Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-07-15 / nr. 743

Proletari din toate tarile, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean |nnde*batere_^ cifre2e_dejglanpel9?! Justificările ascund lipsa de răspundere în organizarea producției B­ilanțul primelor 6 luni ale acestui an ne permite să adîncim analiza asu­pra muncii desfășurate pentru îndeplinirea pla­nului de stat, să adoptăm noi măsuri pentru remedierea de­ficiențelor care s-au semnalat, sa creăm, încă de acum, condi­ții optime pentru realizarea in­dicatorilor planificați pe anul acesta și pe 1971. Dezbaterile care au avut loc, zilele trecute, la secția de tîm­­plărie a I.E.I.S. Vaslui, n-au reu­șit, din păcate, să orienteze a­­tenția tuturor în aceste princi- LA I.E.I.S VASLUI pare direcții. Referatul prezen­tat în adunare de către tov. Ion Gorfila, șeful acestei secții, nu a constituit o sinteză a mun­cii desfașurate, o bază de dis­cuții concrete, pendulînd în jus­tificări aparent obiective. Cert este însă că planul la valoarea producției marfă - acest prin­cipal indicator al producției - nu a fost îndeplinit, că s-au manifestat, în semestrul întîi, serioase deficiențe în organiza­rea producției și a muncii. La un moment dat, referatul sub­liniază că activitatea este dis­persată din cauza celor două ateliere care funcționează, unul la Vaslui, iar celălalt la Ne­grești, că la croit și finisaj capacitățile de producție nu sunt adaptate la condițiile ac­tuale de lucru, că spațiile de depozitare a produselor sunt necorespunzătoare. După aceste „argumente" se încearcă să se demonstreze că ele constituie adevărata cauză a neîndepli­­nirii sarcinilor de producție. Izvorul justificărilor s-ar fi slobozit fără frig în această a­­dunare dacă muncitorii, inginerii și tehnicienii in cadrul secției nu ar fi dezbătut, cu simț de răspundere, problemele puse în discuție. De la primul vorbitor și pînă la ultimul s-a combătut, de la bun început, atitudinea de cocoloșire a lipsurilor, așa­­zisele „cauze obiective" vehi­culate in referat și care nu își au acoperire faptică. De exem­plu, șeful de echipă Constantin Bălan, de la croit, a arătat că neîndeplinirea sarcinilor de plan în primul semestru este rezul­tatul lipsei de interes a ser­viciului de aprovizionare a în­treprinderii pentru achiziționa­rea la timp a materialelor ne­cesare producției, că s-au pier­dut zile întregi din cauză că electromotoarele nu se repară la vreme, că defecțiunile de calitate sunt numeroase și ele provin din cauza neatenției și a lucrului de mîntuială. Tîmpla­­rul Nicolae Luca a amintit că lipsa pieselor de schimb și a curelelor de mașini a îngre­uiat îndeplinirea ritmică și in­tegrală a sarcinilor de plan. Aceleași probleme au mai fost aduse în discuție și de către șeful de brigadă Vasile Moș­­neagu, care a mai adăugat că lipsa de interes a conducerii secției și întreprinderii în crea­rea unor condiții corespunzătoa­re de lucru se răsfrîng, impli­cit, asupra producției. Interesante și demne de con­semnat sunt și discuțiile purtate de Victor Simin și Victor Ro­­potă, de la asamblare, care au ridicat două probleme de interes deosebit : rezolvarea transportului intern de la sala de croit, la asamblare, și li­vrarea la timp a mobilei și bi­nalelor pentru a se înlătura de­precierea lor în spațiile neco­respunzătoare din Incinta sec­ției. Astfel, cheltuielile supli­mentare de remediere vor spo­ri continuu în detrimentul secției. Lipsa de organizare a pro­ducției și a muncii, a spus tov. Ion Ignat de la C.T.C. sunt principalele deficiențe care au dus la neîndeplinirea planului la valoarea producției marfă. Aprovizionarea neritmică a de­terminat lucrul „în asalt“, defec­țiunile de calitate destul de numeroase, timpul pierdut la care se adaugă 105 ore/om în­ D. KELMER (continuare în pag. a 3-a) De la o zi la alta!; Să intensificăm ritmul­ lucrărilor de sezon! Pulsul ritmic al producției­ decada Printr-o mai bună organiza­re a producției și a muncii, precum și prin respectarea strictă a tehnologiei de fa­­bricație, Fabrica de rulmenți Biriad și-a îndeplinit planul decadat in proporție de 105 la sută, livrînd beneficiarilor 5.000 de rulmenți peste pre­vederile planului. ★ Combinatul de confecții Vaslui și-a depășit planul cu 1,5 la sută, ceea ce reprezin­tă o producție suplimentară de peste 130.000 lei, în spe­cial pe seama creșterii pro­ductivității muncii cu 5,6 la sută. Aceste succese s-au ob­ținut în condițiile realizării unor importante economii de materii prime și materiale și a reducerii prețului de cost.­­­ I.E.I.L. Biriad nu-și îndepli­nește planul de la Începutul anului, la cărămizi și blocuri ceramice, decit în proporție de 74,32 la sută, întreprinde­rea are însă la dispoziție nu­meroase rezerve de a căror valorificare depinde recupera­rea restanțelor, intrarea în ritmul impus de plan, folosi­rea integrală a capacităților de producție în scopul obți­nerii unei producții suplimen­tare de materiale de construc­ții. O dovadă in această pri­vință o constituie faptul că la sfîrșitul primei decade, planul de producție a fost îndeplinit în procent de 117,2 la sută. O situație îmbucurătoare se constată și la producția de piese de schimb, unde planul decadat a fost depășit cu 15,6 la sută, recuperîndu-se, astfel, o bună parte din restanțele anterioare. * Rezultate sub posibilități consemnăm la I. E. I. S. Huși unde, din cauza producției ne­ritmice și a lipsei de spații pentru depozitare, planul la mobilă, de la începutul anu­lui, nu a fost realizat acumu­­lindu-se, pînă in prezent, o restanță de 71.000 de lei. De asemenea, în această decadă, nu se realizează planul la uși și ferestre decât în proporție de 91,4 la sută.­ ­­• Prima decadă a lunii iulie a adăugat noi succese în pri­vința îndeplinirii planului de livrări la export și a sarcini­lor contractuale globale. Cu­mulat de la 1 ianuarie și până la 10 iulie a.c., planul de li­vrări pentru export, precum și sarcinile contractuale, au fost substanțial depășite. După cum rezultă din situația statistică, în acest interval întreprinde­rile din județul nostru au li­vrat partenerilor externi,­ o producție suplimentară în va­loare de 45.014.000 lei.­ ­ După cum se vede, situația biland­eză este satisfăcătoare. Pe întreprinderi, însă, se des­­continuare in pag. a 3-a) ! Pe urmele materialelor publicate LA CIRCUMSCRIPȚIA SANITARĂ DIN BANCA ARE CINE PUNE DIAGNOSTICUL, DAR... j­o­, 16 octombrie 1969,­­ deci, cu nouă luni în­­ urmă, după unele inv­­­estigații făcute la fața locului, căutam răspuns la întrebarea CINE PUNE DIAGNOSTICUL LA CIR­CUMSCRIPȚIA SANITARĂ DIN BANCAR, acesta fiind și titlul materialului publicat în paginile cotidianului vasluian. Semnalam­­ astfel stări de lu­cruri deloc lăudabile, care aruncau o umbră asupra ac­tivității ce se desfășoară în tara noastră pentru ocrotirea sănătății populației. Pe scurt, arătam că activitatea circum­scripției este condusă de un oficiant sanitar; se dau în­drumări medicale prin tele ... comoditate ; dispoziția medicu­lui primar anulată de indisci­plină ; consiliul popular comu­nal nu vede, n-aude ? ! ?. Tot­odată, ceream insistent inter­venția loturilor competente, mai precis Direcției sanitare județene, precum și conducerii Spitalului de adulți Biriad, instituție care coordonează activitatea sanitară din Banca — să acționeze de urgență In spiritul Directivelor C.C. al P.C.R. cu privire la îmbună­tățirea asistenței medicale, pentru a funcționa, și in co­muna Banca, o instituție me­­dico-sanitară în adevăratul sens al cuvântului, dotată cu personalul medical necesar. Precizăm că sublinierea noastră vine să confirme toc­mai faptul că, acum, la cir­cumscripția sanitară Banca, e­­xistă cadre medicale care fac front comun cu activitatea diurnă a corpului medico-sa­­nitar din județ pentru îngriji­rea sănătății oamenilor. Cel mai vizibil salt calitativ înre­­gistrat la Banca, în acest do­meniu, în perioada la care ne referim, îl constituie însuși faptul că, în locul unui ofi­ciant sanitar care răspundea de activitatea unei circumscripții sanitare cu­ 12 sate, cu subu­nități și puncte medicale și sanitare, In prezent, de mun­ca complexă de ocrotire a să­nătății populației se ocupă e­fectiv medicul șef al circum­­­­scripției, Ștefan Deru, ajutat ■ de medicul pediatru, Maria ® Felicia Farkaș. Doi tineri me­­­­dici, de pe meleaguri transil­­­­vănene au început cu câteva­­ luni în urmă primul an de ■ profesie înitr-o comună din­­ Lunca Bârladului. După o zi,­­ timp în care am cunoscut doar­­ un fragment din activitatea ce­­ o desfășoară la circumscripție: “ am rămas plăcut impresionați­­ de entuziasmul celor doi me­­­­dici, de pasiunea ce o mani­­­­festă față de nobila lor pro­­g­resiune. Aprecierea noastră a fost ■ confirmată și de doctorul D. ■ Drăghici, directorul Spitalului ■ de adulți Biriad­­ .Medicii ■ noștri de la circumscripția din ■ comuna Banca depun mult su­ ■ fier pentru a alina durerile ■ celor suferinzi, de a preveni ® Îmbolnăvirea oamenilor, de a ® supraveghea în permanență ® C. LALUCI Ba » (continuare în pag. a 3-a) p I­d­tH3 AU OBȚINUT BULETINUL Nr. 1 cu cu Recent, după cum ne infor­mează corespondentul nostru, inginerul George Vasiliu, co­operatorii din localitatea Corni — Huși au început, cu toate forțele de care dispun, recoltatul griului pe cele 400 de hectare, ci­ posedă uni­tatea. Pînă în prezent, ei au obținut de pe o suprafață de 12 hectare o cantitate de 30 de tone, ceea ce înseamnă că producția medie la unitatea de suprafață se anunță a fi destul de îmbucurătoare — 2.500 kg. Dar, satisfacțiile acestui eveniment sunt dubla­te de un altul. Este vorba de obținerea buletinului de ana­liză nr. 1, eliberat de baza de recepție Huși, fapt care dove­dește că fu acțiunea de pre­dare a produselor agricole, con­form obligațiilor contractuale încheiate cu statul, cooperatorii din Corni dețin locul I, pe centrul de recepționare. Din noua arhitectură vasluiana : Policlinica. Foto : V. Botoșanu in pagina a 4-a ■ Adunarea mondială a tineretului ■ Situația din Indochina ■ Evoluția crizei politice din Italia Vizita președintelui Republicii Africa generalJean RedelBokassa La Pitești și Brașov Tinihișii Agerpres, Mircea S. Ionescu și Nicolae Cretu, transmit: In cea de-a patra zi a vizitei în țara noastră, generalul Jean Redel Bokassa, președintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l în­soțesc, precum și Manea Mă­­nescu, vicepreședinte al Con­siliului de Stat, întreprind o­­călătorie prin țară. Oaspeții sunt însoțiți de secretarul Con­siliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locote­nent Constantin Popa, ad­junct al șefului Marelui Stat Major, de directorul protoco­lului din Ministerul Afaceri­lor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerariului — orașul Pitești. Pe­­ platforma unde se află amplasate un modern combi­nat petrochimic, o fabrică de negru de fum și una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeții din Republica Africa Centrală sînt întîmpinați de Gheorghe Năstase, președin­tele Consiliului popular jude­țean Argeș, de , primarul mu­­­­nicipiului Pitești, Alexandru Popescu, și de alți * reprezen­tanți ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Ra­finăria de petrol, întreprin­dere intrată în funcțiune la sfîrșitul anului trecut, însoțiți de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului, industriei pe­trolului, și de Victor­ Nica, directorul general al rafină­riei, oaspeții vizitează princi­palele instalații. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de ex­tracție, perfecționare și hi­­drofinare a benzinei, se dau explicații în legătură cu pro­cesul tehnologic complet au­tomatizat al rafinăriei. Sunt prezentate­ apoi pro­dusele principale care se rea­lizează aici: benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară și unele semifabricate utilizate în in­dustria petrochimică, printre care și sulful extras prin pro­cedee originale din petrolurile sulfuroase distilate aici în in­stalații adecvate. Gazdele oferă date în le­gătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii — Complexul de cracare catalitică ale cărei instalații vor contribui la va­lorificarea superioară a bogă­țiilor petrolifere argeșene. Străbătând apoi centrul Pi­­teștiului, oaspeții ajung în zona industrială­ din partea de nord a orașului, unde se află numeroase unități ale indus­triei ușoare: Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, fabrica de bere și fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, unde oaspeții iau cunoștință de procesele teh­nologice în mare parte meca­nizate și automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale ju­dețului este transformat în garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase și alte produse. Face o plăcută impresie sa­la expoziției permanente a combinatului. Are loc aici o discuție asupra posibilităților de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăție de care dispune tinărul stat din centrul continentului a­­frican. Produsele Combinatului pi­­teștean sunt cunoscute în peste 100 de țări ale lumii. Tot în această zonă indus­trială a Piteștiului se face un scurt popas, la moderna fabri­că de bere, unitate industria­lă dată în producție în vara trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, reali­zat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteștene, preșe­dintele Consiliului popular ju­dețean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului pre­ședintele Consiliului popular județean Argeș și președinte­le Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și cola­borare, pe multiple planuri, între cele două țări, pentru pace și înțelegere intre po­poare. Apoi, străbatînd pitoreasca șosea națională Cîmpulung — Rucăr — Bran, oaspeții s-au îndreptat spre Brașov. La sosirea în orașul de la poalele Tîmpei, ei au fost sa­lutați cordial de președintele Consiliului popular județean Brașov, Constantin Cîrțînă, și de alți reprezentanți ai or­ganelor locale de stat. Atît în județul Argeș, cit și la Brașov, pretutindeni în lo­calitățile și unitățile econo­mice vizitate de președintele Jean Bedel Bokassa, cetățenii au făcut o caldă primire soli­lor poporului Republicii A­­frica Centrală, fabricarea celulold chimice din bagasă La Institutul de studii, ex­perimentări și proiectare pen­tru industria celulozei, hîr­­tiei, fibrelor artificiale și va­­lorificarea stufului a fost e­­laborat un procedeu pentru fabricarea celulozei chimice pentru fire și fibre artificiale din bagasă.­­ Bagasa este un deșeu rezul­tat la fabricarea zahărului din trestie de zahăr, utilizat pînă acum la producerea celulo­zei papelare inferioare sau drept combustibil. Studiind proprietățile acestuia­ deșeu, specialiștii institutului au a­­juns la concluzia că el poate fi valorificat superior, folo­­sindu-se experiența căpătată in tara noastră în prelucrarea stufului pentru obținerea celu­lozei chimice. Cercetările de laborator au fost extinse pe scară industrială la Combina­tul de celuloză și cirtie de la Brăila. Verificările suplimen­tare făcute în colaborare cu Institutul de cercetări texti­le au stabilit valoarea deose­bită a acestei tehnologii, care dă posibilitatea realizării din bagasă, a unor celefibre de tip lină și bumbac și a unor țesături cu calități superioare. Deși, bagasa nu constituie o materie primă indigenă, pro­cedeul stabilit de specialiștii români prezintă un deosebit interes pentru țări producătoa­re de zahăr de trestie, unde acest deșeu totalizează zeci de milioane de tone anual. Considerată invenție, tehnolo­gia a fost brevetată în Româ­nia, Argentina, Anglia, Bra­zilia, Cuba, Franța, India, Me­xic, Pakistan și S.U.A., cons­tituind un export de licență și mijloc de valorificare peste hotare, a cercetării științifi­ce românești. (Agerpres) Greblă oblică pentru tractoare La Uzina "7 Noiembrie" din Craiova a intrat în fabricația de serie o greblă oblică, uti­laj destinat tractorului de 40 cai putere. Aceasta poate fi reglată astfel încît să cuprin­dă lățimi de lucru între 1,5 —2,7 m­. și are o productivi­tate de circa 2 ha. pe oră. Proiectul noului utilaj este semnat de specialiștii uzinei craiovene. Potrivit planurilor de pro­ducție întreprinderile de me­canizare a agriculturii urmează­ să primească pînă la finele a­­nului 530 greble de acest tip. In aceeași întreprindere a fost omologată și o mașină de mare capacitate pentru împrăș­tiat gunoi de grajd și se află­ în curs de asimilare alte 12 mașini agricole. (Agerpres) fiÉs ÉmilmrÉ. E muit soare și e tare cald. E luna lui cuptor și e ca­­niculă. — Și ce dacă, ne vor răspunde unii : sîntem o­­bișnuiți cu așa ceva, nu avem motive să ne plîngem. Noi să fim sănătoși, să putem alerga, să putem munci. Și dacă ți-e cald, dacă ți-e sete — că așa se intîmplă cind ți-e cald — n-ai decit să te răcorești și gata ! Ce, e atît de greu să te oprești citeva clipe la o cofetărie sau ln fața unui chioșc ? Dai un leu, bei un suc și-ți continui dru­mul cu puteri noi. Iată deci un sfat de care n-ai decit să ții seama: — Da, îți vor răspunde însă vasluienii — sfatul e bun, de-am poposi la Biriad sau în oricare altă urbe din țară, dar la noi, nu poate fi luat in considerație. — De ce? — Cum de ce ? Pe semne că nu ați mai trecut cam de mult prin centrul orașului, ca să nu mai vorbim de periferii. Cauți, cu luminarea, ziua in amiaza ma­re, un sac, o cotronadă sau ori­care altă răcoritoare și ... rasâ de găsești. Cică nu este gheață suficientă ... — De ce nu este ? — Cum sa fie acum pe căldu­ra asta ? Ea rezistă numai sub zero grade, ori­cum, în luna lui Explicație științifică ce trebuie s-o înghiți o dată cu setea. N-ai ce face, pentru că unde-i știin­ță nu-î tocmeală. — Dar unde sunt gospodarii unităților care au în grijă apro­vizionarea populației cu răcori­toare ? — Asta-i bună ! Cum unde-s ? WWW WWW wwwWWWw Cotidiene WWVWVWWIWVWWVWWW Calculează cite răcoritoare s-ar fi putut vinde în timpul canicu­lei, ce beneficii s-ar fi putut obține, dar, mai ales, ce satis­ facții ar fi avut localnicii dacă ar fi găsit, zilnic, la toate u­nitățile din subordine mult cău­tata băutură de sezon. Dar vă rog să fie liniște. Sâ nu mai vorbim de răcoritoare pe canicula, că cei vizați ne-au do­vedit nu numai o dată că știu să rămână ... reci la of­urile noas­tre încălzite. Mari specialiști mai sunt ăștia, dom'le, rău așa ... — Or fi, nimic de zis ! — Cum adică, nimic de zis ! S-ar găsi poate și cineva să le spună ceva, așa de la obraz, pentru a-i trezi din toropeală, chiar dacă-i în luna lui cuptor. G. LAURENȚIU cuptor, e plus 29 de grade.

Next