la fondul suplimentar centralizat al statului 100 de tone de cereale, 25 de tone de floarea-soarelui și 12 tone de fructe. Prin lucrări de defrișare a unor arborete vor fi redate circuitului agricol încă 10 hectare. In același timp, vor fi livrate statului peste prevederi, 440 hl. de lapte și 30 de tone de carne de porc. La finele anului, efectivul animalier va spori cu 30 de vaci și juninci și cu 250 de porci. Bilanțul anului 1970 va fi încheiat cu o depășire a planului producției globale cu o jumătate de milion de lei. Cheltuielile de producție vor fi reduse cu 150 de mii de lei, iar beneficiul va crește cu 250 de mii de lei. CODĂEȘTI Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la I.A.S. Codăești se angajează să realizeze sarcinile de producție pe anul 1970 și să obțină, peste prevederile de plan, produse după cum urmează : la grîu— 35.000 kg.; la porumb boabe — 148.000 kg.; la soia — 15 000 kg. In sectorul zootehnic se vor realiza, peste sarcinile de plan, 2.700 kg. de lînă, ceea ce revine, pe oaie tunsă, o producție de 8,2 kg. lină, la lapte de oaie — 20 hl., iar la carne de oaie — 10 tone. Unitatea noastră va încheia bilanțul anual cu 250.000 de lei venituri peste plan și cu 100.000 de lei economii prin reducerea cheltuielilor de producție. Fabrica de confecții Vaslui. In clișeu : mașina despănțit stofa din sala de croit. Foto : V. Petrescu Q D D AS I Recent, a avut loc adunarea generală a salariaților de la Intreprinderea agricolă de stat Huși in care s-a analizat activitatea economică și financiară desfășurată în anul trecut, , sarcinile de plan pe 1970, precum și măsurile de ordin tehnic și organizatoric menite să asigure îndeplinirea cu succes a tuturor prevederilor și angajamentelor pe anul în curs. De asemenea, cu această ocazie, s-a aprobat în unanimitate răspunsul la chemarea lansată de întreprinderea agricolă de stat Fălciu în întrecerea socialistă pe județ. Din darea de seamă, prezentată de către inginerul Ion Neamțu, directorul unității, a reieșit că, în anul 1969, beneficiile planificate au fost depășite cu 3,5 milioane lei, fapt care a asigurat întreprinderii un loc de frunte printre unitățile agricole de stat din județ. La obținerea acestor rezultate, după cum arăta directorul întreprinderii, o contribuție importantă și-a adus viticultura, sector care deține ponderea activității la 8 din cele 14 teroame. Dar nu numai cultura viței de vie s-a dovedit a fi rentabilă, ci și alte sectoare de activitate, cum ar fi zootehnia și cultura mare. Ca urmare a acestui fapt, planul de export, cu excepția fructelor (merelor), a fost depășit la toate produsele, ceea ce a facilitat realizarea a 4 125 000 lei, față de cele 2 485 000 lei planificate. Dintre produsele principale, la care s-a depășit planul, amintim: taurine, vii, ovine vii, vin, struguri, și butași pentru portaltoi. La obținerea acestor realizări in producția agricolă a întreprinderii, după cum s-a subliniat în adunare, o contribuție importantă au avut-o fermele : Dobrina, Huși, Galbena, Averești, Arsura, Manțu, Rișești, precum și ferma industrială a întreprinderii. Darea de seamă a subliniat, în același timp, necesitatea intensificării și pe mai departe a muncii, in vederea sporirii cantității și calității produselor destinate exportului, prin executarea la timp a tuturor lucrărilor de întreținere cerute de agrotehnică și combaterea bolilor și dăunătorilor. Adunarea a primit cu deosebit entuziasm cifrele de plan stabilite pe 1970, care oglindesc direcțiile de dezvoltare ale tuturor sectoarelor de activitate din întreprindere, precum și posibilitățile largi de valorificare rațională a tuturor resurselor existente pentru sporirea producției globale. Planul pe 1970 prevede, printre altele, obținerea la unitatea de suprafață a 2 650 kg. griu, 3 200 kg. porumb, 1 200 kg. soia, ceea ce va permite realizarea a 5 495 tone de cereale. Se mai preconizează obținerea unei producții totale de struguri de 7 350 de tone, 285 de tone de fructe, precum și a unei cantități de 1 745 de tone de legume, prin înființarea unei ferme specializate. Aceste producții totale vor permite obținerea pe întreg anul a unor beneficii care vor atinge cifra de 6 500 000 de lei. Tot în cadrul acestei adunări, participanții au arătat în cuvîntul lor că, deși întreprinderea se poate mîndri cu realizările obținute in activitatea depusă in anul precedent s-au manifestat și o serie de lipsuri. Astfel, inginerul Nicolae Dumbravă, șeful fermei Isaia arăta că „datorită unor construcții necorespunzătoare și a timpului nefavorabil, în sectorul zootehnic în primăvara anului 1969 s-au înregistrat pierderi mari la tineretul ovin. Se impune, deci, construirea unui adăpost corespunzător. De asemenea - spunea el - este bine să se creeze un nucleu de selecție în vederea îmbunătățirii caracterelor de rasă la ovine, întrucit din 150 de berbeci, numai cîțiva sunt capabili să producă anual 7-8 kg. de lună, restul ajungind doar la o producție de 4 kg., fapt care se răsfringe negativ și asupra descendenților obținuți". In cuvintul său, tehnicianul fermei nr. 11, Petru Munteanu, arăta că colectivul fermei nu a depus suficiente eforturi pentru rentabilizarea sectorului vegetal care dispune de un teren favorabil cultivării plantelor de cîmp. Despre acest lucru a vorbit și tehnicianul Emil Scarlat, arătînd că în sectorul vegetal al fermei nr. 11 nu s-au aplicat suficiente îngrășăminte chimice, „dar - spunea el - cauzele obținerii unor producții mici trebuie căutate în întîrzierile înregistrate la mobilizarea și însămînțatul terenului". Referindu-se la activitatea economică a fermei Bunești, tovarășul V. Mihăileasa, inginer șef al Trustului zonal Iași al I. A. S., spunea : „Cu această iertoare ca mă și-a realizat planul de producție, căpătând calificativul satisfăcător, trebuie să spunem că s-a lucrat, uneori, sub nivelul posibilităților’". Anul acesta. I.A.S. Huși are un nou obiectiv, care a oferit posibilitatea adăugirii, la cele 14 ferme existente, a unei ferme noi, legumicole. Planul de producție, devizele și tehnologiile întocmite, întreaga activitate de planificare și producție trebuie bine orientată, astfel încît, la sfirșitul anului, la valoarea beneficiilor totale, noua fermă să poată participa cu o cotă însemnată. Fără a mai insista asupra modului cum a decurs adunarea, apreciem că problemele supuse dezbaterilor au fost discutate cu mult interes de participanți și abordate cu deosebit spirit de combativitate, prilejuind pentru anii de răspundere din fermă factori un moment de reflecții modului în care și-au asupra desfășurat și urmează să-și desfășoare activitatea, Competrr ... cu care au fost abordate variatele probleme de producție constituie o garanție sigură a realizării exemplare a sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe anul 1970. CORIOLAN PĂUNESCU Adunarea generală a salariaților de la I.A.S. Huși Largi posibilități de creștere a rentabilității unității D D Problema familială constituie prin ea însăși o chestiune gmngașă... De aceea, în acele ,,pre Noi unități comerciale în județ După cum comunică Uniunea județeană a cooperației de consum, in primul trimestru al anului 1971 vor fi date in folosința noi unități comerciale în satele județului nostru. Printre acestea se număra: un magazin universal, cu bufet si secții pentru prestări de servicii: în localitatea Prigonești (comuna Ivești), un magazin mixt cu bufet, prin amenajarea unui local pus la dispoziție de C.A.P., în satul Pogonești — Huși și o brutărie la Băcești. Tot în primul trimestru, va începe construcția, din fonduri centralizate, a unui magazin mixt cu bufet în localitatea Herezeni. Pe verticală. In pag. a 2-a MAGAZIN ■ Necropola tracică de la Trestiana-Bîrlad In pagina a 4 ^/wwwww/vwwwwww^w ■ în legătura cu evenimentele din Orientul Apropiat , COMENTARIUL ZILEI Canada și proiectul „Safeguard“ j I Chemarea colectivului de muncă de la I.M.A. Huși adresată tuturor lucrătorilor din întreprinderile de mecanizare a agriculturii din județul Vaslui . Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la ț I.M.A. Huși a luat cunoștință cu deosebită însuflețire de la sarcinile trasate agriculturii socialiste de Plenara C. C. ale P.C.R. din 10—13 decembrie 1969, cit și de măsurile stabilite de plenara Comitetului județean de partid din 28 iaanuarie 1970, privind folosirea eficientă a pămîntului și a mașinilor în scopul realizării unor recolte îmbelșugate. ‘ Antrenați în întrecerea socialistă, mecanizatorii bașeni Li — în cei patru ani ai actualului cincinal — și-au îndepliinit și depășit prevederile ce le-au revenit din planul eco-onomico-financiar al întreprinderii. In cadrul celor 19 unități agricole cooperatiste ce le deservesc, mecanizatorii si au efectuat lucrările la timpul optim și în condiții călitătiv superioare, contribuind astfel la realizarea unor recolite bogate. In anul 1969, mecanizatorii din cadrul întreprinderii au raportat partidului că au îndeplinit planul cu 401 de zile înainte de termen Concomitent, la capitolul venituri a fost obținută o depășire a planului echivalentă cu 1 434.000 de lei. De asemenea, cheltuilelile la 1.000 de lei / 1 venituri au fost reduse cu 106 lei, ceea ce pe întreprindere reprezintă suma de 447.000 de lei, înregistrîndu-se, d astfel, pe total întreprindere, economii în valoare de 1 1.508.0000 lei. Pe anul 1970, ultimul an al cincinalului, colectivul nostru are de îndeplinit un volum sporit de lucrări, potrivit « * liniilor directoare stabilite de partid. / 1 Dînd glas gîndurilor și sentimentelor pe care le nu trimi față de partidul nostru drag, față de statul socialist, noi, ța lucrătorii I.M.A. Huși, chemăm la întrecere socialistă colectivele de muncă ale tuturor I.M.A.-urilor din județ, în la baza următoarelor angajamente: depășirea planului dea venituri cu 250 de mii lei; depășirea cu 50 de ore, față de un plan, a indicatorilor de lucru pe tractor, ceea ce, pe între- ’prindere va însemna 16 mii de ore. ș Aceasta, prin folosirea eficientă a mașinilor , și a timpului de lucru, efectuarea unor lucrări agricole de calitate i superioară și la timpul optim, ceea ce va face ca producțiile celor 19 C.A.P.-uri pe care le deservim să crească (pe ț ’ unitate cultivată) în raport cu angajamentele stabilite de la membrii cooperatori in recentele adunări generale. Folosirea judicioasă a forței de muncă, reducerea chelttuielilor la reparații, prin"recondiționărea""de"piese, econoț 1 mii de carburanți și lubrifianti, înlăturarea integrală a de- iplasărilor în gol a tractoarelor, fapt ce va face ca chelttuielile la 1.000 de lei venituri să nu depășească 948 de lei. Prin aceasta vom realiza un beneficiu de 860 de miie lei, față de 614 mii cît prevede planul de producție. Totodată, va fi extinsă mecanizarea în fermele zootehnice, legumicole, vitlpomicole, vor fi introduse instalațiile de apă, eFectuată repararea utilajelor. ^ I COLECTIVUL DE MUNCITORI, TEHNICIENI ^ ȘI INGINERI DE LA I.M.A. HUȘI ^ Membrii echipajului „Apollo 12“, în vizită, la București In cadrul turneului pe care îl întreprind în mai multe țări din America Latină, Europa, Asia și Africa, astronauții americani Charles Conrad, Richard Gordon și Allan Bean,membri ai echipajului „Apollo 12", împreună cu soțiile, vor face o vizită la București în perioada 28 februarie — 2 martie a.c. (Agerpress □ ociapaoca C3Il annaannaaananananani ! Wn baza unor date furnizate printr-o scrisoare , care nu putea pune nici ■I un semn de întrebare asupra autenticității celor relatate, in ziarul din" 10 deccembrie 1969, li se adresau soților Ioan și Claudia Miță, !! din Bîrlad — sub titlul „Grea răspundere" | — un apel la rn rațiune, la înțelegerea datoririei etice, morale, a datoriei sociale, în ultimă analiză, de a-1 mmmmmm crește și educa, ----------- cazurile cu aparență de intim, de -----------_ particular. Dez[]• membrarea, mai mult sau mai puțin conștientă, a ■ ■ unei familii gene- ■*■ [UNK] [UNK]* nrează o multititudine de implicații care ii se repercutează dureros de urmar asupra celor mai tineri membri ai acesteia — copiii. In acest consens, societatea ji își poate permite, avînd chiar DD datoria, să intervină în viața așa-numită intima, a acelora dintre membrii săi care uită însăși rațiunea existenței, a condiției umane : transmiterea, conștientă, generațiilor viitoare fi'(și de ce nu, în primul rînd, ai descendenților noștri direcți), Ji a tot ceea ce, ca OAMENI, De am acumulat mai bun, "mai demn, liminarii la cazul Mîță" (astăzi, cu nespusă părere de rău, trebuie să constatăm că rîndurile din 10 decembrie 1969 n-au însemnat, așa cum am fi dorit, și epilogul disensiunilor dintre cei doi soți — părinți), nu furnizam cititorilor decît date generale despre viața acestei familii — indiferent cum vor fi fost de vinovați sau de nevinovați, unul față de celălalt, soții Mîță. Drama lor, mai mult sau mai puțin palpitantă, cu amănuntele ei, mai mult — sau, poate, mai puțin — senzaționale, constituie un lux de decor față de adevărata dramă, care se petrecea (și care se petrece, de fapt, cu conștiințele celor doi copii. Destul de receptivi, deschiși observație pentru a putea percepe diferitele aspecte pe care le îmbracă situația din familia lor, ei sunt încă neformați ca personalitate (băiatul are 14 ani, iar fata — 17) și, de aceea, supuși influențelor nefaste înainte de definitivarea esențialelor trăsături de caracter (afirmație, de altfel, verificata pe parcursul celor două luni). Ceea ce reține atentia și acum, după ce s-au scurs două luni de cinci am, luat cunoștință de situația familiei amintite — este o flagrantă discordantă între modul de îndeplinire a obligațiilor profesionale și felul în care se achită de datoria morală, de acest angajament intim în fața societății, pe care-1 constituie creșterea și educarea copiilor de către familie. Neintenționînd să facem, în celede fața, o falsă filozofie a moralei vom refuza cititorului, și de data aceasta, amănuntei care ar putea genera concluzii pripite asupra moralității, imoralității sau amoralității , persoanelor in discuție. Ni s-a subliniat — și reluăm sublinierea —de către conducătorii instituțiilor în care își desfășoară activitatea cei doi soți, că, în ceea ce privește profesia, nu numai că nu au de ce să se plîngă, dar îi consideră, pe baza rezultatelor muncii lor, drept, unii dintre cei mai conștienți salariați din subordine. Despre învățătorul Ioan Mîță, tovarășul liujen Cioculea, directorul Școlii generale nr. 3 din Munteni — lîrlad, spunea la un moment dat : „Cei 31 de copii pe care-i are în clasă nu-i vor uita niciodată. Ce păcat, însă, că n-a reușit să se facă de neuitat — in sensul dun al cuvântului — și acasă, în propria-i familie”. Iar tovarășa Clara Goldswalh, directoarea ;,inkoop* — Bîrlad, făcea urmă- ■ihmbitoarea remarcă despre secretaradactilografă Claudia Mîță: ,,De unsprezece ani, de cînd lucrează în această întreprindere, nu se pot spune decît cuvinte de laudă despre felul cum se achită de obligațiile profesionale Se pare, însă, că în viața de familie a caracterizat-o egoismul". Egoismul -- noțiune atît de repudiată de societatea noastră, în care principiile moralei stau sub semnul obiectiv, al dependenței particularului de general al necesității subordonării individului față de comunitate! Dar, la urma urmelor, să admitem, prin absurd, pentru moment, marile „interese" ale egoismului acestei femei, al acestei mame (este momentul ca cititorul să afle că ea este aceea care, fără rezervă, s-a declarat împotriva refacerii căsniciei"). Ce vrea să mai „rezolve“ după 18 ani de căsătorie ? Ni putem veni, totuși, în ajutor : „O viață are omul...“. Dar copiii, copiii dumitale, este copilării GEORGE STOICA (continuare în pag. a 3-a) DD D G O DDDDD de a oferi un climat propice dezvoltării armonioase, celor doi copii ai lor, Liliana și Mihăiță. Speram atunci ca, prin punerea lor ,în discutia opiniei publice, să-i facem să înțeleagă pe cei doi soți că sofcietății noastre nu-i sunt ctuși de puțin indiferente Intre OBLIGAȚIILE DE SERVICIU Și DATORIA MORALA există bariere? Anchetă socială /////////////////////////////////////// S I mm I ț *Apărea în fiecare seară în ^ Ș geamul casatei din marginea sa Ș ^ tului. Oamenii știau cînd se ^ Ș Ivea, ^ spune nimeni însă n-ar fi puia ^ cînd dispărea. Ceea ce ^ ^ știau fără tăgadă era faptul că. ^ ^ o dată cu zorile, cel ce apri ^ ^ dea firava luminiță se află ^ Ș ia sediul cooperativei cu chipul ^ ^ radios, cu vorba domoală, cu ^ ^ gluma agățată pe buze. Indem ^ nurile nu conteneau, aplicarea ^ i lor în viață nu întîrzia, ci s ^ Se obișnuiseră cooperatorii cu ^ specialistul lor, roadele conlu ^ icrării oglindindu-se an de an 55 II I 1 Pe nume •.? | I | I ^ în podurile tot mai pline. In ^ Ș ’ casele din ce în ce mai în^ destulate, în traiul lor mereu Ș Ș mai îmbelșugat. ^ ^ Pămîntul își sporea rodnicia ^ ^ de la an la an, forțat de me ^todele agrotehnice aplicate cu ^ tot mai multă pricepere de Ș S către oameni. Noi soiuri de ^ ? y g culturi întregeau strădaniile ^ ^ specialistului. In cămăruța sa, ^ ^ la luminița slabă ’ a unei lămpi ^ ^ — în sat încă nu pătrunsese Ș ^ lumina electrică, adunarea popu- ^ $5- tară a comunei abia acum vo ^ S tind ■ extinderea electrificării % S ^ 5 — agronomul tocea creioane ^ X, peste creioane, umplea hîrtii S s c* ^ peste hitu, răsfoia tomuri pes- ^ ^ fe ^ mai tomuii pînă ce pleoapele tot ^5 înțepate de fustiul fitilului ^ ^ și de mirosul petrolului nu mai ^ ^ Intîmpinau. rezistentă coborînd jiji ^ peste priviri. Oricît de tîrziu 5, ar fi fost însă arderea lămpii, 5 • ... % Sporii li-l ofereau cooperatorilor parcă mai zdravăn, mai t mist, mai plin de mulțumire. opti [UNK] ^ ^ ^ întreaga comună a sărbătorit ^ evenimentul la reușita căruia tu- 55 ^ turora le plăcea să afirme că au contribuit. ..El cu teoria, 55 S noi cu practica0 ceea ce proas- ^^ ^ părului doctor în științe agricole ^ ^ nu-i displăcea, ci, dimpotrivă, se ^ ^ grăbea să întărească cele enunț Ș ^ tale. Iubea satul, oamenii, co ^ ^ operativa. Nicicînd nu trăise ^ ^ mai mari satisfacții ca în timpul ^ ^cît s-a aflat pe aceste meleag ^ guri. Ca asistent universitar — ^ ^ post deținut pînă acum cîțiva ^ ^ ani — nu-și aduce aminte să-și Ș CORNELIU HUȚANU 5 (continuare în pag. a3-al § ^ I .tiiiiiii/tiiitiuiii tii tiiiiiiii/uiin.