Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 581-654)

1970-02-25 / nr. 625

Proletari din toate tari­le, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean R­idicarea continuă a nivelului politic și ideologic al comuniștilor și al celorlalți oameni ai muncii consti­tuie una din preocupările de sea­mă ale organelor și organizațiilor de partid. Și este normal să fie așa, deoarece viața, experiența demonstrează, fără pu­tință de tăgadă, că o dată cu creșterea conștiinței oamenilor, participarea lor la Îndeplinirea sarcinilor economice, politice și social-culturale este tot mai activă, mai rodnică. Pornind, așadar, de la această idee, or­ganele și organizațiile de partid de la sate, îndrumate cu grijă de Comitetul ju­dețean Vaslui al P.C.R., au acordat o atenție sporită organizării învățămîntului de partid, a cărui forță de atracție și efi­ciență cunoaște, în acest an, noi valențe generate de documentele Congresului al X-lea al P.C.R. Ținînd seama de diversitatea preocupă­rilor și preferințelor celor ce muncesc in întreprinderile agricole de stat și de me­canizare a agriculturii, în cooperativele agricole de producție, organizațiile de bază respective au organizat cercurile și cursurile cu mai mult discernămînt, au selecționat propagandiștii și lectorii din rîndul cadrelor cu o temeinică pregătire și experiență în acest domeniu, au alcă­tuit, în marea majoritate a cazurilor, te­matici interesante care permit asigurarea studierii și aprofundării de către cursanți a politicii interne și externe a partidului și statului nostru, a principiilor care stau la baza perfecționării orinduirii socialiste, a problemelor actuale de dezvoltare eco­nomică, a vieții politice și social-culturale din patria noastră. A fost, de asemenea, îmbunătățită mun­ca de pregătire și de instruire a propa­gandiștilor și a lectorilor, prin organiza­rea mai frecventă pentru aceștia a unor expuneri și consultații pe diverse teme care constituie obiectul dezbaterilor în cercuri și cursuri. De la deschiderea învățămîntului și pînă în prezent, au fost ținute de către membri ai biroului Comitetului județean, activiști și lectori ai acestuia, mai bine de 350 de expuneri în fața propagandiș­tilor, lectorilor și cursanților, s-au orga­nizat discuții pe marginea unor aseme­nea probleme ca : definirea și trăsăturile etapei actuale de dezvoltare a țării, noul sistem de organizare, normare și retribu­ire a mncii în cooperativele agricole de producție, creșterea rolului conducător al partidului, sarcinile comuniștilor și a ce­lorlalți oameni ai muncii de la sate cu privire la înflorirea continuă a agricultu­rii etc. ; membri ai Comitetului județean de partid s-au informat periodic asupra principalelor preocupări ale organelor și organizațiilor de partid pentru dezvoltarea economică și social-culturală a județului și realizarea integrală a sarcinilor de plan pe 1970 — ultimul an al cincinalului. Toate acestea, ca și faptul că organiza­țiile de bază­ conduc cu mai multă com­petență și spirit de răspundere invățămîn­­tul de partid, au contribuit la obținerea unor rezultate demne de menționat. In marea majoritate a unităților agricole de stat și cooperatiste se desfășoară în cercuri și cursuri o activitate concretă, utilă și eficientă, evidențiată in creșterea nivelu­lui de conștiință al oamenilor, în parti­ciparea lor tot mai activă la înfăptuirea cu succes a politicii partidului. La cercurile de studiere a problemelor economice ale cooperativelor agricole de producție care își desfășoară activitatea fn comunele Tanacu, Codăești și Fălciu— ca să amintim doar cîteva — s-au dezbă­tut, într-un mod corespunzător, aspectele legate de organizarea, normarea și retri­buirea muncii în C. A. P., majoritatea cursanților, subliniind, în intervențiile lor, importanța măsurilor adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 10—13 decembrie 1969 și Plenara Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție pen­tru dezvoltarea, în continuare, a agricul­turii, obținerea unor producții sporite, creșterea bunăstării oamenilor. Este me­ritul propagandiștilor respectivi care au știut să realizeze o legătură organică în­tre problemele teoretice cu sarcinile ac­tuale și de perspectivă ce stau in fața ce­lor ce muncesc pe ogoare privind valorifi­carea deplină a rezervelor existente în vederea dobîndirii de noi succese în în­tărirea economică a unităților agricole. In alte locuri, cum ar fi, de exemplu, la întreprinderea de mecanizare a agri­culturii Vaslui, cooperativa agricolă de producție din Tăcuta, propagandiștii și lectorii care conduc cercurile în care se studiază probleme de educație moral-ce­­tățenească au reușit, prin expunerile ținu­te, să stimuleze interesul cursanților față de temele dezbătute, să-i antreneze la dis­cuții deosebit de rodnice. S-a insistat, astfel, pe baza unor fapte concrete, asu­pra unor probleme legate de comporta­rea oamenilor in procesul muncii, în so­cietate și familie, precum și asupra u­­nor aspecte privind dezvoltarea și apă­rarea avutului obștesc, creșterea com­bativității față de acei care într-un fel sau altul aduc prejudicii bunului mers al activității economice. (continuare în pag. a 2-a) CONCRET, UTIL ȘI EFICIENT-IMPERATIVE ALE ÎNVÂȚĂMÎNTULUI DE PARTID DE LA SATE AUREL ȚOLESCU, secretar al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. 1 SOS, po valea I igesir N iște locuri uduioase,­ peticite cu zăpadă.­­­ Viile și livezile lm­t 1­bracă dealul Mariig­i și Boșcana ca un moderni > costum national. Boteștii­ 5 sunt mai sus, Gugeștii mail­e jos — pe aceeași valet î punctată cu iazuri a Blă­n­geștilor. Locuitorii intregii­ c­omune sunt insă la fei des­i iubitori ai frumosului co­­­tidian, la fei de iscusiți —\ fmeșimari­ ­ mai cu seamă cind estet > vorba de satul în care tră­i­t iese și muncesc. Fapte? Dar­ >ci­ne nu sunt ! Iată,­ bunăoa­­­­­ră, in urmă cu citeva zile. Ș­i venise vorba, pe cind nel 'aflam intii la Gugești, apoi­­­ la Boțești — despre depu­­­­­­ta­t. In comitetul executivi >al consiliului popular co­ S ț mu mai sunt 41, in discuție? > reveneau insă numele al ?patru dintre ei: Gheorghel­­ Pasat, Aurelia Lupu, Marial­­ Enache și Veronica Dobre.­ I’Rosteau aprecieri la adre­s­a sa activității acestora nu­ e doar primarul, tovarășull \ G­rigor­e Luca, ori secreta­­­­­rul comitetului comunal de l­a partid, Iov. Ion Munteanu,e­tc. și numeroși cetățeni cul leare s-a intimplat să ne­­­ intilnim și să discutăm. Ami­­ umplut, încet-incet, multe­ i pagini din carnetul de re­ i­eporter. Recitindu-le acuml \ne bucurăm din nou.­ îGheorghe Pasat este de­< )canul de virstă al deputa­ților din comuna Boțești,5 } aceasta nu-i împiedică, ini [ schimb, să fie un exemplu­ I de vioiciune și hărniciei­­ pentru toți ceilalți deputați , cit și pentru cetățenii del­­ toate virstele. Veronica< IS Dobre este directoare de­­­­ școală, Maria Enache loc­­,­țiitoare de secretar a com­i­. S. CONSTANTINIU (continuare în pag. a 2-al I Printre muncitorii fruntași care aduc o con­tribuție substanțială la reușita spectacolelor de la Teatrul „V. I. Popa" din Bîrlad se află și e­­lectricianul Victor Munteanu. Iată-1, în clișeul nostru, la orga de lumini, înaintea începerii spec­tacolului. La F.R.B. Utilaje moderne, S.D.V.-uri corespunzătoare Acțiunea de extindere și modernizare a fabricii noas­tre are loc paralel cu dotarea unor secții productive cu ma­șini noi. Astfel, ascuțitorile din atelierul scule și din secția de strungărie au fost de curînd dotate cu mașini de ascuțit tip „Agathon", care vor asigu­ra, printre altele, o răcire a metalului prin intermediul unui lichid special, diferit de binecunoscuta emulsie. Succesele de producție ob­ținute în atelierul dispozitive din cadrul secției sculerie își au izvorul și în dotarea cu mașini de înaltă tehnicitate și precizie, cum ar fi: mașina de frezat F.I.P. 2 Dekel, mașina F.H. 500 Studer, mașina de rectificat universală. Bine pregătiți profesional, dispunînd de o dotare tehnică corespunzătoare, sculerii asi­gură și pentru acest an înde­plinirea la timp și in condi­ții de calitate a necesarului de S.D.V.-uri pentru secțiile productive. C. IORDACHE rectificator în interiorul ziarului 1 ■ Pe aceeași lungime de undă cu comuniștii f » Impresii la sărbătoarea cârtii Cu 8 zile mai devreme Uniunea județeană a coo­perativelor de consum și-a îndeplinit la 20 februarie, planul valoric și cantitativ la principalele produse de achiziție, pentru lunile ia­nuarie și februarie. Printre achizitorii care și-au adus o contribuție sporită la reali­zarea indicatorilor de plan se află cei de la cooperati­vele din Vaslui, Banca, Ivă­­nești, Negrești, care însu­mează realizări și depășiri între 140—170 la sută. Mecanizatori ce deservesc C.A.P.-ul Stănilești au trecut cu toate zonele la executarea arăturilor in grădina de legume. S Pe teme cetățenești AH, (din nou) /! ■ Cînd respectul față de colocatari este o noțiune necunoscută fii Întîi o vorbă urîtă, apoi audiențe, apoi..., (și iar, și iar) apoi... si „Educație" în familie ■ Atît de corecți la serviciu, iar acasă... ■ Vecine, VREAU SA TE STIMEZ ! Intem convinși că exclamația, care ține loc de titlu, este obiș­nuită multor cititori, locuitori ai orașelor din județul nostru. De cîte ori nu aț­ pronunțat a­­celeași cuvinte, pe un ton variind între resemnare și explozie nervoa­să, la auzul unor obsedante ciocăni­­turi în calorifer, al unor melodii (am­plificate la maximum de radioul, te­levizorul sau magnetofonul vecinului din apartamentul de alături sau de deasupra celui locuit de dv.) pe care nu ați dori nicidecum să le ascultați într-un moment în care — să zicem— vă odihniți, al unor țipete de mamă (grijulie­­­ care îl „educă" pe eopii, folosind un ton de... locomotivă ? Dar cînd mai înregistrați și cuvinte bru­tale, spuse dincolo de pereți, sau chiar atmosfera unor încăierări ?! Nu vă uitați cu jenă la soție, nu le dați vreo ocupație copiilor dv., numai ca să nu mai audă ceva neplăcut ? Pro­babil că așa faceți și vă rugați ca dezagreabilul spectacol să se termine mai repede, cumva. Poate că nu vă plîngeți nimănui de comportarea ve­cinului, poate că vă este jenă, poate că vă autoconvingeți că ar fi vorba de un fapt ce nu se va mai repeta, în sfîrșit — poate că aveți să-l scu­zați în vreun fel pe cel care v-a de­ranjat. Dar știrea de spirit ce v-a produs-o le mine sau, mai bine­ zis, urmările sale, care, adunîndu-se, duc la acea astenie nervoasă ori altă boală asemănătoare. Și continuați a suporta impolitețea vreunui vecin, fără a-i aminti că un criteriu al civi­lizației este și modul de comporta­ment, respectul pe care-1 acorzi se­menului tău. Nu dorim să fim mora­liști — postură nu prea agreată — dar ne simțim datori să semnalăm aspectul în sine, a te comporta civi­lizat și acasă este o obligație (socia­lă, dar), însă și o chestiune de prin­cipiu, a cărei respectare îți va atra­ge stima celor din jur. Nu este vor­ba de a umbla — spre exemplu — în vîrful picioarelor prin apartamen­tul în care locuiești, nu este vorba de a discuta pe șoptite cu membrii familiei — ar fi stupid ca cineva să pretindă aceasta­­ — ci de a nu de­păși anumite limite. Și aceasta, pen­tru simplul motiv că trăim într-o co­lectivitate, care, în general, respec­tă anumite norme de conduită. Să a­­pelăm la un element oarecum con­cret , într-un bloc locuiesc cîteva zeci de familii despărțite doar prin niste pereți. In condițiile în care statul a asigurat apartamente confor­tabile, în blocuri cu profiluri ele­gante, amplasate după criterii bine gîndite, pentru a îmbina frumosul cu utilul, ei bine, în asemenea condiții, de ce nu ne-am comporta pe măsura celor oferite ? A nu avea tÂld­ură În­tr-o cameră, ni se pare, acum, a fi de neconceput, dar de ce nu ni s-ar părea la fel și cînd cineva ne tulbură liniștea atît de necesară re­­confortării după o zi de muncă la serviciu ? Argumentul este simplu, atît de simplu, încît rămîne valabil. Insă, unele situații sînt în flagrantă contradicție cu dorința — o credem ca fiind (aproape) unanimă — de a locui într-un cadru animat de res­pectul pentru cei din jur. Discutăm cu tovarășul Paul Szabó, vicepreșe­dinte al Consiliului popular al orașu­lui Vaslui, despre problema neînțele­gerii între vecini și, implicit, despre prejudiciile pe care le aduc colocatari. Iată, în cîteva cuvinte, altor și opinia interlocutorului: „Din păcate, în unele blocuri locuiesc și oameni turbulenți, cei care au mereu de con­testat ceva (în familie!), exteriori­­zîndu-se violent și deranj­îndu-i, ast­fel, pe ceilalți. De cele mai multe ori, asemenea persoane ajung în au­diențe la Consiliul popular, fie pen­­­tru a-l reclama pe altul, fie pentru solicita schimbarea repartiției ș.a.m.d. Urmează multe ore pierdute N. LIVEANU (continuate In pag­a 3 al în pagina a 4-a GENEVA ■ Lucrările Comitetului pentru dezarmare ■ Proteste împotriva bombardamentelor avi­ației americane în Laos V O HOTARIRE A CONSILIULUI DE MINIȘTRI PRIVIND APLICAREA SISTEMULUI CONTRACTUAL ÎN ACTIVITATEA DE CERCETARE ȘTIINțIFICĂ Consiliul de Miniștri a e­­mis o hotărîre privind aplica­rea sistemului contractual in activitatea de cercetare știin­țifică. Hotărîrea stai­utează cadrul, legal de încheiere a contrac­telor în domeniul cercetării științifice și prevede măsuri menite să asigure o reglemen­tare unitară a obligațiilor și drepturilor care revin unități­lor executante și celor bene­ficiare. In hotărâre se arată că A­­cademia Republicii Socialiste România și academiile de ști­ințe cu unități de cercetare, în subordine, precum și une­le unități de cercetare din ca­drul organelor centrale func­ționează în regim economic. Pentru finanțarea unor chel­tuieli care depășesc venituri­le realizate din contractele de cercetare, acestea pot pu­imi dotații de la bugetul de stat, îndeosebi pentru teme de cer­cetare care prezintă importan­ță pentru dezvoltarea econo­mică și socială a țării. Urmărind o împletire­ judi­cioasă a cerințelor de dezvol­tare a bazei tehnico-im­ateria­­le a unităților, cu cointere­sarea personalului acestora la soluționarea cit mai operati­vă și cu rezultate scontate a obligațiilor asumate prin con­tract, hotărîrea stabiliește sis­temul de împărțire a bene­ficiilor realizate din contracte­le de cercetare. Astfel, be­neficiile se repartizează și se folosesc pentru vărsăminte la bugetul statului, pentru fondul de rezervă și de dezvoltare a bazei materiale proprii a uni­tății, pentru acordarea de gratificații și premii persona­lului din activitatea de cer­cetare și pentru alte desti­nații. In scopul aplicării prevede­rilor Legii privind organiza­rea activității de cercetare științifică în Republica Socia­listă România, hotărîrea pre­vede că ministerele și cele­lalte organe centrale trebuie să întreprindă măsuri pentru valorificarea în practică a re­zultatelor obținute în termen de cel mult trei luni de la receptionarea lucrărilor de cercetare. In cazurile în care valorificarea rezultatelor cer­cetării necesită executarea de­­ investiții sau,­ alte lucrări pre­gătitoare, beneficiarul este o­­bligat ca împreună cu orga­nul ierarhic superior să ia măsuri corespunzătoare pen­tru începerea acestor lucrări. In cazul în care se constată că cercetarea științifică nu a dat rezultatele prevăzute în contract, sau nu a fost apli­cată, provocînd pagube eco­nomiei naționale, se va insti­tui o comisie de analiză care va stabili mărimea pagubelor, persoanele vinovate și mo­dalitățile de recuperare daunelor. De asemenea, pen­­­tru neexecutarea obligațiilor stabilite prin contract se vor plăti penalități. Consiliului Național al Cer­cetării Științifice, împreună cu ministerele și celelalte or­gane centrale, îi revine sar­cina să asigure controlul îndrumarea încheierii contrac­oa­telor de cercetare, precum și urmărirea respectării preve­derilor contractuale și eficien­ța economică obținută prin a­­plicarea rezultatelor cercetă­rilor. Aceste reglementări vor contribui la folosirea mai ra­țională și eficientă a potenția­lului uman și material din institutele de cercetări, la a­­propierea de nevoile cercetării științifice producției și ale dezvoltării economiei și cul­turii, la reducerea duratei de aplicare în producție a rezul­tatelor obținute. (Agerpres) N Averea obștească 9 nu-i un bun din care să se înfrupte cine nu muncește u o singură străbătînd satele dată, ju­dețului, am întîlnit nu­meroși oameni disep­­tînd cu aprindere despre hărnicia semenilor lor, despre cooperativa agricolă a cărei zestre a sporit neconte­nit, dezbătînd probleme la ordinea zilei. Aceasta dovedeș­te că locuitorii satelor vasluie­­ne sunt preocupați de crește­rea continuă a averii obștești — implicit și a lor — con­știenți că numai laolaltă, tî­­năr și vîrstnic, pot înfăptui ceea ce și-au propus în planu­rile de producție ale unităților lor. O mulțime de lucruri vin să confirme faptul că statornici­rea unei conștiințe înaintate imprimă în conduita fiecărui țăran responsabilități pentru bunul mers al muncii în C.A.P., pentru dezvoltarea multilaterală a cooperativei, păstrarea și apărarea avutului obștesc. Din păcate, nu peste tot a­­semenea preocupări majore și-au găsit un climat prielnic. Mai există membri cooperatori — unii chiar cu munci de răspundere — stăpîniți de do­­­rința unei înavuțiri cu orice preț. Ei uită că între efortul unanim pentru înflorirea co­operativei și cel de ridicare continuă a satului există o trainică legătură și că drept, cinstit ca fiecare primească echivalentul efortu­lui depus, nu să vină și să-și este să ia de-a gata, cu de la sin putere, ci­ vrea, din producț­ rezultată. Dar să lăsăm să vorbeasc faptele. „De multă vreme, la noi, a­verea obștească se a­flă la dis­creția președintelui, ingineri­lui agronom, a unor brigad­eri și a neamurilor acestor. Nu poți spune ceva, că Ion Mită și Aron Peterfi (preșe­dintele C.A.P. și, respectiv, in­ginerul agronom — n.n.) tăbă­răsc cu pumnii pe tine. Aș s-a intimplat cu cetățen Ghiță Codreanu și Gheorgh Anton. Veniți la Bogdănești , vă veți convinge”. Urmeaz semnăturile mai multor ceti­țeni. Am citat dintr-o scrisoar­erimită la redacție, în prim jumătate a lunii ianuarie. A urmat apoi alte două. Conco­mitent, asemenea sesizări s-a primit la U.J.C.A.P. și la Co­mitetul județean de partid. I ziua de 15 februarie, am da curs invitației și ne-am depla­ sH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-al Mărfuri în valoare de peste jumătate de milion de lei, socotind numai tricotajele, confecțiile și încălțămintea dedicate exclusiv cadourilor, se află de cîteva zile în ma­gazinele vasluiene. Printre a­­cestea la dispoziția cumpă­rătoarelor și mai ales a cum­părătorilor se află peste 47.000 de mărțișoare, tricota­je de mătase în valoare de circa 100.000 lei, țesături de bumbac în culori și dimen­siuni variate, încălțăminte fi­nă, noi modele de bijuterii etc. etc. Se poate afirma că în acest an „Decada mărți­șorului" a pășit, cu dreptul pe uielea cui­le vasluiene, LA VASLUI „DECADA MĂRȚIȘORULUI“

Next