Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-09-16 / nr. 796

ICR Proletari din toate tarile, uniti­vu­l Organ al Comitetului județean­l Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular­­ județean WWWW­ A/WWWWW\^WWW­^^A^WW^^^^^^^^^^^A^A/W­/VW»AA^/WW. PREVEDERILE [IHDIALDSDI 1971­]. TEMELIE TRAINICĂ A U­NEI DEZVOLTĂRI IMPETUOASE A «LUI GHEORGHE TANASE prim-secretar al Comitetului județean Vaslui al P.C.R. C­ontinuarea in ritm susținut a in­dustrializării socialiste, temelie a progresului general, a creșterii bunăstării poporului va sta - așa după cum reiese din Directivele celui de al X-lea Congres al partidului - și de acum înainte în centrul efortu­lui general făcut de (ara noastră pen­tru crearea unei societăți multilateral dezvoltate. Urmind o politică ințeleapta, științifică de repartizare teritorială a forțelor de producție în concordanță și cu factorii de eficiență economică, dar și cu cri­terii sociale, legate de necesitatea ri­dicării județelor și localităților mai pu­țin dezvoltate, de accelerarea progresu­lui lor, conducerea partidului și statului nostru a acordat in ultima vreme o a­­tenție deosebită Vasluiului. Personal, tovarășul Nicolae Ceaușescu a analizat, numai in acest an, în mai multe rân­­duri, posibilitățile de dezvoltare ale ju­dețului nostru. Munca pentru traducerea în viață a măsurilor stabilite de Conferința Națio­nală a Partidului Comunist Român cu privire la îmbunătățirea și perfecționa­rea continuă a planificării și conducerii economiei naționale își găsește expresia și în fundamentarea pe baze științifice, profund realiste, a sarcinilor de plan pentru viitorul cincinal. In urma studiilor efectuate de către colective de spe­cialiști, cu sprijinul acordat de organele centrale din ministere, s-a căutat ca principalele coordonate economice, so­ciale și culturale ale planului cincinal pe 1971-1975, în care Vasluiul va cu­noaște un puternic avânt al industriei și agriculturii, să reflecte cit mai deplin posibilitățile existente în fiecare între­prindere, analizindu-se cu răspundere rezervele încă nevalorificate. Aceasta a dus la îmbunătățirea indicatorilor trans­miși inițial de către ministere, în con­secință la creșterea eficienței economice, înainte insă de a vorbi despre a­­ceasta, aș vrea să arăt că sub condu­cerea organizațiilor de partid, in unită­țile economice din județ s-a desfășurat, in acest an, o largă întrecere socia­listă, rezultatele ei concretizindu-se, la începutul lunii septembrie, in obținerea unei producții marfă suplimentare in va­­loare de peste 51 milioane lei, in livra­rea la export, în avans, a unor pro­duse în valoare de aproape 47 mili­oane lei. Cinci unități economice și-au realizat încă din luna august planul cincinal, urmînd ca pina la 30 decem­brie a.c. să mai livreze in plus mărfuri de peste 100 milioane lei. Demn de menționat, că 80 la sută din sporul de producție realizat in a­­ceastă perioadă s-a obținut pe seama creșterii productivității muncii, iar cali­tatea produselor a cunoscut o îmbună­tățire simțitoare, bucurindu-se de o bu­nă apreciere pe piața internă și exter­nă. Cerințele beneficiarilor de peste hotare au crescut, bunăoară, in 1970, cu peste 60 la sută față de 1969, iar in anul ce vine ele vor cunoaște un vo­lum superior. Organele și organizațiile de partid, comitetele de direcție, sindicatele, organi­zațiile U.T.C. din întreprinderi au ana­lizat cu înaltă responsabilitate posibili­tățile de care dispune fiecare unitate, valorificîndu-se in mai bune condiții po­tențialul lor uman și material, colecti­vele de muncă înrolindu-se cu entuziasm în uriașul front al acțiunii de refacere, dînd dovadă de o înaltă conștiință so­cialistă și de un puternic Spirit de so­lidaritate. Bilanțul economiei județului nostru pa primele 8 luni ale anului, bogat in rea­lizări, ne permite să privim cu optimism perspectiva ce se deschide in fața noas­tră, perspectivă dată de prevederile cin­cinalului următor, in care Vasluiul­­ va deveni un județ puternic industrializat. Pentru a avea o imagine a importan­telor creșteri planificate la producția globală industrială, subliniem că, in a­­nul 1975, ea va spori de două ori și jumătate față de anul 1970, ritmul me­diu anual al dezvoltării fiind de peste 20 la sută. Apariția unor ramuri noi ale industriei, strîns legate de progresul tehnico-științific contemporan, va permi­te o valorificare superioară a resurse­lor de care dispunem, ridicarea necon­tenită a productivității muncii sociale. Ca urmare a capacităților noi ce vor fi date in folosință, gama produselor vasluiene se va îmbogăți simțitor. Pe lângă un volum sporit de rulmenți, con­fecții, mobilă, mărfuri agro-alimentare, se vor fabrica importante cantități de materiale și aparatură pentru instalații, corpuri de încălzit din tablă, vată mi­nerală, carton bituminat, cărămizi dinlit, fire din bumbac, ciorapi, tricotaje, în­călțăminte, conserve de legume și fruc­te, produse din soia, vermut, coniac, furaje combinate etc. Crearea unei puternice industrii pe teritoriul județului nostru va permite rea­lizarea unor mărfuri disponibile pentru export in valoare de peste 127 mili­oane lei valută, ponderea principală a­­coperind-o produsele alimentare și de construcții mașini. Ceea ce caracterizează noul cincinal este insă faptul că sunt planificate creș­teri importante ale indicatorilor calita­tivi ai planului producției industriale. De exemplu, 63 la sută din producția glo­bală industrială se va obține pe seama creșterii substanțiale a productivității muncii. Dezvoltarea economiei, culturii, secto­rului de deservire va asigura, cum e și firesc, și o reproducție corespunzătoare a­ forței de muncă. Numărul solijicați­i­ nai va crește aproape cu 16.000, din care 65,5 la sută, adică 9.919, vor lucra in industrie. Va crește considerabil și aportul județului Vaslui la venitul națio­nal, valoarea beneficiilor vărsate la bu­getul statului ridicindu-se, în 1975, la 1354.078.000 lei peste cele actuale. Realizarea producției amintite va urmarea unei activități nemaiintilnite pe si aceste meleaguri in domeniul investiți­ilor și construcțiilor pentru care au fost alocate 5,137 miliarde lei din fondurile centralizate ale statului și 1,327 miliar­ (continuare in pag. a 3-a) s § *h­ar dacă nu vazu, *5 B* niciodată cum arată un Ș B brevet de invenții, vă sfă­ $ Ș­­ ß titim să nu fiți triști. Nici­­ g eu nu am văzut, și nu S H sínt, lotuși, trist. Sínt, QȘ Ș ^ putea zice, chiar vesel. Fiindcă ^ § am un amic. Ia Huși, pe numele J­Ș sau adoptiv Letebe (se iscălește 5. B L.T.B., adică LASĂ TOTUL BAL­­G­A­TĂ). Ei, și cum spuneam, a- g ^ micul meu hușean lucrează la ^ 5 IM­A. Are trei pasiuni: Invenții g cu i mare, invenții cu i mic și ^ g INVENȚII. De ani de zile stu­ g ^ diază, cercetează, experimentea* g s I wil/vv nw vww­wwvivi § 1 Cotidiene | 1 BREVETUL | § 3 vvvvvvvvvvvvvvvvvvvvw 3 g­za, trage concluzii. Dorește ca ^ S tot dinadinsul să rezolve pro­­­­o­blema — după el — esențială g g pentru viitorul I.M.A. și al ome­­g­e­nirii: descoperirea unui procedeu ș­i prin care aerul să poată fi uti­­l­­­izat la acționatul motoarelor de Ș ^ tractor. După un îndelungat timp g g de comparații intense ale fapte­­l­e­lor văzute zilnic, în cutia sa ‹ g» craniană s-a născut o idee. Pe ș­­e loc — nu cumva să fugă, s-o Ș ^ piardă — a trecut la materiali­ ^ g zarea ei. A descoperit, astfel, g › poarta pe care se poate pătrun­ ^ ^ de în tainele folosirii aerului în g g locul motorinei la tractoare. Pen­ g ^­tru început, și-a pus invenția în ^ g aplicare în cadrul secțiilor de g ^ mecanizare de la cooperativele g . Văleni și Ivănești de Huși. In ^ g prima sunt cincisprezece și în a­­­­ doua — 8 tractoare. Pe cele din­ g §­tîi — de la Văleni — le-a lăsat - o să funcționeze două zile pe baza g a noului carburant, iar pe celelalte — de la Ivănești, șase zile. Faptul­­ g că nimeni, dar absolut nimeni, g 2 ^ nu a zis pas — i-a întărit in­­s­ventatorului convingerea că se­­ s­e află pe drumul cel bun, procu­­s­o riindu-i o bucurie mai mult decit Ș g profundă. A înaintat noua sa ^ Ș creație — mi-a destăinuit că mai g 5 are și altele de o însemnătate g % 5 similară — cui a crezut de cu­ s s S viin­ă, pentru a fi omologată și și S C. S. VINATORU 5 . 1 % (continuare in pag. a 3-a) 5 I­I I S ț filiiiiliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiinn Lucrări de extindere la F. R. R. Devansarea termenelor de punere in funcțiune a lucră­rilor de investiții constituie principala preocupare a ca­drelor de specialiști de la Fa­brica de rulmenți din Bîrlad. In această direcție, se desfă­șoară o muncă susținută la e­­xecutia lucrărilor de construc­ții — montaj prevăzute în planul de extindere. In prezent, este în curs de montaj,, la secția forjă, un cuptor de tratament termic primar (pentru recoacere) și o linie automată de forjare tip Wagner. Au fost încheiate lucrările de montaj la prima instalație de­ tratament cu at­mosferă controlată. Punerea în funcțiune a a­­cestor lucrări va îmbunătăți tehnologiile de fabricație și va înlesni sporirea conside­rabilă a productivității mun­­­cii. -w. loan Dumitrașcu, u­­nul din mecanizatorii fruntași ai LM.A. Cri­­vești, care deservește C.A.P. Pogana. Foto. V. Botoșanu. I n­nn Mi'nn m­i­­r. ■ ■ [UNK] pwf^fww w ^-u w www w w www/ww ■ A 25-a sesiune a Adunării Generale a O. N. U. și-a început lucrările ■ Se extinde mișcarea gre­vistă din S. U. A. La Perieni Consfătuire republicană pe tema combaterii eroziunii solului si mecanizării lucrărilor pe terenurile in pantă Ieri, la Stațiunea experimen­tală de cercetări pentru com­baterea eroziunii solului Pe­rieni, a avut loc o consfătuire republicană pe tema combaterii eroziunii solului și mecanizării lucrărilor pe terenurile în pan­tă, organizată de Ministerul Agriculturii și Silviculturii. Au luat parte tovarășii: Emil Luca, ministru adjunct al Ministerului Agriculturii și Silviculturii, Nicolae Mihala­­che, secretar al Comitetului județean de partid Vaslui, pre­ședintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de pro­ducție, Ion Toma, secre­tar general în Ministerul Agriculturii și Silviculturii, prof. dr. Mircea Motoc, secre­tar general al Academiei de Științe Agricole și Silvice, membru corespondent al Aca­demiei R.S.R., Nicolae Pope­scu, director general al Departa­mentului de îmbunătățiri fun­ciare, Lazăr Topîrceanu, direc­tor în Ministerul Agriculturii și Silviculturii, Dragoș Toma, director al I.G.M.A., Costin Dragomir, director adjunct al Direcției agricole județene Vaslui, Eugen Gheorghiță, di­rector al C.C.P.E.G.A. Vaslui. De asemenea, au participat directori adjuncți, ingineri cu mecanizarea de la direcțiile agricole județene din Moldo­va și din județul Buzău, direc­tori, ingineri, ingineri șefi, șefi de ateliere de proiectare din D. C.P.E.G.A., președinți și in­gineri șefi de la cooperativele agricole de producție model, tehnologi șefi de la ferme mo­del ale I.A.S., directori ai u­­nor stațiuni experimentale, di­rectori și ingineri șefi de la I. M.A.-uri. Din celelalte județe ale ță­rii au fost prezenți directori și ingineri șefi ce se ocupă cu probleme de cadastru și organizarea teritoriului. Din partea Ministerului A­­griculturii și Silviculturii au mai participat specialiști din cadrul direcției generale de mecanizare, combaterea ero­ziunii, fond funciar și cadas­tru. In cadrul lucrărilor consti­­tuirii, ing. Gheorghe Stofan, directorul Stațiunii experimen­tale Perieni, a prezentat un referat privind măsurile și lu­crările de combatere a ero­ziunii solului aplicate la Sta­țiunea experimentală Perieni, rezultatele obținute și unele recomandări privind aplicarea lor în condiții asemănătoare, ing. Grigore Popescu, șef de laborator la I.C.M.R., a făcut o prezentare a sistemei de mașini agricole ce se utilizea­ză pe terenurile în pantă, iar ing. Ion Toma a expus planul de măsuri privind folosirea rațională a pămîntului și a instrucțiunilor de organizare a teritoriului. Participanții la consfătuire au putut cunoaște pe teren lu­crările de combatere a ero­ziunii solului aplicate de Sta­țiunea Perieni și șantierul de combatere a eroziunii de la Valea Seacă. In încheierea lucrărilor aces­tei consfătuiri republicane, ce s-a bucurat de un deosebit suc­ces, a fost definitivat programul pe județe, de întocmire și a­­plicare pe teren a lucrărilor de organizare a teritoriului și combaterea eroziunii solului. Mobilă birlădeană i la export Mobila fabricată de industria loca­lă Mrlădeană va face e cu­oștintă a­­nul acesta cu pla­ta externă. O co­mandă de 250 bi­rouri contractate la export se află deja Intr-Un stadiu avansat de lucru, iar 50 dintre ele se montează In a­­ceste zile si vor fi livrate in cursul lunii septembrie. I% Ii sssssssssssssssssssessi Negrești O fermă complexă­­ de creștere a vacilor . Militând pentru înfăptui­rea prevederilor Programu­lui Național de dezvoltare a zootehniei, specialiștii Di­recției agricole județene, de comun acord cu consi­liul de conducere al C.A.P. Negrești, au stabilit ca la această unitate să se con­struiască o fermă complexă de creștere a vacilor pen­tru lapte. Ferma, care, po­trivit proiectului, va avea grajduri separate pentru va­cile adulte, juninci și ti­neretul bovin, o materni­tate, un staționar veterinar, stație de răcire a laptelui, termocentrală și alte anexe, va avea, in final, o capa­citate de 1.414 vaci pentru lapte. Se vor construi graj­duri cu o capacitate de 240 vaci fiecare. Soluțiile constructive ce se vor apli­ca, vor permite introduce­rea unui grad înalt de teh­nicitate in exploatarea ani­malelor. Lucrările de construcție a noului obiectiv zootehnic vor începe în toamna acestui an, urmând ca în prima etapă, care se va încheia la fine­le anului 1971, complexul să intre parțial în folosin­ță, adăpostind 657 de vaci destinate producției de lap­te. Cu „Dacia 1100“ a serviciului de circulație al I.M.J. Vaslui 12 ore in raid pe D. N. 24 Z­iarul nostru a publicat de nenumărate ori in­formații privind diferite accidente de circulație petrecute pe drumurile județului Vaslui. Un accident de circulație se poate solda, în primul rînd, cu urmări tra­gice pentru viata uneia sau mai multor persoane, cu bu­nuri materiale distruse. De aceea, trebuie să acordăm cu­venita prețuire activității de prevenire și înlăturare a ca­uzelor care generează perico­le pentru siguranța circulați­ei pe drumurile publice. In­­tr-una din zilele trecute, am solicitat serviciului de circu­lație al I.M.J. Vaslui să par­ticipăm la una din obișnui­tele acțiuni de control privind circulația județ. Și, pe drumurile din astfel, la bordul „Daciei 1.100”, cu cunoscuta ei rampă de semnalizare, a­­lături de locotenentul major Uiiuliuc, am pornit la drum. Timp de 12 ore, pe D.N. 24 au fost controlate 57 de au­tovehicule. Considerăm că cele mai e­­locvente concluzii ale raidu­lui nostru le oferă înseși fap­tele : din 57 autovehicule in­finite pe parcurs, 8 prezentau diferite defecțiuni tehnice sau erau conduse incorect de con­ducătorii auto, nici unul din­tre conducătorii auto nu con­sumase alcool , discuțiile „la concret” cu cei găsiți în ne­regulă s­au de gravitate a făcut conștienți culpei, astfel că eventualele sancțiuni apli­cate de către lucrătorul de miliție le-au părut ca nor­male și cu valoare de ... „în­vățătură de minte”. Nu am dori ca cele afirma­te mai sus să creeze impre­sia că circulația pe drumu­rile publice se desfășoară perfect. Ar fi exagerat. Dar trebuie să arătăm că marea majoritate a conducătorilor a­­uto înțeleg să privească cu responsabilitate rolul pe ca­­re-­l au în desfășurarea circu­lației rutiere. Dacă există ex­cepții — și există! ne fixăm atenția asupra lor. Neglijenta unor conducători auto sau revizori tehnici. Să exemplificăm. La km. 137, pe D.N. 24, a fost oprit autove­hiculul 21-VS-161, proprieta­tea N­ecoop Vaslui. Șoferul Aurel Donici (19 ani) a co­­borit cu o figură amărîtă. A­­vea și de ce, pentru că ma­șina pe care o conducea se prezenta intr-o stare deplo­rabilă , frîna de mină era de­fectă, la fel ca și semnaliza­toarele și lanternele stop; la o simplă privire, s-a putut constata că la bara de direc­ție jocul este nepermis de mare, lipsea și oglinda retro­vizoare. Revizorul tehnic, Constantin Năstase, semnase foaia de parcurs. După din­­sul, mașina în care erau trans­portați oameni se află în bună stare tehnică ... Iar în LIVIU NISTOR (continuare în pag. a 3-a) O imagine înttlnita in toate școlile: cărți, flori și tradiționala1 „Bine ați veniți" i ȘCOLILE ȘI-AU DESCHIS LARG PORȚILE m­­e-am obișnuit ca la in­­njceputui fiecărei toamne,­­zi la 15 septembrie, șco­­l ■­rile să-și primească cu bucurie elevii, ca de fiecare dată, in zi, tara Întreagă să fie această cu­prinsă de freamăt tineresc la începutul unei noi etape din nobilul drum al învățăturii. Viața de dimineață a orașelor și satelor noastre a devenit mai agitată și mai vioaie : co­piii, mai mici și mai mari, se îndreaptă spre porțile larg des­chise ale școlilor. 15 septembrie 1970. Un nou an de învățămint debutează a­­cum cind țara întreagă își des­fășoară larg torțele pentru în­făptuirea cu succes a prevede­rilor ultimului an al cincinalu­lui, puntea de trecere la urmă­torul plan de cinci ani. După cum se spune în satului Comi­tetului Comunist Central al Partidului Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Mi­niștri ale Republicii Socialiste România adresat cadrelor didac­tice și elevilor cu prilejul deschiderii noului an școlar, marcăm acum un moment­ de seamă în procesul transpunerii in viată a Directivelor Comi­tetului Central al P.C.R. cu privire la dezvoltarea și per­fecționarea învățămintului de toate gradele Se încheie cu­prinderea in clasa I a tutu­ror copiilor de la virsta de șase ani și începe funcționa­rea cu toate clasele a școlii generale de 10 ani. Ieri de dimineață, peste 1.200 de elevi din clasele I—XII s-au întîlnit din nou in curtea Liceului nr. 2 din Vaslui. A­­erul festiv se face simțit pes­te tot. In sălile de clasă, un­de pe bănci așteaptă manua­lele alături de mici buchetele de Hori, in laboratoarele do­tate cu noi materiale didac­tice moderne. Pe culoare, ve­niți să-și însoțească fili în prima zi de școală a unui nou an școlar, un mare număr de părinți, semn Îmbucurător al tot mai strînsei relații care a­­propie pe dascăl de părinte, școala de familie. Tovarășul Constantin Luca, prim secretar al Comitetului orășenesc de partid, primarul orașului Vasluni, dă citire salutu­lui adresat de partid și guvern școlarilor și dascălilor. . Vor­bește apoi directorul școlii, Ion Pencu. Un program artis­tic pregătit de elevii claselor a IV-a, sub îndrumarea profe­soarei Elena Diaconu, încheie partea festivă a primei zile de școală. Se intră la cursuri, se restabilesc cunoștințele cu profesorii, se povestesc amin­tiri de vacanță... La Birlad, liceele nr. 1 „­Ghec­ghe Gheorghiu-Dej" și peda­gogic și-au sărbătorit începu­tul de an școlar împreună, freamătul celor aproape 2­5­ de elevi. A participat tova­rășul Adam Lelea, prim-secre­tar al"­ Comitet­ului municipi de partid, președintele Com­tetului executiv al Consiluu­lui popular municipal. De­­chizînd festivitatea, profesori Vasile Dumitrache, directori Liceului nr. 1 „Gheorgh Gheorghiu-Dej“, a reamintit­­ țevilor largile posibilități d îmbogățire a cunoștințelor p care le oferă societatea noas­tră, datoria elevilor de a do­vedi in toate împrejurările­­ în școală, în familie, în vie­ta socială — o comportări demnă, civilizată, de a-și in s­uși in mod temeinic com­o­rile științei, tehnicii și cultu­rii. Pentru elevii și cadrel didactice de la Liceul peda­gogic bîrlădean, noul an școla CĂTĂLIN CIOLCA IULIAN MODEL (continuare în pag. a 2-a) -V.'.V.'.V [UNK]"■*■*■*AW.VWjVWiV/AWWWiV.VW.VWV, în pagina a 2-a GHEORGHE DOJA — erou al luptei pentru libertate și dreptate socială

Next