Vremea Nouǎ, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 655-730)

1970-06-30 / nr. 730

VREMEA NOUĂ • A m Mimii Prof. MIHALACHE MOCANU, inspector general al Inspectoratului școlar județean Vaslui devenit o tradiție ca în această zi a verii în țara noastră să ai­­bă loc sărbătoarea oamenilor de la cate­dră, simbol al prețuirii și în­crederii pe care le-o acordă Partidul Comunist Român. Oriunde își desfășoară ac­tivitatea, omul de la cate­dră îndrumă tînăra genera­ție spre marile comori ale științei și artei, el insuflă în­crederea în viitorul strălucit al țării, cultivîndu-i dragos­tea față de patrie și partid, față de ideile generoase ale comunismului. Slujitorii învățămîntului au făcut din nobila lor profe­siune un ideal de viață, mi­­litînd pentru respectul față de muncă, pentru dragostea de adevăr și ideile înainta­te ale socialismului. In ulti­mul sfert de secol — așa cum sublinia Iov. NICOLAE CEAUȘESCU la Congresul al X-lea al partidului­­ »s-a dezvoltat puternic baza ma­terială a învățămintului, a ocrotirii sănătății, a științei ți culturii , fiecare al cinci­lea cetățean este elev sau student, toți oamenii muncii au acces la comorile artei, stiinței și culturii". Noua lege a Invățămîn­­tulu­i a intrat in istoria șco­lii românești ca un salon de maximă însemnătate. Instruc­ția soolară a fost ridicată la nivelul exigențelor actua­le, cariferindu-se invățămîn­­tului baze moderne, asigu­­rindu-se totodată sporirea eficienței muncii de educa­ție comunistă - factor activ in făurirea societății socia­liste multilateral dezvoltate. In anul școlar 1969-1970, generalizarea învățămintului de 10 ani a marcat un nou moment în istoria școlii noastre, un moment de răs­cruce. Pregătirea viitorilor constructori al comunismului, In condițiile revoluției știin­țifice și tehnice mondiale, nivelul de cultură al fiecă­rui om trebuie să atingă noi coordonate. Tocmai de aceea conducerea noastră de partid și de stat a asi­gurat condiții prielnice des­fășurării învățămîntului gra­tuit și obligatoriu de zece ani. Ț­inînd cont de condițiile și de cerințele contempora­neității, cadrele didactice din județ și-au intensificat eforturile, obținînd rezultate bune și foarte bune. Casele a XI-a ale școlii generale au reușit să asimileze un bagaj de cunoștințe corespunzător, care va facilita însușirea în bune condiții a unei profe­siuni în cadrul școlilor post­­generale. Absolvenții clase­lor a VIll-a se dovedesc a fi bine pregătiți, iar la ba­calaureat se înregistrează rezultate din ce în ce mai bune. Seriile de absolvenți ai liceelor de cultură gene­rală, ai liceelor de speciali­tate și ai școlilor tehnice și profesionale din anul aces­ta au dovedit o mai temei­nică însușire a materiei pre­date. In noile condiții, ele­vii reușesc să adînceascâ mai bine chestiunile teore­tice și practice, să treacă de la memorarea mecanică a teoremelor, postulatelor și legilor la aplicarea lor în cadrul lucrărilor de labora­tor, la rezolvarea unor exer­ciții și probleme complexe. Fenomenul artistic, cu impli­cațiile lui etice și sociale, este din ce în ce mai bine intuit de absolvenții liceelor. Aceasta a permis o mai ar­monioasă dezvoltare a per­sonalității umane și intelec­tuale a absolvenților, o mai justă înțelegere a semnifi­cațiilor vrem­lor pe ca­re le trăim. Abnegația cu care participă tînăra generație la munca de înlăturare a efec­telor calamităților naturale din luna mai dovedește că am crescut oameni de nă­dejde, viitori constructori de­votați ai comunismului. Ade­vărata muncă a pedagogu­lui nu se rezumă ,ci trans­miterea unor noțiuni și for­mule abstracte, ci ea trebuie să fie concretizată în for­marea omului nou, Integrat conștient complexului vieții sociale a țării. Avem o mare răspundere în fața istoriei. Fără cunoaș­terea a ceea ce a dat va­loros geniul uman în de­cursul dezvoltării societății omenești nu se pot trans­forma în fapte marile idea­luri și aspirații ale umani­tății. A ști mai mult și mai bine este o datorie partini­că a fiecăruia dintre noi. Pornind de aici, corpul pro­fesoral din județul Vaslui este cuprins el însuși intr-un amplu proces de autoedu­­cație. Invățînd pe alții, în­vățăm și noi. In această zi de 30 iunie ne face plăcere să schițăm în cîteva trăsături portretul semănătorului de înțelepciu­ne ți omenie : modest, calm, iubitor de frumos, devotat progresului uman. Să ne fie îngăduit, ca în numele Inspectoratului șco­lar județean să le strîngem mina frățește tuturor cadre­lor didactice din județul nostru, să le felicităm cu toată dragostea pentru re­zultatele dobîndite, să le urăm noi succese in vede­rea traducerii in fapt a mă­rețelor îndatoriri ce le re­vin, privind instruirea și edu­carea tineretului, răspîndirea luminii cărții în mijlocul ma­selor și promovarea idealu­rilor de pace și fericire. lude> Manifestări cultural-artistice După cum ne informează corespondentul voluntar Jeni­­că Arsene, la căminul cultu­ral Munteni de Jos au fost deschise, de curînd, două in­teresante expoziții: una de carte agricolă și cealaltă de artă populară. Rețin atenția numeroasele piese de artizanat (cusături, broderii, carpete, costume populare), adunate de profesoara Angelina Bufă. Mul­te din aceste obiecte sînt e­­xecutate de elevele școlii ge­nerale din localitate, din rîn­­dul cărora s-au remarcat Zina Modoranu­, Aurica Carabaș, Angela Nițoi.­­ Duminică, pe scena căminului cultural din Todirești, s-a des­fășurat faza comunală a celei de-a șasea Bienale de teatru pentru amatori „I. L. Cara­­giale". Au fost prezentate pie­sele într-un act ,,Logodna de duminică’’ de George Stoian, de către artiștii din satul To­direști, și ,Com­edie cu oltenii de Gh. Vlad, de cei din satul Rafaila, sub îndrumarea artis­tică a lui Ion Dumbravă și, respectiv, Octav Grecu. Din­tre interpreții celor două pie­se, s-au distins Maria Stere, Vera Preda, Victor Suditu (To­direști) și Mina Cîrțu, Ion Ta­­barcea, Elena Miron (Rafaila). Faza a fost cîștigată de todi­­reșteni. Aprecieri deosebite unei lucrări medicale românești Medicul Virgiliu Goji, doctor docent, șeful secției de pneuroo- ftiziologie a spitalului „Dr. Victor Babeș”, din Craiova, a susținut la cel de al 3-lea Congres Internațional de medicină preventivă și socială, desfășurat recent la Veneția, comunicarea „Observațiuni a­­supra frecvenței actuale a simptomatologiei bronho-respiratorii în mediul urban”. Datorită nivelului său științific, profunzimii cu care a fost analizată această temă, lucrarea a primit aprecieri deo­sebite — ele fiind adresate deopotrivă autorului, cât și școlii românești de prevenire și combatere a tuberculozei. La îna­poiere, medicul craiovean a declarat corespondentului „Ager­­pres”, M. Coandă: „Cele peste 200 de comunicări susținute la Congres de că­tre specialiști din peste 40 de țări s-au referit la teme deosebit de importante pentru prevenirea îmbolnăvirilor, îndeosebi a celor referitoare la cancer, bronhopneumopatii, afecțiuni cardio­vasculare și reumatism. Participanții au ajuns, în unanimitate, la concluzia că renunțarea la fumat, desfășurarea unei vieți igienice normale, alimentația diversă și completă, îmbinarea muncii intelectuale cu sportul, înlăturarea sedentarismului, a­­sociate cu o acțiune continuă, desfășurată în circumscripțiile sanitare pentru depistarea din timp a tuturor afecțiunilor, sunt factori ce preîntîmpină și reduc substanțial îmbolnăvirile, con­ducând la prelungirea duratei de viață a populației". (Agerpres). A cîștigat lotul cel mare Lai Goetică Tomescu din comu­na Vulturești, achizitor-gestionar la cooperativa de consum din Ne­grești, grozav H mai place­ să-și caute norocul in loz in plic. Tot căutîndu-și norocul agățat pe­ o a­­ță, prin borcane și serviete, sau printr-un bufet sătesc, intr-o zi l-a găsit. Cînd să-și „fileze” lozul, ce să vezi ! Scria dar: 8.189 lei. Cu­rios norocul ăsta ! A clipit de vreo zece ori și nu-i venea să creadă pină ce i s-a explicat că banii a­­vans luați de la casieria coopera­tivei erau pentru achiziții de măr­furi și nu pentru loz in plic. A plecat, apoi, să se gîndească doi ani și patru luni dacă există, in­tr-adevăr, loturi in valoare de 8.189 de lei. R ECRAN , „Splendoare în iarbă" ealizat în 1961 după un scenariu de William Inge, „Splendoare în iarbă" In regia lui Elia Kazan, este un film-cro­­nică a unei epoci, un film despre America anilor de cri­ză de după 1928. Destinul celor doi eroi prin­cipali — tinerii Deanie și Bud a căror dragoste puter­nică nu se va realiza — este determinat de realitatea com­plexă a lumii în care trăiesc. Caracterizîndu-și minuțios personajele, urmărindu-se evo­luția, regizorul a căutat — așa cum singur declară — să pună la lumină „contrastul între puritanismul extrem în mora­­vuri și materialismul meschin al vieții cotidiene", „încerc în filmul meu să relev sufletul America..." spunea Elia Ka­zan, dar dincolo de orice in­tenții, mărturisite sau nu, „Splendoare în iarbă" este o operă mai mult descriptivă de­­cît critică. Elementele subiec­tului sînt împletite cu îndemî­­nare și cu un real simț al po­vestirii, dar aglomerarea deta­liilor lipsește narațiunea de cursivitate. Ulmul este prea lung și ceea ce ne-au rele­vat celelalte realizări ale re­gizorului, („America, America" și „La est de Eden") marea sa forță epică, pierde din In­tensitate din cauza acestui de­scriptivism exagerat. Creația actriței Natalie Cu festivalul — concurs „Melodiile verii", aflat la a doua ediție, sectorul cultural al Consiliului județean al sin­dicatelor și-a făcut, în acest an, prima „apariție” în pu­blic, după ce și-a asigurat, în prealabil, colaborarea altor două foruri județene : Comi­tetul pentru cultură și artă și Comitetul U.T.G. Ideea a­­cestei colaborări e mai veche și n-ar fi cazul să o discutăm aici, dar felul cum s-a reali­zat ea nu ne lasă ca să o trecem cu vederea. Festivalul, avînd caracter periodic, își propune desc o­fiecăruia. Atît în piesele or­chestrale (Potpuriu de melo­dii românești) în aranjamen­tul lui Dumitru Moroșanu, și Bossa nova), cit și în acompa­niamentul făcut Florentinei Timuș, s-a întrezărit o ușoa­ră undă de neomogenitate, între suflători și chitariști, fă­ră ca să scadă, în mare, ca­litatea interpretării. Realele posibilități ale formației de la Fabrica de confecții tre­buie să fie puse în valoare printr-o muncă susținută și atentă. Altminteri, o pîndește Intrarea în ... anonimat. Mai omogenă ni s-a părut 11 MELODIILE VERZI* (ediția a Il-a) perirea și promovarea talente­lor de muzică ușoară, exact același lucru pe care-l face un alt concurs județean, „Ti­nere speranțe”, ce se desfă­șoară sub egida Comitetului județean, al U.T.C. Dacă a­­cesta din urmă vizează nu­mai pe tineri, (vedeți și nu­mele concursului!) celălalt, după cum ar fi de crezut, s-ar adresa tuturor. Dar și el a fost dominat tot de tineri, poate chiar prea tineri, elevi la școlile generale, profesio­nale și licee din județ. Așa s-a făcut că, din cele șase orchestre înscrise (și prezen­tate) la concurs, una a fost a Comitetului U.T.C. al F.R.R., patru ale caselor de cultură și doar ... una a sindicatelor. Dar aceasta nu constituie o problemă esențială și nici „travestiul" orchestrei „Vega”, care evoluează sub auspici­ile Casei de cultură din Huși, și nu sub cele ale Comitetu­lui sindicatului învățămînt, cum au încercat anumiți to­varăși să ne convingă. Esențială a fost desfășura­rea propriu-zisă a Festivalu­­lui-concurs. Printre formațiile orchestra­le care s-au distanțat net, se numără cele ale Fabricii de confecții din Vaslui și ale caselor de cultură din Bîrlad și Huși. De altfel, aceasta a fost și ordinea premiilor acor­date de juriu. Cei șapte membri ai orches­trei vasluiene, care a obținut o mențiune la cel de-al IX-lea concurs republican al formați­ilor artistice de amatori, pă­reau oarecum stîngaci. Lipsa contactului mai des­ cu publi­cul sau neexersarea bucăților interpretate au fost învinse de măiestria individuală a orchestra Casei municipale de cultură din Bîrlad, calitate care i-a permis să interprete­ze piesele instrumentale cu acuratețe și originalitate. Este meritul, în primul rînd, al conducătorului acestei formații, Mencicov Nicolau. Hușenii, fără ca să facă vreun progres față de aceeași perioadă a anului trecut, s-au prezentat mai binișor decit toate celelalte orchestre. Ce­lor de la Negrești, le lipsea finisarea, ca oricăror începă­tori, iar orchestrei Casei de cultură din Vaslui și trebuia un dirijor. Cîștigătoarele concursului, Florentina Timuș, de la Vas­lui, și Carmen Bourceanu, de la Huși, au dovedit calități voca­le incontestabile. La I. Truțea și Elena Negru, situați pe locu­rile imediat următoare, un plus de exercițiu le-ar fi scos în evidență posibilitățile vo­cale, la fel ca și lui Ion Mi­­lichi și Silvia Simion, care au obținut mențiuni. Este regretabil însă faptul că, din motive subiective, doi cunoscuți interpreți de muzică ușoară, Marcel Ambăruș și Ștefan Luca, de la Fabrica de rulmenți din Bîrlad, n-au fost prezenți la Festival. Partici­parea lor, ca și a lui Dumitru Jijie și Nelu Rainea, ar fi ri­dicat calitatea spectacolului. De menționat recitalurile Doinei Moroșanu și al lui Tony Molner, prezentate în afară de concurs. Festivalul — concurs „Melo­diile verii" n-a reușit să pu­nă în valoare întregul poten­țial artistic din județul nostru, în pofida încercărilor organi­zatorilor de a-i imprima uni­tate și substanță. MIRCEA COLOȘENCO Wood — în principalul rol fe­minin este poate lucrul cel mai firesc și mai întreg din tot filmul, relevind o puternică personalitate artistică. Ceilalți interpreți, printre care W. Beatty, Fred Stewart, Audrey Christie, se disting printr-o in­terpretare sobră, dar nedepă­­șind încadrarea corectă în toi. „Noapte cu ceață" . f­ilmul regizorului ger­man Helmut Nietzschke este o ecranizare după romanul cu același tit­lu, „Noapte cu ceață" al Scriitorului H. Rank. Cartea i-a furnizat regizoru­lui un subiect interesant pen­­tru un film polițist reușit, dar realizarea nu este pe măsura modelului epic ales. Cîteva planuri —■ generic prezentînd un accident pe o șosea in­tr-o noapte cu ceață, crează tensiunea necesară unui bun început, solicitînd participa­rea spectatorului care are mo­tive să se întrebe dacă a fost accident sau crimă. Dar elementele anchetei se leagă greu și neinspirat, lă­­sând mereu impresia de lucru tăcut, „regizat". Narațiunea cinematografică șchioapătă, se ivesc in complicațiile care sunt motivate prea îndemânatec. Lipsește a­­cea dinamică interioară care împinge înainte desfășurarea oricărei acțiuni intr-un film. Intențiile educative sînt e­­vidente, dar rămîn doar în faza de intenții și spectatori­lor nu le mai rămîne decit să asiste la un final in care este, în sfîrșit, descoperit și pedep­sit autorul accidentului, în persoana unuia dintre eroi, pe care, timp de mai bine de o oră, aparatul de filmat l-a o­­colit cu cea mai mare grijă. S. ȘTEFANESCU i TPI Litoral, 70. Stațiunile din Mangalia ¥­OTB­AL Surprize de proporții în cea de a VIII-a etapa a returului Nici această întrerupere fortuită, prilejată de „El Mun­­dial", n-a schimbat caracterul „furtunos" al campionatului primei divizii, Iară, în etapa a VIII-a a returului, înregis­trăm o singură „performeră" în rîndul gazdelor: Fa­rul Constanța. Și aceasta, în timp ce Politehnica a cîștigat la Brașov, Dinamo București la Craiova, U.T.A. la Ploiești și Jiul la Tg Mureș. Dacă victoria echipei lui Ozon era ușor previzibilă, cea a dina­­moviștilor bucureșteni sau (mai ales) a studenților ie­șeni însă, sunt de domeniul marilor surprize. Rezultatele de duminică, în general, au complicat foarte mult atît lupta din fruntea clasamentului, cît și cea pen­tru evitarea locului XV. Ast­fel, prin punctele acumulate de C.F.R. Cluj, Politehnica și­­ Crișul, au intrat în ... apele mai tulburi ale clasamentului, Universitatea Cluj (mai are de susținut doar patru partide), Petrolul Ploiești și Steagul ro­șu. In frunte, „trio-ului" Ra­pid, U.T.A., Steaua i se ada­ugă acum și Dinamo Bucu­rești, astfel că etapele urmă­toare se anunță deosebit de palpitante. Rezultatele tehnice : • STEAGUL ROȘU— POLI­TEHNICA 0—1 (0—0). A mar­cat Goliac (min 55). • FARUL — F. C. ARGEȘ 3—1 (1—0). Golurile au fost înscrise de Sasu (min. 20), Constantinescu (min. 63 și 77) pentru Farul și Dobrin (min. 84) pentru F. C Argeș. • C.F.R. CLUJ — UNIVER­SITATEA CLUJ 1—0 —0—0). A înscris O. Ionescu (min. 84). • PETROLUL — U.T.A. 1—2 (1—1). Dembrovschi (min. 28 și 83) a marcat pentru U.T.A. și Dincuță (min. 44) pentru Petrolul. • DINAMO BACĂU — CRIȘUL ORADEA 0—0. • A.S.A. TG. MUREȘ — JIUL 0—3 (0—2). A înscris: I. Constantin (min. 17, 40 și 85). • STEAUA — RAPID 1—1 (1—0). Au marcat: Ștefănescu (min. 3) pentru Steaua și Bu­jor (min. 82) pentru Rapid. • UNIVERSITATEA CRAIO­VA — DINAMO BUCUREȘTI 1—2 (1—0). Golurile au fost înscrise de Oblemenco (min. 16) pentru învinși și de De­­leanu (min. 65) și Dumitra­­che (min. 80) pentru învin­gători. Etapa viitoare (miercuri iulie 1970) : C.F.R. — F.G. Ar­­­geș. Steaua — Steagul roșu; A.S.A­..— Dinamo Bacău; Di­namo București — Farul; Po­litehnica — Petrolul; Crișul — Univ. Cluj ; Jiul — Rapid;­ U.T.A. — Univ. Craiova. Divizia A Scenă din fil­mul „Splendoa­re in iarbă" PAGINA 2 12. Steagul roșu 13. C. F. R. Cluj 14. Politehnica Iași 15. Crișul 16. A. S. Armata CLASAMENTUL 23 10 3 10 31—31-23 26 7 9 10 33—34-23 23 8 6 9 25—26-22 23 9 4 10 28—32-22 23 7 5 11 18-32-19 23 8 2 13 26-29-18 23 7 4 12 28—38-18 24 3­4 17 14-44-10 1. Rapid 2. U. T. A. 3. Steaua 4. Dinamo București 5. Jiul 6. Universitatea Craiova 7. Dinamo Bacău 8. F. C. Argeș 9. Farul 10. Universitatea Cluj 11. Petrolul 24 13 6 5 34—23-32 23 14 2­7 36-30-30 23 12 4­7 48-27-28 23 12 3­8 40-29-27 24 12 3­9 31-27-27 23 10 6­7 30-27-26 23 9 7 7 31-32-25 23 9 6­8 39-31-24 Viitorul Vaslui în Predeal In splendidul peisaj montan de la Predeal, fotbaliștii de la Viitorul Vaslui și-au început, recent, pregătirile în vederea unei cît mai bune comportări în meciurile de baraj pentru calificare în divizia C. Cu puțin timp înainte de plecarea din Vaslui, l-am ru­gat pe tovarășul profesor Paul Trofin, antrenorul echipei, să ne spună cîteva obiective pe care le urmărește „Viitorul" în perioada de 12 zile cît va sta în stațiunea amintită. — După o scurtă vacanță, de numai 10 zile, după termi­narea campionatului, echipa vasluiană se deplasează la Pre­deal avînd drept obiective : re­facerea potențialului fizic întregului lot de jucători, omo­al­genizarea formației, pe com­partimente, și a unui „11" ca­pabil să facă față meciurilor dificile pe care le va avea de disputat în luna iulie a.c. Dar cîte nu avem de pus la punct, pentru a juca ... fotbal. — Deși sunt cunoscuți citi­torilor noștri, totuși, comuni­­cați­ ne numele jucătorilor pe care li antrenați. — In general, totul este a­­celași cu care am evoluat în campionat, adică: lolea, Rusu­, Chisălîță, Tonea, Jijie, Vana, Andronache, Dorobăț, Creangă, Lupu, Militami, Simigiu, Ber­­covici, Buburuz, Dascălu. — Veți susține și meciuri de verificare ? — Cel puțin așa ceva inten­ționăm. Antrenamentele colec­tive și individuale vor fi în­tregite de cîteva partide a­­micale, pe care le vom sus­ține în compania unor formații din divizia C sau din campio­natul județelor Prahova, Bra­șov etc. La 6 iulie a.c. ne vom reîntoarce la Vaslui, continu­­înd programul de pregătire propus. Aș dori să subliniez, într-o altă ordine de idei, a­­jutorul ce ni-1 acordă consiliul asociației sportive, conducerea comitetului de direcție a I.E.I.L. Vaslui. De asemenea, ne bucurăm de sprijinul cîtorva înflăcărați suporteri consec­venți ai echipei, foști fotba­liști la Progresul Vaslui. Tre­buie să facem totul pentru re­ușită. C. LALU „&c*rț­ scarț, vino marți“ In fața bufetului „Viișoara" din Vaslui, un cetățean a legat de­ un stilp o oaie și a intrat apoi să bea un șpriț. Și cum era o zi de marți spre seară, lui Vasile Cucuzel, de profesie zidar, care tocmai ieșea de la un șpriț mai lung, i s-a fă­cut milă de bietul animal și i-ar fi spus : „Vrei să te mănânce lupul? Uite se-nserează”. Nu știm ce-i va fi răspuns oaia, dar V. Cucuzel și-a adus aminte de Păcală, și și-a pus urechea la stilp: „Aha, să vin marți ? Păi, azi e marți !*. Și a „salvat" oaia de gura lupu­lui. .. dar nu s-a putut salva el de gura celor care l-au văzut că a făcut acasă cighir, drob și frip­tură din oaia pe care o furase. Peste doi ani și șase luni va veni iar la stilpul cu „scarț - scarț", să-i reproșeze că l-a păcălit din­­du-i oaia, așa cum i-o spusese­­ marți. Dă-mî împrumut un car cu... gestiune Fostul gestionar de la bufetul din satul Oltenești știa că are o lipsă mai mărișoarâ și cum sim­țise că, de pe azi pe mîine, poate sosi revizia, s-a dus la o colegă, Maria Cernătescu, de la magazi­nul alimentar de pe șoseaua Do­­brina, al U.C.L. „Mixt" Huși, să-i ceară ajutorul. „Mie imi lipsește cam otita marfă. Fă-mi un împru­mut din gestiunea ta să nu mă găsească cu lipsă". - „Doar sun­tem­ colegi, ce nu se poate intre gestionari". A încărcat omul o că­ruță cu... gestiune de la Maria Cernătescu cu promisiunea ca du­pă control să i-o restituie cu do­­bînda. Dar, între timp, a fost anun­țată Miliția din Huși și C.C.L.-ul ii face inventar Măriei Cernătescu pe care o găsește cu o lipsă de a­­proape 4.000 de lei, plus... un car cu mărfuri de tot felul. Totul s-a petrecut ca între frai Și-au împărțit vina pe din două Ceas cu cuc pentru C.S.F. Vaslui Marți, 23 iunie gospodinele um­blau prin piață de la un chioșc la altul. Nu găseau ce aveau nevoie. La depozitul C.L.F. din strada V. Mărăcineanu, unii gestionari stă­teau la rînd de la ora 5 în aștep­tarea șefului de depozit Neculai Ciobanu. Normal, la ora aceea, 6 și 15 minute, marfa trebuia să fie pe rețea. Factori de conducere de la C.L.F., Dumitru Arcăleanu, D. Rusu, și C-tin Pavel, șeful C.L.F., nu se prea... minunau de situa­ția creată pe piață. Ban­ii găsesc și Scuze șefului de depozit : „Mun­cește de dimineață pină seara, ieri după-amiază a fost chemat la Miliție cu niște facturi și a închis exact la ora de aprovizionare pen­tru a doua zi (nu era mai reco­mandat, oare, ca ofițerul respectiv să vină aici să se verifice ?). Acum nu știu de ce a intimat" - ne spu­ne tov. Pavel. N. Ciobanu a deschis abia la ora 7 fără 10 minute, iar pină la 7,30 a distribuit marfa, adică exact pină cînd cumpărătorii se întor­ceau cu sacoșele aproape goale. Gestionarii de la unitățile C.L.F. din Vaslui ar trebui să pună mină de la mină și să-i cumpere șefului de depozit un ceas cu cuc ca să se poată trezi dimineața la ora de aprovizionare a chioșcurilor de legume-fructe. Dar pentru condu­cerea C.L.F.-ului din orașul Vas­lui, care vede, dar nu vrea să au­dă despre repetatele abateri de la disciplină ale șefului de depozit N. Ciobanu, cine cumpără un­ ceas cu cuc ? L Costache Rariță, fost șofer la I.E.I.L. Huși, își dorea cu orice preț un fotoliu original, dar pe care să și-l facă el cu mina lui. Și a în­ceput să-și fure singur piesele de la mașina 23-VS-1266 pe care ur­ma să o predea. A inceput omul, mai întîî, cu cîteva șuruburi, apoi trei capace nichelate și, în sfîrșit, două perne tapisate moi și, evi­dent, de lux. La predare, i s-au imputat piesele respective, iar ges­tul a fost calificat ca furt din avu­tul obștesc. Un an și jumătate, nu știm cit de moale i se va părea „fotoliul" pe care l-a făcut cu mina lui. Oricît de incomod ar fi, atîta ah­iar de zile are timp să se gîn­dească cu temei la fapta săvîrșită. Rubrică redactată de GHEORGHE APOSTOL Și-a dorit un fotoliu...

Next