Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)
1970-07-15 / nr. 743
Proletari din toate tarile, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. și al Consiliului popular județean |nnde*batere_^ cifre2e_dejglanpel9?! Justificările ascund lipsa de răspundere în organizarea producției Bilanțul primelor 6 luni ale acestui an ne permite să adîncim analiza asupra muncii desfășurate pentru îndeplinirea planului de stat, să adoptăm noi măsuri pentru remedierea deficiențelor care s-au semnalat, sa creăm, încă de acum, condiții optime pentru realizarea indicatorilor planificați pe anul acesta și pe 1971. Dezbaterile care au avut loc, zilele trecute, la secția de tîmplărie a I.E.I.S. Vaslui, n-au reușit, din păcate, să orienteze atenția tuturor în aceste princi- LA I.E.I.S VASLUI pare direcții. Referatul prezentat în adunare de către tov. Ion Gorfila, șeful acestei secții, nu a constituit o sinteză a muncii desfașurate, o bază de discuții concrete, pendulînd în justificări aparent obiective. Cert este însă că planul la valoarea producției marfă - acest principal indicator al producției - nu a fost îndeplinit, că s-au manifestat, în semestrul întîi, serioase deficiențe în organizarea producției și a muncii. La un moment dat, referatul subliniază că activitatea este dispersată din cauza celor două ateliere care funcționează, unul la Vaslui, iar celălalt la Negrești, că la croit și finisaj capacitățile de producție nu sunt adaptate la condițiile actuale de lucru, că spațiile de depozitare a produselor sunt necorespunzătoare. După aceste „argumente" se încearcă să se demonstreze că ele constituie adevărata cauză a neîndeplinirii sarcinilor de producție. Izvorul justificărilor s-ar fi slobozit fără frig în această adunare dacă muncitorii, inginerii și tehnicienii in cadrul secției nu ar fi dezbătut, cu simț de răspundere, problemele puse în discuție. De la primul vorbitor și pînă la ultimul s-a combătut, de la bun început, atitudinea de cocoloșire a lipsurilor, așazisele „cauze obiective" vehiculate in referat și care nu își au acoperire faptică. De exemplu, șeful de echipă Constantin Bălan, de la croit, a arătat că neîndeplinirea sarcinilor de plan în primul semestru este rezultatul lipsei de interes a serviciului de aprovizionare a întreprinderii pentru achiziționarea la timp a materialelor necesare producției, că s-au pierdut zile întregi din cauză că electromotoarele nu se repară la vreme, că defecțiunile de calitate sunt numeroase și ele provin din cauza neatenției și a lucrului de mîntuială. Tîmplarul Nicolae Luca a amintit că lipsa pieselor de schimb și a curelelor de mașini a îngreuiat îndeplinirea ritmică și integrală a sarcinilor de plan. Aceleași probleme au mai fost aduse în discuție și de către șeful de brigadă Vasile Moșneagu, care a mai adăugat că lipsa de interes a conducerii secției și întreprinderii în crearea unor condiții corespunzătoare de lucru se răsfrîng, implicit, asupra producției. Interesante și demne de consemnat sunt și discuțiile purtate de Victor Simin și Victor Ropotă, de la asamblare, care au ridicat două probleme de interes deosebit : rezolvarea transportului intern de la sala de croit, la asamblare, și livrarea la timp a mobilei și binalelor pentru a se înlătura deprecierea lor în spațiile necorespunzătoare din Incinta secției. Astfel, cheltuielile suplimentare de remediere vor spori continuu în detrimentul secției. Lipsa de organizare a producției și a muncii, a spus tov. Ion Ignat de la C.T.C. sunt principalele deficiențe care au dus la neîndeplinirea planului la valoarea producției marfă. Aprovizionarea neritmică a determinat lucrul „în asalt“, defecțiunile de calitate destul de numeroase, timpul pierdut la care se adaugă 105 ore/om în D. KELMER (continuare în pag. a 3-a) De la o zi la alta!; Să intensificăm ritmul lucrărilor de sezon! Pulsul ritmic al producției decada Printr-o mai bună organizare a producției și a muncii, precum și prin respectarea strictă a tehnologiei de fabricație, Fabrica de rulmenți Biriad și-a îndeplinit planul decadat in proporție de 105 la sută, livrînd beneficiarilor 5.000 de rulmenți peste prevederile planului. ★ Combinatul de confecții Vaslui și-a depășit planul cu 1,5 la sută, ceea ce reprezintă o producție suplimentară de peste 130.000 lei, în special pe seama creșterii productivității muncii cu 5,6 la sută. Aceste succese s-au obținut în condițiile realizării unor importante economii de materii prime și materiale și a reducerii prețului de cost. I.E.I.L. Biriad nu-și îndeplinește planul de la Începutul anului, la cărămizi și blocuri ceramice, decit în proporție de 74,32 la sută, întreprinderea are însă la dispoziție numeroase rezerve de a căror valorificare depinde recuperarea restanțelor, intrarea în ritmul impus de plan, folosirea integrală a capacităților de producție în scopul obținerii unei producții suplimentare de materiale de construcții. O dovadă in această privință o constituie faptul că la sfîrșitul primei decade, planul de producție a fost îndeplinit în procent de 117,2 la sută. O situație îmbucurătoare se constată și la producția de piese de schimb, unde planul decadat a fost depășit cu 15,6 la sută, recuperîndu-se, astfel, o bună parte din restanțele anterioare. * Rezultate sub posibilități consemnăm la I. E. I. S. Huși unde, din cauza producției neritmice și a lipsei de spații pentru depozitare, planul la mobilă, de la începutul anului, nu a fost realizat acumulindu-se, pînă in prezent, o restanță de 71.000 de lei. De asemenea, în această decadă, nu se realizează planul la uși și ferestre decât în proporție de 91,4 la sută. • Prima decadă a lunii iulie a adăugat noi succese în privința îndeplinirii planului de livrări la export și a sarcinilor contractuale globale. Cumulat de la 1 ianuarie și până la 10 iulie a.c., planul de livrări pentru export, precum și sarcinile contractuale, au fost substanțial depășite. După cum rezultă din situația statistică, în acest interval întreprinderile din județul nostru au livrat partenerilor externi, o producție suplimentară în valoare de 45.014.000 lei. După cum se vede, situația bilandeză este satisfăcătoare. Pe întreprinderi, însă, se descontinuare in pag. a 3-a) ! Pe urmele materialelor publicate LA CIRCUMSCRIPȚIA SANITARĂ DIN BANCA ARE CINE PUNE DIAGNOSTICUL, DAR... jo, 16 octombrie 1969, deci, cu nouă luni în urmă, după unele investigații făcute la fața locului, căutam răspuns la întrebarea CINE PUNE DIAGNOSTICUL LA CIRCUMSCRIPȚIA SANITARĂ DIN BANCAR, acesta fiind și titlul materialului publicat în paginile cotidianului vasluian. Semnalam astfel stări de lucruri deloc lăudabile, care aruncau o umbră asupra activității ce se desfășoară în tara noastră pentru ocrotirea sănătății populației. Pe scurt, arătam că activitatea circumscripției este condusă de un oficiant sanitar; se dau îndrumări medicale prin tele ... comoditate ; dispoziția medicului primar anulată de indisciplină ; consiliul popular comunal nu vede, n-aude ? ! ?. Totodată, ceream insistent intervenția loturilor competente, mai precis Direcției sanitare județene, precum și conducerii Spitalului de adulți Biriad, instituție care coordonează activitatea sanitară din Banca — să acționeze de urgență In spiritul Directivelor C.C. al P.C.R. cu privire la îmbunătățirea asistenței medicale, pentru a funcționa, și in comuna Banca, o instituție medico-sanitară în adevăratul sens al cuvântului, dotată cu personalul medical necesar. Precizăm că sublinierea noastră vine să confirme tocmai faptul că, acum, la circumscripția sanitară Banca, există cadre medicale care fac front comun cu activitatea diurnă a corpului medico-sanitar din județ pentru îngrijirea sănătății oamenilor. Cel mai vizibil salt calitativ înregistrat la Banca, în acest domeniu, în perioada la care ne referim, îl constituie însuși faptul că, în locul unui oficiant sanitar care răspundea de activitatea unei circumscripții sanitare cu 12 sate, cu subunități și puncte medicale și sanitare, In prezent, de munca complexă de ocrotire a sănătății populației se ocupă efectiv medicul șef al circumscripției, Ștefan Deru, ajutat ■ de medicul pediatru, Maria ® Felicia Farkaș. Doi tineri medici, de pe meleaguri transilvănene au început cu câteva luni în urmă primul an de ■ profesie înitr-o comună din Lunca Bârladului. După o zi, timp în care am cunoscut doar un fragment din activitatea ce o desfășoară la circumscripție: “ am rămas plăcut impresionați de entuziasmul celor doi medici, de pasiunea ce o manifestă față de nobila lor progresiune. Aprecierea noastră a fost ■ confirmată și de doctorul D. ■ Drăghici, directorul Spitalului ■ de adulți Biriad .Medicii ■ noștri de la circumscripția din ■ comuna Banca depun mult su ■ fier pentru a alina durerile ■ celor suferinzi, de a preveni ® Îmbolnăvirea oamenilor, de a ® supraveghea în permanență ® C. LALUCI Ba » (continuare în pag. a 3-a) p IdtH3 AU OBȚINUT BULETINUL Nr. 1 cu cu Recent, după cum ne informează corespondentul nostru, inginerul George Vasiliu, cooperatorii din localitatea Corni — Huși au început, cu toate forțele de care dispun, recoltatul griului pe cele 400 de hectare, ci posedă unitatea. Pînă în prezent, ei au obținut de pe o suprafață de 12 hectare o cantitate de 30 de tone, ceea ce înseamnă că producția medie la unitatea de suprafață se anunță a fi destul de îmbucurătoare — 2.500 kg. Dar, satisfacțiile acestui eveniment sunt dublate de un altul. Este vorba de obținerea buletinului de analiză nr. 1, eliberat de baza de recepție Huși, fapt care dovedește că fu acțiunea de predare a produselor agricole, conform obligațiilor contractuale încheiate cu statul, cooperatorii din Corni dețin locul I, pe centrul de recepționare. Din noua arhitectură vasluiana : Policlinica. Foto : V. Botoșanu in pagina a 4-a ■ Adunarea mondială a tineretului ■ Situația din Indochina ■ Evoluția crizei politice din Italia Vizita președintelui Republicii Africa generalJean RedelBokassa La Pitești și Brașov Tinihișii Agerpres, Mircea S. Ionescu și Nicolae Cretu, transmit: In cea de-a patra zi a vizitei în țara noastră, generalul Jean Redel Bokassa, președintele Republicii Africa Centrală, persoanele care-l însoțesc, precum și Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, întreprind ocălătorie prin țară. Oaspeții sunt însoțiți de secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, de general locotenent Constantin Popa, adjunct al șefului Marelui Stat Major, de directorul protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, Tudor Jianu. Primul punct al itinerariului — orașul Pitești. Pe platforma unde se află amplasate un modern combinat petrochimic, o fabrică de negru de fum și una din cele mai mari rafinării petrolifere, oaspeții din Republica Africa Centrală sînt întîmpinați de Gheorghe Năstase, președintele Consiliului popular județean Argeș, de , primarul municipiului Pitești, Alexandru Popescu, și de alți * reprezentanți ai organelor locale de stat. Se vizitează mai întîi Rafinăria de petrol, întreprindere intrată în funcțiune la sfîrșitul anului trecut, însoțiți de Gheorghe Pacoste, adjunct al ministrului, industriei petrolului, și de Victor Nica, directorul general al rafinăriei, oaspeții vizitează principalele instalații. La tabloul de comandă al complexului de reformare catalitică, de extracție, perfecționare și hidrofinare a benzinei, se dau explicații în legătură cu procesul tehnologic complet automatizat al rafinăriei. Sunt prezentate apoi produsele principale care se realizează aici: benzine cu cifră octanică ridicată, motorine de calitate superioară și unele semifabricate utilizate în industria petrochimică, printre care și sulful extras prin procedee originale din petrolurile sulfuroase distilate aici în instalații adecvate. Gazdele oferă date în legătură cu noile obiective ce urmează a fi construite aici în etapa a doua de dezvoltare a întreprinderii — Complexul de cracare catalitică ale cărei instalații vor contribui la valorificarea superioară a bogățiilor petrolifere argeșene. Străbătând apoi centrul Piteștiului, oaspeții ajung în zona industrială din partea de nord a orașului, unde se află numeroase unități ale industriei ușoare: Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, fabrica de bere și fabricile textile. Se vizitează Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului, unde oaspeții iau cunoștință de procesele tehnologice în mare parte mecanizate și automatizate. Aici, materialul lemnos provenit din exploatările forestiere ale județului este transformat în garnituri de mobilă, placaje, parchete, plăci fibrolemnoase și alte produse. Face o plăcută impresie sala expoziției permanente a combinatului. Are loc aici o discuție asupra posibilităților de cooperare ale României cu Republica Africa Centrală în domeniul prelucrării lemnului, lemnul fiind o mare bogăție de care dispune tinărul stat din centrul continentului african. Produsele Combinatului piteștean sunt cunoscute în peste 100 de țări ale lumii. Tot în această zonă industrială a Piteștiului se face un scurt popas, la moderna fabrică de bere, unitate industrială dată în producție în vara trecută. Urmează o degustare a deliciosului produs, realizat în 5 sortimente. După vizitarea platformei industriale piteștene, președintele Consiliului popular județean, Gheorghe Năstase, a oferit în cinstea generalului Jean Bedel Bokassa un dejun. In timpul dejunului președintele Consiliului popular județean Argeș și președintele Republicii Africa Centrală au toastat pentru dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare, pe multiple planuri, între cele două țări, pentru pace și înțelegere intre popoare. Apoi, străbatînd pitoreasca șosea națională Cîmpulung — Rucăr — Bran, oaspeții s-au îndreptat spre Brașov. La sosirea în orașul de la poalele Tîmpei, ei au fost salutați cordial de președintele Consiliului popular județean Brașov, Constantin Cîrțînă, și de alți reprezentanți ai organelor locale de stat. Atît în județul Argeș, cit și la Brașov, pretutindeni în localitățile și unitățile economice vizitate de președintele Jean Bedel Bokassa, cetățenii au făcut o caldă primire solilor poporului Republicii Africa Centrală, fabricarea celulold chimice din bagasă La Institutul de studii, experimentări și proiectare pentru industria celulozei, hîrtiei, fibrelor artificiale și valorificarea stufului a fost elaborat un procedeu pentru fabricarea celulozei chimice pentru fire și fibre artificiale din bagasă. Bagasa este un deșeu rezultat la fabricarea zahărului din trestie de zahăr, utilizat pînă acum la producerea celulozei papelare inferioare sau drept combustibil. Studiind proprietățile acestuia deșeu, specialiștii institutului au ajuns la concluzia că el poate fi valorificat superior, folosindu-se experiența căpătată in tara noastră în prelucrarea stufului pentru obținerea celulozei chimice. Cercetările de laborator au fost extinse pe scară industrială la Combinatul de celuloză și cirtie de la Brăila. Verificările suplimentare făcute în colaborare cu Institutul de cercetări textile au stabilit valoarea deosebită a acestei tehnologii, care dă posibilitatea realizării din bagasă, a unor celefibre de tip lină și bumbac și a unor țesături cu calități superioare. Deși, bagasa nu constituie o materie primă indigenă, procedeul stabilit de specialiștii români prezintă un deosebit interes pentru țări producătoare de zahăr de trestie, unde acest deșeu totalizează zeci de milioane de tone anual. Considerată invenție, tehnologia a fost brevetată în România, Argentina, Anglia, Brazilia, Cuba, Franța, India, Mexic, Pakistan și S.U.A., constituind un export de licență și mijloc de valorificare peste hotare, a cercetării științifice românești. (Agerpres) Greblă oblică pentru tractoare La Uzina "7 Noiembrie" din Craiova a intrat în fabricația de serie o greblă oblică, utilaj destinat tractorului de 40 cai putere. Aceasta poate fi reglată astfel încît să cuprindă lățimi de lucru între 1,5 —2,7 m. și are o productivitate de circa 2 ha. pe oră. Proiectul noului utilaj este semnat de specialiștii uzinei craiovene. Potrivit planurilor de producție întreprinderile de mecanizare a agriculturii urmează să primească pînă la finele anului 530 greble de acest tip. In aceeași întreprindere a fost omologată și o mașină de mare capacitate pentru împrăștiat gunoi de grajd și se află în curs de asimilare alte 12 mașini agricole. (Agerpres) fiÉs ÉmilmrÉ. E muit soare și e tare cald. E luna lui cuptor și e caniculă. — Și ce dacă, ne vor răspunde unii : sîntem obișnuiți cu așa ceva, nu avem motive să ne plîngem. Noi să fim sănătoși, să putem alerga, să putem munci. Și dacă ți-e cald, dacă ți-e sete — că așa se intîmplă cind ți-e cald — n-ai decit să te răcorești și gata ! Ce, e atît de greu să te oprești citeva clipe la o cofetărie sau ln fața unui chioșc ? Dai un leu, bei un suc și-ți continui drumul cu puteri noi. Iată deci un sfat de care n-ai decit să ții seama: — Da, îți vor răspunde însă vasluienii — sfatul e bun, de-am poposi la Biriad sau în oricare altă urbe din țară, dar la noi, nu poate fi luat in considerație. — De ce? — Cum de ce ? Pe semne că nu ați mai trecut cam de mult prin centrul orașului, ca să nu mai vorbim de periferii. Cauți, cu luminarea, ziua in amiaza mare, un sac, o cotronadă sau oricare altă răcoritoare și ... rasâ de găsești. Cică nu este gheață suficientă ... — De ce nu este ? — Cum sa fie acum pe căldura asta ? Ea rezistă numai sub zero grade, oricum, în luna lui Explicație științifică ce trebuie s-o înghiți o dată cu setea. N-ai ce face, pentru că unde-i știință nu-î tocmeală. — Dar unde sunt gospodarii unităților care au în grijă aprovizionarea populației cu răcoritoare ? — Asta-i bună ! Cum unde-s ? WWW WWW wwwWWWw Cotidiene WWVWVWWIWVWWVWWW Calculează cite răcoritoare s-ar fi putut vinde în timpul caniculei, ce beneficii s-ar fi putut obține, dar, mai ales, ce satis facții ar fi avut localnicii dacă ar fi găsit, zilnic, la toate unitățile din subordine mult căutata băutură de sezon. Dar vă rog să fie liniște. Sâ nu mai vorbim de răcoritoare pe canicula, că cei vizați ne-au dovedit nu numai o dată că știu să rămână ... reci la ofurile noastre încălzite. Mari specialiști mai sunt ăștia, dom'le, rău așa ... — Or fi, nimic de zis ! — Cum adică, nimic de zis ! S-ar găsi poate și cineva să le spună ceva, așa de la obraz, pentru a-i trezi din toropeală, chiar dacă-i în luna lui cuptor. G. LAURENȚIU cuptor, e plus 29 de grade.