Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)
1970-02-25 / nr. 625
Proletari din toate tarile, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Ridicarea continuă a nivelului politic și ideologic al comuniștilor și al celorlalți oameni ai muncii constituie una din preocupările de seamă ale organelor și organizațiilor de partid. Și este normal să fie așa, deoarece viața, experiența demonstrează, fără putință de tăgadă, că o dată cu creșterea conștiinței oamenilor, participarea lor la Îndeplinirea sarcinilor economice, politice și social-culturale este tot mai activă, mai rodnică. Pornind, așadar, de la această idee, organele și organizațiile de partid de la sate, îndrumate cu grijă de Comitetul județean Vaslui al P.C.R., au acordat o atenție sporită organizării învățămîntului de partid, a cărui forță de atracție și eficiență cunoaște, în acest an, noi valențe generate de documentele Congresului al X-lea al P.C.R. Ținînd seama de diversitatea preocupărilor și preferințelor celor ce muncesc in întreprinderile agricole de stat și de mecanizare a agriculturii, în cooperativele agricole de producție, organizațiile de bază respective au organizat cercurile și cursurile cu mai mult discernămînt, au selecționat propagandiștii și lectorii din rîndul cadrelor cu o temeinică pregătire și experiență în acest domeniu, au alcătuit, în marea majoritate a cazurilor, tematici interesante care permit asigurarea studierii și aprofundării de către cursanți a politicii interne și externe a partidului și statului nostru, a principiilor care stau la baza perfecționării orinduirii socialiste, a problemelor actuale de dezvoltare economică, a vieții politice și social-culturale din patria noastră. A fost, de asemenea, îmbunătățită munca de pregătire și de instruire a propagandiștilor și a lectorilor, prin organizarea mai frecventă pentru aceștia a unor expuneri și consultații pe diverse teme care constituie obiectul dezbaterilor în cercuri și cursuri. De la deschiderea învățămîntului și pînă în prezent, au fost ținute de către membri ai biroului Comitetului județean, activiști și lectori ai acestuia, mai bine de 350 de expuneri în fața propagandiștilor, lectorilor și cursanților, s-au organizat discuții pe marginea unor asemenea probleme ca : definirea și trăsăturile etapei actuale de dezvoltare a țării, noul sistem de organizare, normare și retribuire a mncii în cooperativele agricole de producție, creșterea rolului conducător al partidului, sarcinile comuniștilor și a celorlalți oameni ai muncii de la sate cu privire la înflorirea continuă a agriculturii etc. ; membri ai Comitetului județean de partid s-au informat periodic asupra principalelor preocupări ale organelor și organizațiilor de partid pentru dezvoltarea economică și social-culturală a județului și realizarea integrală a sarcinilor de plan pe 1970 — ultimul an al cincinalului. Toate acestea, ca și faptul că organizațiile de bază conduc cu mai multă competență și spirit de răspundere invățămîntul de partid, au contribuit la obținerea unor rezultate demne de menționat. In marea majoritate a unităților agricole de stat și cooperatiste se desfășoară în cercuri și cursuri o activitate concretă, utilă și eficientă, evidențiată in creșterea nivelului de conștiință al oamenilor, în participarea lor tot mai activă la înfăptuirea cu succes a politicii partidului. La cercurile de studiere a problemelor economice ale cooperativelor agricole de producție care își desfășoară activitatea fn comunele Tanacu, Codăești și Fălciu— ca să amintim doar cîteva — s-au dezbătut, într-un mod corespunzător, aspectele legate de organizarea, normarea și retribuirea muncii în C. A. P., majoritatea cursanților, subliniind, în intervențiile lor, importanța măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969 și Plenara Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție pentru dezvoltarea, în continuare, a agriculturii, obținerea unor producții sporite, creșterea bunăstării oamenilor. Este meritul propagandiștilor respectivi care au știut să realizeze o legătură organică între problemele teoretice cu sarcinile actuale și de perspectivă ce stau in fața celor ce muncesc pe ogoare privind valorificarea deplină a rezervelor existente în vederea dobîndirii de noi succese în întărirea economică a unităților agricole. In alte locuri, cum ar fi, de exemplu, la întreprinderea de mecanizare a agriculturii Vaslui, cooperativa agricolă de producție din Tăcuta, propagandiștii și lectorii care conduc cercurile în care se studiază probleme de educație moral-cetățenească au reușit, prin expunerile ținute, să stimuleze interesul cursanților față de temele dezbătute, să-i antreneze la discuții deosebit de rodnice. S-a insistat, astfel, pe baza unor fapte concrete, asupra unor probleme legate de comportarea oamenilor in procesul muncii, în societate și familie, precum și asupra unor aspecte privind dezvoltarea și apărarea avutului obștesc, creșterea combativității față de acei care într-un fel sau altul aduc prejudicii bunului mers al activității economice. (continuare în pag. a 2-a) CONCRET, UTIL ȘI EFICIENT-IMPERATIVE ALE ÎNVÂȚĂMÎNTULUI DE PARTID DE LA SATE AUREL ȚOLESCU, secretar al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. 1 SOS, po valea I igesir N iște locuri uduioase, peticite cu zăpadă. Viile și livezile lmt 1bracă dealul Mariigi și Boșcana ca un moderni > costum national. Boteștii 5 sunt mai sus, Gugeștii maile jos — pe aceeași valet î punctată cu iazuri a Blăngeștilor. Locuitorii intregii comune sunt insă la fei desi iubitori ai frumosului cotidian, la fei de iscusiți —\ fmeșimari mai cu seamă cind estet > vorba de satul în care trăit iese și muncesc. Fapte? Dar >cine nu sunt ! Iată, bunăoară, in urmă cu citeva zile. Și venise vorba, pe cind nel 'aflam intii la Gugești, apoi la Boțești — despre deputat. In comitetul executivi >al consiliului popular co S ț mu mai sunt 41, in discuție? > reveneau insă numele al ?patru dintre ei: Gheorghel Pasat, Aurelia Lupu, Marial Enache și Veronica Dobre. I’Rosteau aprecieri la adresa sa activității acestora nu e doar primarul, tovarășull \ Grigore Luca, ori secretarul comitetului comunal de la partid, Iov. Ion Munteanu,etc. și numeroși cetățeni cul leare s-a intimplat să ne intilnim și să discutăm. Ami umplut, încet-incet, multe i pagini din carnetul de re ieporter. Recitindu-le acuml \ne bucurăm din nou. îGheorghe Pasat este de< )canul de virstă al deputaților din comuna Boțești,5 } aceasta nu-i împiedică, ini [ schimb, să fie un exemplu I de vioiciune și hărniciei pentru toți ceilalți deputați , cit și pentru cetățenii del toate virstele. Veronica< IS Dobre este directoare de școală, Maria Enache loc,țiitoare de secretar a comi. S. CONSTANTINIU (continuare în pag. a 2-al I Printre muncitorii fruntași care aduc o contribuție substanțială la reușita spectacolelor de la Teatrul „V. I. Popa" din Bîrlad se află și electricianul Victor Munteanu. Iată-1, în clișeul nostru, la orga de lumini, înaintea începerii spectacolului. La F.R.B. Utilaje moderne, S.D.V.-uri corespunzătoare Acțiunea de extindere și modernizare a fabricii noastre are loc paralel cu dotarea unor secții productive cu mașini noi. Astfel, ascuțitorile din atelierul scule și din secția de strungărie au fost de curînd dotate cu mașini de ascuțit tip „Agathon", care vor asigura, printre altele, o răcire a metalului prin intermediul unui lichid special, diferit de binecunoscuta emulsie. Succesele de producție obținute în atelierul dispozitive din cadrul secției sculerie își au izvorul și în dotarea cu mașini de înaltă tehnicitate și precizie, cum ar fi: mașina de frezat F.I.P. 2 Dekel, mașina F.H. 500 Studer, mașina de rectificat universală. Bine pregătiți profesional, dispunînd de o dotare tehnică corespunzătoare, sculerii asigură și pentru acest an îndeplinirea la timp și in condiții de calitate a necesarului de S.D.V.-uri pentru secțiile productive. C. IORDACHE rectificator în interiorul ziarului 1 ■ Pe aceeași lungime de undă cu comuniștii f » Impresii la sărbătoarea cârtii Cu 8 zile mai devreme Uniunea județeană a cooperativelor de consum și-a îndeplinit la 20 februarie, planul valoric și cantitativ la principalele produse de achiziție, pentru lunile ianuarie și februarie. Printre achizitorii care și-au adus o contribuție sporită la realizarea indicatorilor de plan se află cei de la cooperativele din Vaslui, Banca, Ivănești, Negrești, care însumează realizări și depășiri între 140—170 la sută. Mecanizatori ce deservesc C.A.P.-ul Stănilești au trecut cu toate zonele la executarea arăturilor in grădina de legume. S Pe teme cetățenești AH, (din nou) /! ■ Cînd respectul față de colocatari este o noțiune necunoscută fii Întîi o vorbă urîtă, apoi audiențe, apoi..., (și iar, și iar) apoi... si „Educație" în familie ■ Atît de corecți la serviciu, iar acasă... ■ Vecine, VREAU SA TE STIMEZ ! Intem convinși că exclamația, care ține loc de titlu, este obișnuită multor cititori, locuitori ai orașelor din județul nostru. De cîte ori nu aț pronunțat aceleași cuvinte, pe un ton variind între resemnare și explozie nervoasă, la auzul unor obsedante ciocănituri în calorifer, al unor melodii (amplificate la maximum de radioul, televizorul sau magnetofonul vecinului din apartamentul de alături sau de deasupra celui locuit de dv.) pe care nu ați dori nicidecum să le ascultați într-un moment în care — să zicem— vă odihniți, al unor țipete de mamă (grijulie care îl „educă" pe eopii, folosind un ton de... locomotivă ? Dar cînd mai înregistrați și cuvinte brutale, spuse dincolo de pereți, sau chiar atmosfera unor încăierări ?! Nu vă uitați cu jenă la soție, nu le dați vreo ocupație copiilor dv., numai ca să nu mai audă ceva neplăcut ? Probabil că așa faceți și vă rugați ca dezagreabilul spectacol să se termine mai repede, cumva. Poate că nu vă plîngeți nimănui de comportarea vecinului, poate că vă este jenă, poate că vă autoconvingeți că ar fi vorba de un fapt ce nu se va mai repeta, în sfîrșit — poate că aveți să-l scuzați în vreun fel pe cel care v-a deranjat. Dar știrea de spirit ce v-a produs-o le mine sau, mai bine zis, urmările sale, care, adunîndu-se, duc la acea astenie nervoasă ori altă boală asemănătoare. Și continuați a suporta impolitețea vreunui vecin, fără a-i aminti că un criteriu al civilizației este și modul de comportament, respectul pe care-1 acorzi semenului tău. Nu dorim să fim moraliști — postură nu prea agreată — dar ne simțim datori să semnalăm aspectul în sine, a te comporta civilizat și acasă este o obligație (socială, dar), însă și o chestiune de principiu, a cărei respectare îți va atrage stima celor din jur. Nu este vorba de a umbla — spre exemplu — în vîrful picioarelor prin apartamentul în care locuiești, nu este vorba de a discuta pe șoptite cu membrii familiei — ar fi stupid ca cineva să pretindă aceasta — ci de a nu depăși anumite limite. Și aceasta, pentru simplul motiv că trăim într-o colectivitate, care, în general, respectă anumite norme de conduită. Să apelăm la un element oarecum concret , într-un bloc locuiesc cîteva zeci de familii despărțite doar prin niste pereți. In condițiile în care statul a asigurat apartamente confortabile, în blocuri cu profiluri elegante, amplasate după criterii bine gîndite, pentru a îmbina frumosul cu utilul, ei bine, în asemenea condiții, de ce nu ne-am comporta pe măsura celor oferite ? A nu avea tÂldură Într-o cameră, ni se pare, acum, a fi de neconceput, dar de ce nu ni s-ar părea la fel și cînd cineva ne tulbură liniștea atît de necesară reconfortării după o zi de muncă la serviciu ? Argumentul este simplu, atît de simplu, încît rămîne valabil. Insă, unele situații sînt în flagrantă contradicție cu dorința — o credem ca fiind (aproape) unanimă — de a locui într-un cadru animat de respectul pentru cei din jur. Discutăm cu tovarășul Paul Szabó, vicepreședinte al Consiliului popular al orașului Vaslui, despre problema neînțelegerii între vecini și, implicit, despre prejudiciile pe care le aduc colocatari. Iată, în cîteva cuvinte, altor și opinia interlocutorului: „Din păcate, în unele blocuri locuiesc și oameni turbulenți, cei care au mereu de contestat ceva (în familie!), exteriorizîndu-se violent și deranjîndu-i, astfel, pe ceilalți. De cele mai multe ori, asemenea persoane ajung în audiențe la Consiliul popular, fie pentru a-l reclama pe altul, fie pentru solicita schimbarea repartiției ș.a.m.d. Urmează multe ore pierdute N. LIVEANU (continuate In paga 3 al în pagina a 4-a GENEVA ■ Lucrările Comitetului pentru dezarmare ■ Proteste împotriva bombardamentelor aviației americane în Laos V O HOTARIRE A CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND APLICAREA SISTEMULUI CONTRACTUAL ÎN ACTIVITATEA DE CERCETARE ȘTIINțIFICĂ Consiliul de Miniștri a emis o hotărîre privind aplicarea sistemului contractual in activitatea de cercetare științifică. Hotărîrea staiutează cadrul, legal de încheiere a contractelor în domeniul cercetării științifice și prevede măsuri menite să asigure o reglementare unitară a obligațiilor și drepturilor care revin unităților executante și celor beneficiare. In hotărâre se arată că Academia Republicii Socialiste România și academiile de științe cu unități de cercetare, în subordine, precum și unele unități de cercetare din cadrul organelor centrale funcționează în regim economic. Pentru finanțarea unor cheltuieli care depășesc veniturile realizate din contractele de cercetare, acestea pot puimi dotații de la bugetul de stat, îndeosebi pentru teme de cercetare care prezintă importanță pentru dezvoltarea economică și socială a țării. Urmărind o împletire judicioasă a cerințelor de dezvoltare a bazei tehnico-imateriale a unităților, cu cointeresarea personalului acestora la soluționarea cit mai operativă și cu rezultate scontate a obligațiilor asumate prin contract, hotărîrea stabiliește sistemul de împărțire a beneficiilor realizate din contractele de cercetare. Astfel, beneficiile se repartizează și se folosesc pentru vărsăminte la bugetul statului, pentru fondul de rezervă și de dezvoltare a bazei materiale proprii a unității, pentru acordarea de gratificații și premii personalului din activitatea de cercetare și pentru alte destinații. In scopul aplicării prevederilor Legii privind organizarea activității de cercetare științifică în Republica Socialistă România, hotărîrea prevede că ministerele și celelalte organe centrale trebuie să întreprindă măsuri pentru valorificarea în practică a rezultatelor obținute în termen de cel mult trei luni de la receptionarea lucrărilor de cercetare. In cazurile în care valorificarea rezultatelor cercetării necesită executarea de investiții sau, alte lucrări pregătitoare, beneficiarul este obligat ca împreună cu organul ierarhic superior să ia măsuri corespunzătoare pentru începerea acestor lucrări. In cazul în care se constată că cercetarea științifică nu a dat rezultatele prevăzute în contract, sau nu a fost aplicată, provocînd pagube economiei naționale, se va institui o comisie de analiză care va stabili mărimea pagubelor, persoanele vinovate și modalitățile de recuperare daunelor. De asemenea, pentru neexecutarea obligațiilor stabilite prin contract se vor plăti penalități. Consiliului Național al Cercetării Științifice, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale, îi revine sarcina să asigure controlul îndrumarea încheierii contracoatelor de cercetare, precum și urmărirea respectării prevederilor contractuale și eficiența economică obținută prin aplicarea rezultatelor cercetărilor. Aceste reglementări vor contribui la folosirea mai rațională și eficientă a potențialului uman și material din institutele de cercetări, la apropierea de nevoile cercetării științifice producției și ale dezvoltării economiei și culturii, la reducerea duratei de aplicare în producție a rezultatelor obținute. (Agerpres) N Averea obștească 9 nu-i un bun din care să se înfrupte cine nu muncește u o singură străbătînd satele dată, județului, am întîlnit numeroși oameni diseptînd cu aprindere despre hărnicia semenilor lor, despre cooperativa agricolă a cărei zestre a sporit necontenit, dezbătînd probleme la ordinea zilei. Aceasta dovedește că locuitorii satelor vasluiene sunt preocupați de creșterea continuă a averii obștești — implicit și a lor — conștienți că numai laolaltă, tînăr și vîrstnic, pot înfăptui ceea ce și-au propus în planurile de producție ale unităților lor. O mulțime de lucruri vin să confirme faptul că statornicirea unei conștiințe înaintate imprimă în conduita fiecărui țăran responsabilități pentru bunul mers al muncii în C.A.P., pentru dezvoltarea multilaterală a cooperativei, păstrarea și apărarea avutului obștesc. Din păcate, nu peste tot asemenea preocupări majore și-au găsit un climat prielnic. Mai există membri cooperatori — unii chiar cu munci de răspundere — stăpîniți de dorința unei înavuțiri cu orice preț. Ei uită că între efortul unanim pentru înflorirea cooperativei și cel de ridicare continuă a satului există o trainică legătură și că drept, cinstit ca fiecare primească echivalentul efortului depus, nu să vină și să-și este să ia de-a gata, cu de la sin putere, ci vrea, din producț rezultată. Dar să lăsăm să vorbeasc faptele. „De multă vreme, la noi, averea obștească se află la discreția președintelui, inginerilui agronom, a unor brigaderi și a neamurilor acestor. Nu poți spune ceva, că Ion Mită și Aron Peterfi (președintele C.A.P. și, respectiv, inginerul agronom — n.n.) tăbărăsc cu pumnii pe tine. Aș s-a intimplat cu cetățen Ghiță Codreanu și Gheorgh Anton. Veniți la Bogdănești , vă veți convinge”. Urmeaz semnăturile mai multor cetițeni. Am citat dintr-o scrisoarerimită la redacție, în prim jumătate a lunii ianuarie. A urmat apoi alte două. Concomitent, asemenea sesizări s-a primit la U.J.C.A.P. și la Comitetul județean de partid. I ziua de 15 februarie, am da curs invitației și ne-am depla sH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-al Mărfuri în valoare de peste jumătate de milion de lei, socotind numai tricotajele, confecțiile și încălțămintea dedicate exclusiv cadourilor, se află de cîteva zile în magazinele vasluiene. Printre acestea la dispoziția cumpărătoarelor și mai ales a cumpărătorilor se află peste 47.000 de mărțișoare, tricotaje de mătase în valoare de circa 100.000 lei, țesături de bumbac în culori și dimensiuni variate, încălțăminte fină, noi modele de bijuterii etc. etc. Se poate afirma că în acest an „Decada mărțișorului" a pășit, cu dreptul pe uielea cuile vasluiene, LA VASLUI „DECADA MĂRȚIȘORULUI“