Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)
1970-06-30 / nr. 730
VREMEA NOUĂ • A m Mimii Prof. MIHALACHE MOCANU, inspector general al Inspectoratului școlar județean Vaslui devenit o tradiție ca în această zi a verii în țara noastră să aibă loc sărbătoarea oamenilor de la catedră, simbol al prețuirii și încrederii pe care le-o acordă Partidul Comunist Român. Oriunde își desfășoară activitatea, omul de la catedră îndrumă tînăra generație spre marile comori ale științei și artei, el insuflă încrederea în viitorul strălucit al țării, cultivîndu-i dragostea față de patrie și partid, față de ideile generoase ale comunismului. Slujitorii învățămîntului au făcut din nobila lor profesiune un ideal de viață, militînd pentru respectul față de muncă, pentru dragostea de adevăr și ideile înaintate ale socialismului. In ultimul sfert de secol — așa cum sublinia Iov. NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al X-lea al partidului »s-a dezvoltat puternic baza materială a învățămintului, a ocrotirii sănătății, a științei ți culturii , fiecare al cincilea cetățean este elev sau student, toți oamenii muncii au acces la comorile artei, stiinței și culturii". Noua lege a Invățămîntului a intrat in istoria școlii românești ca un salon de maximă însemnătate. Instrucția soolară a fost ridicată la nivelul exigențelor actuale, cariferindu-se invățămîntului baze moderne, asigurindu-se totodată sporirea eficienței muncii de educație comunistă - factor activ in făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate. In anul școlar 1969-1970, generalizarea învățămintului de 10 ani a marcat un nou moment în istoria școlii noastre, un moment de răscruce. Pregătirea viitorilor constructori al comunismului, In condițiile revoluției științifice și tehnice mondiale, nivelul de cultură al fiecărui om trebuie să atingă noi coordonate. Tocmai de aceea conducerea noastră de partid și de stat a asigurat condiții prielnice desfășurării învățămîntului gratuit și obligatoriu de zece ani. Ținînd cont de condițiile și de cerințele contemporaneității, cadrele didactice din județ și-au intensificat eforturile, obținînd rezultate bune și foarte bune. Casele a XI-a ale școlii generale au reușit să asimileze un bagaj de cunoștințe corespunzător, care va facilita însușirea în bune condiții a unei profesiuni în cadrul școlilor postgenerale. Absolvenții claselor a VIll-a se dovedesc a fi bine pregătiți, iar la bacalaureat se înregistrează rezultate din ce în ce mai bune. Seriile de absolvenți ai liceelor de cultură generală, ai liceelor de specialitate și ai școlilor tehnice și profesionale din anul acesta au dovedit o mai temeinică însușire a materiei predate. In noile condiții, elevii reușesc să adînceascâ mai bine chestiunile teoretice și practice, să treacă de la memorarea mecanică a teoremelor, postulatelor și legilor la aplicarea lor în cadrul lucrărilor de laborator, la rezolvarea unor exerciții și probleme complexe. Fenomenul artistic, cu implicațiile lui etice și sociale, este din ce în ce mai bine intuit de absolvenții liceelor. Aceasta a permis o mai armonioasă dezvoltare a personalității umane și intelectuale a absolvenților, o mai justă înțelegere a semnificațiilor vremlor pe care le trăim. Abnegația cu care participă tînăra generație la munca de înlăturare a efectelor calamităților naturale din luna mai dovedește că am crescut oameni de nădejde, viitori constructori devotați ai comunismului. Adevărata muncă a pedagogului nu se rezumă ,ci transmiterea unor noțiuni și formule abstracte, ci ea trebuie să fie concretizată în formarea omului nou, Integrat conștient complexului vieții sociale a țării. Avem o mare răspundere în fața istoriei. Fără cunoașterea a ceea ce a dat valoros geniul uman în decursul dezvoltării societății omenești nu se pot transforma în fapte marile idealuri și aspirații ale umanității. A ști mai mult și mai bine este o datorie partinică a fiecăruia dintre noi. Pornind de aici, corpul profesoral din județul Vaslui este cuprins el însuși intr-un amplu proces de autoeducație. Invățînd pe alții, învățăm și noi. In această zi de 30 iunie ne face plăcere să schițăm în cîteva trăsături portretul semănătorului de înțelepciune ți omenie : modest, calm, iubitor de frumos, devotat progresului uman. Să ne fie îngăduit, ca în numele Inspectoratului școlar județean să le strîngem mina frățește tuturor cadrelor didactice din județul nostru, să le felicităm cu toată dragostea pentru rezultatele dobîndite, să le urăm noi succese in vederea traducerii in fapt a mărețelor îndatoriri ce le revin, privind instruirea și educarea tineretului, răspîndirea luminii cărții în mijlocul maselor și promovarea idealurilor de pace și fericire. lude> Manifestări cultural-artistice După cum ne informează corespondentul voluntar Jenică Arsene, la căminul cultural Munteni de Jos au fost deschise, de curînd, două interesante expoziții: una de carte agricolă și cealaltă de artă populară. Rețin atenția numeroasele piese de artizanat (cusături, broderii, carpete, costume populare), adunate de profesoara Angelina Bufă. Multe din aceste obiecte sînt executate de elevele școlii generale din localitate, din rîndul cărora s-au remarcat Zina Modoranu, Aurica Carabaș, Angela Nițoi. Duminică, pe scena căminului cultural din Todirești, s-a desfășurat faza comunală a celei de-a șasea Bienale de teatru pentru amatori „I. L. Caragiale". Au fost prezentate piesele într-un act ,,Logodna de duminică’’ de George Stoian, de către artiștii din satul Todirești, și ,Comedie cu oltenii de Gh. Vlad, de cei din satul Rafaila, sub îndrumarea artistică a lui Ion Dumbravă și, respectiv, Octav Grecu. Dintre interpreții celor două piese, s-au distins Maria Stere, Vera Preda, Victor Suditu (Todirești) și Mina Cîrțu, Ion Tabarcea, Elena Miron (Rafaila). Faza a fost cîștigată de todireșteni. Aprecieri deosebite unei lucrări medicale românești Medicul Virgiliu Goji, doctor docent, șeful secției de pneuroo- ftiziologie a spitalului „Dr. Victor Babeș”, din Craiova, a susținut la cel de al 3-lea Congres Internațional de medicină preventivă și socială, desfășurat recent la Veneția, comunicarea „Observațiuni asupra frecvenței actuale a simptomatologiei bronho-respiratorii în mediul urban”. Datorită nivelului său științific, profunzimii cu care a fost analizată această temă, lucrarea a primit aprecieri deosebite — ele fiind adresate deopotrivă autorului, cât și școlii românești de prevenire și combatere a tuberculozei. La înapoiere, medicul craiovean a declarat corespondentului „Agerpres”, M. Coandă: „Cele peste 200 de comunicări susținute la Congres de către specialiști din peste 40 de țări s-au referit la teme deosebit de importante pentru prevenirea îmbolnăvirilor, îndeosebi a celor referitoare la cancer, bronhopneumopatii, afecțiuni cardiovasculare și reumatism. Participanții au ajuns, în unanimitate, la concluzia că renunțarea la fumat, desfășurarea unei vieți igienice normale, alimentația diversă și completă, îmbinarea muncii intelectuale cu sportul, înlăturarea sedentarismului, asociate cu o acțiune continuă, desfășurată în circumscripțiile sanitare pentru depistarea din timp a tuturor afecțiunilor, sunt factori ce preîntîmpină și reduc substanțial îmbolnăvirile, conducând la prelungirea duratei de viață a populației". (Agerpres). A cîștigat lotul cel mare Lai Goetică Tomescu din comuna Vulturești, achizitor-gestionar la cooperativa de consum din Negrești, grozav H mai place să-și caute norocul in loz in plic. Tot căutîndu-și norocul agățat pe o ață, prin borcane și serviete, sau printr-un bufet sătesc, intr-o zi l-a găsit. Cînd să-și „fileze” lozul, ce să vezi ! Scria dar: 8.189 lei. Curios norocul ăsta ! A clipit de vreo zece ori și nu-i venea să creadă pină ce i s-a explicat că banii avans luați de la casieria cooperativei erau pentru achiziții de mărfuri și nu pentru loz in plic. A plecat, apoi, să se gîndească doi ani și patru luni dacă există, intr-adevăr, loturi in valoare de 8.189 de lei. R ECRAN , „Splendoare în iarbă" ealizat în 1961 după un scenariu de William Inge, „Splendoare în iarbă" In regia lui Elia Kazan, este un film-cronică a unei epoci, un film despre America anilor de criză de după 1928. Destinul celor doi eroi principali — tinerii Deanie și Bud a căror dragoste puternică nu se va realiza — este determinat de realitatea complexă a lumii în care trăiesc. Caracterizîndu-și minuțios personajele, urmărindu-se evoluția, regizorul a căutat — așa cum singur declară — să pună la lumină „contrastul între puritanismul extrem în moravuri și materialismul meschin al vieții cotidiene", „încerc în filmul meu să relev sufletul America..." spunea Elia Kazan, dar dincolo de orice intenții, mărturisite sau nu, „Splendoare în iarbă" este o operă mai mult descriptivă decît critică. Elementele subiectului sînt împletite cu îndemînare și cu un real simț al povestirii, dar aglomerarea detaliilor lipsește narațiunea de cursivitate. Ulmul este prea lung și ceea ce ne-au relevat celelalte realizări ale regizorului, („America, America" și „La est de Eden") marea sa forță epică, pierde din Intensitate din cauza acestui descriptivism exagerat. Creația actriței Natalie Cu festivalul — concurs „Melodiile verii", aflat la a doua ediție, sectorul cultural al Consiliului județean al sindicatelor și-a făcut, în acest an, prima „apariție” în public, după ce și-a asigurat, în prealabil, colaborarea altor două foruri județene : Comitetul pentru cultură și artă și Comitetul U.T.G. Ideea acestei colaborări e mai veche și n-ar fi cazul să o discutăm aici, dar felul cum s-a realizat ea nu ne lasă ca să o trecem cu vederea. Festivalul, avînd caracter periodic, își propune desc ofiecăruia. Atît în piesele orchestrale (Potpuriu de melodii românești) în aranjamentul lui Dumitru Moroșanu, și Bossa nova), cit și în acompaniamentul făcut Florentinei Timuș, s-a întrezărit o ușoară undă de neomogenitate, între suflători și chitariști, fără ca să scadă, în mare, calitatea interpretării. Realele posibilități ale formației de la Fabrica de confecții trebuie să fie puse în valoare printr-o muncă susținută și atentă. Altminteri, o pîndește Intrarea în ... anonimat. Mai omogenă ni s-a părut 11 MELODIILE VERZI* (ediția a Il-a) perirea și promovarea talentelor de muzică ușoară, exact același lucru pe care-l face un alt concurs județean, „Tinere speranțe”, ce se desfășoară sub egida Comitetului județean, al U.T.C. Dacă acesta din urmă vizează numai pe tineri, (vedeți și numele concursului!) celălalt, după cum ar fi de crezut, s-ar adresa tuturor. Dar și el a fost dominat tot de tineri, poate chiar prea tineri, elevi la școlile generale, profesionale și licee din județ. Așa s-a făcut că, din cele șase orchestre înscrise (și prezentate) la concurs, una a fost a Comitetului U.T.C. al F.R.R., patru ale caselor de cultură și doar ... una a sindicatelor. Dar aceasta nu constituie o problemă esențială și nici „travestiul" orchestrei „Vega”, care evoluează sub auspiciile Casei de cultură din Huși, și nu sub cele ale Comitetului sindicatului învățămînt, cum au încercat anumiți tovarăși să ne convingă. Esențială a fost desfășurarea propriu-zisă a Festivalului-concurs. Printre formațiile orchestrale care s-au distanțat net, se numără cele ale Fabricii de confecții din Vaslui și ale caselor de cultură din Bîrlad și Huși. De altfel, aceasta a fost și ordinea premiilor acordate de juriu. Cei șapte membri ai orchestrei vasluiene, care a obținut o mențiune la cel de-al IX-lea concurs republican al formațiilor artistice de amatori, păreau oarecum stîngaci. Lipsa contactului mai des cu publicul sau neexersarea bucăților interpretate au fost învinse de măiestria individuală a orchestra Casei municipale de cultură din Bîrlad, calitate care i-a permis să interpreteze piesele instrumentale cu acuratețe și originalitate. Este meritul, în primul rînd, al conducătorului acestei formații, Mencicov Nicolau. Hușenii, fără ca să facă vreun progres față de aceeași perioadă a anului trecut, s-au prezentat mai binișor decit toate celelalte orchestre. Celor de la Negrești, le lipsea finisarea, ca oricăror începători, iar orchestrei Casei de cultură din Vaslui și trebuia un dirijor. Cîștigătoarele concursului, Florentina Timuș, de la Vaslui, și Carmen Bourceanu, de la Huși, au dovedit calități vocale incontestabile. La I. Truțea și Elena Negru, situați pe locurile imediat următoare, un plus de exercițiu le-ar fi scos în evidență posibilitățile vocale, la fel ca și lui Ion Milichi și Silvia Simion, care au obținut mențiuni. Este regretabil însă faptul că, din motive subiective, doi cunoscuți interpreți de muzică ușoară, Marcel Ambăruș și Ștefan Luca, de la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, n-au fost prezenți la Festival. Participarea lor, ca și a lui Dumitru Jijie și Nelu Rainea, ar fi ridicat calitatea spectacolului. De menționat recitalurile Doinei Moroșanu și al lui Tony Molner, prezentate în afară de concurs. Festivalul — concurs „Melodiile verii" n-a reușit să pună în valoare întregul potențial artistic din județul nostru, în pofida încercărilor organizatorilor de a-i imprima unitate și substanță. MIRCEA COLOȘENCO Wood — în principalul rol feminin este poate lucrul cel mai firesc și mai întreg din tot filmul, relevind o puternică personalitate artistică. Ceilalți interpreți, printre care W. Beatty, Fred Stewart, Audrey Christie, se disting printr-o interpretare sobră, dar nedepășind încadrarea corectă în toi. „Noapte cu ceață" . filmul regizorului german Helmut Nietzschke este o ecranizare după romanul cu același titlu, „Noapte cu ceață" al Scriitorului H. Rank. Cartea i-a furnizat regizorului un subiect interesant pentru un film polițist reușit, dar realizarea nu este pe măsura modelului epic ales. Cîteva planuri —■ generic prezentînd un accident pe o șosea intr-o noapte cu ceață, crează tensiunea necesară unui bun început, solicitînd participarea spectatorului care are motive să se întrebe dacă a fost accident sau crimă. Dar elementele anchetei se leagă greu și neinspirat, lăsând mereu impresia de lucru tăcut, „regizat". Narațiunea cinematografică șchioapătă, se ivesc in complicațiile care sunt motivate prea îndemânatec. Lipsește acea dinamică interioară care împinge înainte desfășurarea oricărei acțiuni intr-un film. Intențiile educative sînt evidente, dar rămîn doar în faza de intenții și spectatorilor nu le mai rămîne decit să asiste la un final in care este, în sfîrșit, descoperit și pedepsit autorul accidentului, în persoana unuia dintre eroi, pe care, timp de mai bine de o oră, aparatul de filmat l-a ocolit cu cea mai mare grijă. S. ȘTEFANESCU i TPI Litoral, 70. Stațiunile din Mangalia ¥OTBAL Surprize de proporții în cea de a VIII-a etapa a returului Nici această întrerupere fortuită, prilejată de „El Mundial", n-a schimbat caracterul „furtunos" al campionatului primei divizii, Iară, în etapa a VIII-a a returului, înregistrăm o singură „performeră" în rîndul gazdelor: Farul Constanța. Și aceasta, în timp ce Politehnica a cîștigat la Brașov, Dinamo București la Craiova, U.T.A. la Ploiești și Jiul la Tg Mureș. Dacă victoria echipei lui Ozon era ușor previzibilă, cea a dinamoviștilor bucureșteni sau (mai ales) a studenților ieșeni însă, sunt de domeniul marilor surprize. Rezultatele de duminică, în general, au complicat foarte mult atît lupta din fruntea clasamentului, cît și cea pentru evitarea locului XV. Astfel, prin punctele acumulate de C.F.R. Cluj, Politehnica și Crișul, au intrat în ... apele mai tulburi ale clasamentului, Universitatea Cluj (mai are de susținut doar patru partide), Petrolul Ploiești și Steagul roșu. In frunte, „trio-ului" Rapid, U.T.A., Steaua i se adaugă acum și Dinamo București, astfel că etapele următoare se anunță deosebit de palpitante. Rezultatele tehnice : • STEAGUL ROȘU— POLITEHNICA 0—1 (0—0). A marcat Goliac (min 55). • FARUL — F. C. ARGEȘ 3—1 (1—0). Golurile au fost înscrise de Sasu (min. 20), Constantinescu (min. 63 și 77) pentru Farul și Dobrin (min. 84) pentru F. C Argeș. • C.F.R. CLUJ — UNIVERSITATEA CLUJ 1—0 —0—0). A înscris O. Ionescu (min. 84). • PETROLUL — U.T.A. 1—2 (1—1). Dembrovschi (min. 28 și 83) a marcat pentru U.T.A. și Dincuță (min. 44) pentru Petrolul. • DINAMO BACĂU — CRIȘUL ORADEA 0—0. • A.S.A. TG. MUREȘ — JIUL 0—3 (0—2). A înscris: I. Constantin (min. 17, 40 și 85). • STEAUA — RAPID 1—1 (1—0). Au marcat: Ștefănescu (min. 3) pentru Steaua și Bujor (min. 82) pentru Rapid. • UNIVERSITATEA CRAIOVA — DINAMO BUCUREȘTI 1—2 (1—0). Golurile au fost înscrise de Oblemenco (min. 16) pentru învinși și de Deleanu (min. 65) și Dumitrache (min. 80) pentru învingători. Etapa viitoare (miercuri iulie 1970) : C.F.R. — F.G. Argeș. Steaua — Steagul roșu; A.S.A..— Dinamo Bacău; Dinamo București — Farul; Politehnica — Petrolul; Crișul — Univ. Cluj ; Jiul — Rapid; U.T.A. — Univ. Craiova. Divizia A Scenă din filmul „Splendoare in iarbă" PAGINA 2 12. Steagul roșu 13. C. F. R. Cluj 14. Politehnica Iași 15. Crișul 16. A. S. Armata CLASAMENTUL 23 10 3 10 31—31-23 26 7 9 10 33—34-23 23 8 6 9 25—26-22 23 9 4 10 28—32-22 23 7 5 11 18-32-19 23 8 2 13 26-29-18 23 7 4 12 28—38-18 24 34 17 14-44-10 1. Rapid 2. U. T. A. 3. Steaua 4. Dinamo București 5. Jiul 6. Universitatea Craiova 7. Dinamo Bacău 8. F. C. Argeș 9. Farul 10. Universitatea Cluj 11. Petrolul 24 13 6 5 34—23-32 23 14 27 36-30-30 23 12 47 48-27-28 23 12 38 40-29-27 24 12 39 31-27-27 23 10 67 30-27-26 23 9 7 7 31-32-25 23 9 68 39-31-24 Viitorul Vaslui în Predeal In splendidul peisaj montan de la Predeal, fotbaliștii de la Viitorul Vaslui și-au început, recent, pregătirile în vederea unei cît mai bune comportări în meciurile de baraj pentru calificare în divizia C. Cu puțin timp înainte de plecarea din Vaslui, l-am rugat pe tovarășul profesor Paul Trofin, antrenorul echipei, să ne spună cîteva obiective pe care le urmărește „Viitorul" în perioada de 12 zile cît va sta în stațiunea amintită. — După o scurtă vacanță, de numai 10 zile, după terminarea campionatului, echipa vasluiană se deplasează la Predeal avînd drept obiective : refacerea potențialului fizic întregului lot de jucători, omoalgenizarea formației, pe compartimente, și a unui „11" capabil să facă față meciurilor dificile pe care le va avea de disputat în luna iulie a.c. Dar cîte nu avem de pus la punct, pentru a juca ... fotbal. — Deși sunt cunoscuți cititorilor noștri, totuși, comunicați ne numele jucătorilor pe care li antrenați. — In general, totul este același cu care am evoluat în campionat, adică: lolea, Rusu, Chisălîță, Tonea, Jijie, Vana, Andronache, Dorobăț, Creangă, Lupu, Militami, Simigiu, Bercovici, Buburuz, Dascălu. — Veți susține și meciuri de verificare ? — Cel puțin așa ceva intenționăm. Antrenamentele colective și individuale vor fi întregite de cîteva partide amicale, pe care le vom susține în compania unor formații din divizia C sau din campionatul județelor Prahova, Brașov etc. La 6 iulie a.c. ne vom reîntoarce la Vaslui, continuînd programul de pregătire propus. Aș dori să subliniez, într-o altă ordine de idei, ajutorul ce ni-1 acordă consiliul asociației sportive, conducerea comitetului de direcție a I.E.I.L. Vaslui. De asemenea, ne bucurăm de sprijinul cîtorva înflăcărați suporteri consecvenți ai echipei, foști fotbaliști la Progresul Vaslui. Trebuie să facem totul pentru reușită. C. LALU „&c*rț scarț, vino marți“ In fața bufetului „Viișoara" din Vaslui, un cetățean a legat de un stilp o oaie și a intrat apoi să bea un șpriț. Și cum era o zi de marți spre seară, lui Vasile Cucuzel, de profesie zidar, care tocmai ieșea de la un șpriț mai lung, i s-a făcut milă de bietul animal și i-ar fi spus : „Vrei să te mănânce lupul? Uite se-nserează”. Nu știm ce-i va fi răspuns oaia, dar V. Cucuzel și-a adus aminte de Păcală, și și-a pus urechea la stilp: „Aha, să vin marți ? Păi, azi e marți !*. Și a „salvat" oaia de gura lupului. .. dar nu s-a putut salva el de gura celor care l-au văzut că a făcut acasă cighir, drob și friptură din oaia pe care o furase. Peste doi ani și șase luni va veni iar la stilpul cu „scarț - scarț", să-i reproșeze că l-a păcălit dindu-i oaia, așa cum i-o spusese marți. Dă-mî împrumut un car cu... gestiune Fostul gestionar de la bufetul din satul Oltenești știa că are o lipsă mai mărișoarâ și cum simțise că, de pe azi pe mîine, poate sosi revizia, s-a dus la o colegă, Maria Cernătescu, de la magazinul alimentar de pe șoseaua Dobrina, al U.C.L. „Mixt" Huși, să-i ceară ajutorul. „Mie imi lipsește cam otita marfă. Fă-mi un împrumut din gestiunea ta să nu mă găsească cu lipsă". - „Doar suntem colegi, ce nu se poate intre gestionari". A încărcat omul o căruță cu... gestiune de la Maria Cernătescu cu promisiunea ca după control să i-o restituie cu dobînda. Dar, între timp, a fost anunțată Miliția din Huși și C.C.L.-ul ii face inventar Măriei Cernătescu pe care o găsește cu o lipsă de aproape 4.000 de lei, plus... un car cu mărfuri de tot felul. Totul s-a petrecut ca între frai Și-au împărțit vina pe din două Ceas cu cuc pentru C.S.F. Vaslui Marți, 23 iunie gospodinele umblau prin piață de la un chioșc la altul. Nu găseau ce aveau nevoie. La depozitul C.L.F. din strada V. Mărăcineanu, unii gestionari stăteau la rînd de la ora 5 în așteptarea șefului de depozit Neculai Ciobanu. Normal, la ora aceea, 6 și 15 minute, marfa trebuia să fie pe rețea. Factori de conducere de la C.L.F., Dumitru Arcăleanu, D. Rusu, și C-tin Pavel, șeful C.L.F., nu se prea... minunau de situația creată pe piață. Banii găsesc și Scuze șefului de depozit : „Muncește de dimineață pină seara, ieri după-amiază a fost chemat la Miliție cu niște facturi și a închis exact la ora de aprovizionare pentru a doua zi (nu era mai recomandat, oare, ca ofițerul respectiv să vină aici să se verifice ?). Acum nu știu de ce a intimat" - ne spune tov. Pavel. N. Ciobanu a deschis abia la ora 7 fără 10 minute, iar pină la 7,30 a distribuit marfa, adică exact pină cînd cumpărătorii se întorceau cu sacoșele aproape goale. Gestionarii de la unitățile C.L.F. din Vaslui ar trebui să pună mină de la mină și să-i cumpere șefului de depozit un ceas cu cuc ca să se poată trezi dimineața la ora de aprovizionare a chioșcurilor de legume-fructe. Dar pentru conducerea C.L.F.-ului din orașul Vaslui, care vede, dar nu vrea să audă despre repetatele abateri de la disciplină ale șefului de depozit N. Ciobanu, cine cumpără un ceas cu cuc ? L Costache Rariță, fost șofer la I.E.I.L. Huși, își dorea cu orice preț un fotoliu original, dar pe care să și-l facă el cu mina lui. Și a început să-și fure singur piesele de la mașina 23-VS-1266 pe care urma să o predea. A inceput omul, mai întîî, cu cîteva șuruburi, apoi trei capace nichelate și, în sfîrșit, două perne tapisate moi și, evident, de lux. La predare, i s-au imputat piesele respective, iar gestul a fost calificat ca furt din avutul obștesc. Un an și jumătate, nu știm cit de moale i se va părea „fotoliul" pe care l-a făcut cu mina lui. Oricît de incomod ar fi, atîta ahiar de zile are timp să se gîndească cu temei la fapta săvîrșită. Rubrică redactată de GHEORGHE APOSTOL Și-a dorit un fotoliu...