Vremea Nouǎ, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 731-808)

1970-09-27 / nr. 806

Proletari din toate țârile, unifi-vu­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean • >V; * ' I Creșterea permanentă a eficienței­­­­• Factor hotăritor al dinamismului economic iii . 11.­ ...... • Ispășiți coBsiiirilir sittillii Éltei talinti tttiiir Hlttiilt n an cheia de față ne vom ocupa de cheltuie­lile ce se fac cu materia primă, cheltuieli rămase constante, în ultimii ani, la unele întreprinderi, cu toate că acestea ocupă o pondere însemnată în prețul de cost. Se impune deci o micșorare a cheltuielilor materiale, izvor principal de reducere a costu­rilor de producție. In acest sens, conducerea de partid și de stat a atras in mai multe rînduri atenția unităților econo­mice. A sosit vremea cînd nu ne mai putem permite să pro­ducem oricum, ci numai în con­dițiile unei înalte eficiențe eco­nomice. Sarcina, reieșită și din Directivele celui de al X-lea Congres al partidului, pare să fie privită însă cu ușurință de către comitetele de direcție din unele întreprinderi vasluiene, unde depășirea consumurilor specifice, producerea de rebu­turi a devenit o practică înce­tățenită.­­ Dacă în unele între­prinderi se realizează o înca­drare în consumurile normate, făcindu-se chiar și­ economii, așa cum se întîmplă în cele de confecții, în alte unități din cauza nepriceperii, a lipsei de spirit gospodăresc porțile pier­derilor continuă să rămînă larg deschise. Dar să analizăm, pe scurt, cîteva cifre pentru exem­plificare. La Fabrica de mobilă din Vaslui s-a înregistrat un con­sum suplimentar de 17.519 m.p. de furnir. Imaginați-vă cîtă mo­bilă s-ar fi putut acoperi cu a­­ceastă cantitate de furnir ! A­­cestei depășiri i s-a mai adău­gat : 22 m.c. placaj, 788 m.p. PAL, 24 m.c. cherestea de fag, 12 m.c. cherestea de rășinoa­­se și 277.377 kwh energie elec­trică. Depășirea consumului se datorează în bună măsură re­­butării unui volum important de piese ca urmare a șlefuirii necorespunzătoare, a desprin­derii­­ furnirului de pe panouri, a manipulării incorecte, a pre­lucrărilor mecanice necorespun­zătoare etc. Valoarea totală a rebuturilor făcute pe cele două linii de „llva” și „Elegant" se ridica cu puțin timp în urmă la 372.000 lei. O altă unitate, cu un volum încă mare de rebut, este Fa­brica de rulmenți din Bîrlad, cel mai însemnat consumator de oțel din județ. Deși unii spe­cialiști sunt înclinați să acredi­teze ideea că la o producție așa de mare, realizarea unui volum de rebut de aproape 4 milioane lei s-ar încadra intr-o cotă admisibilă, rămîne totuși loc pentru unele întrebări su­gerate de statistica însăși a cauzelor generatoare de rebut, lată­le : neatenției, neglijenței, pregătirii necorespunzătoare a unor muncitori — se datorează aproape 87 la sută din rebut. Ce s-a întreprins pentru întă­rirea spiritului de răspundere ? 7,43 la sută din rebut este cau­zat de condiții improprii de lu­cru. Condiții improprii de lucru într-o fabrică atît de modern înzestrată pare o scuză aproa­pe nescuzabilă . Folosirea de utilaje, SDV-uri și aparate de măsură și, control necorespun­zătoare a mai produs 4,32 la sută din totalul rebutului. Am întreba, dacă ni-i permis, cum se împacă maiștrii — organiza­torii procesului de producție —, cu­ un asemenea aspect al ac­tivității de care răspund di­­­rect ? Reușește oare asistența lor tehnică să cuprindă în în­tregime desfășurarea normală a procesului tehnologic ? Se pa­re că nu, din moment ce unii muncitori nu respectă întocmai planul de operații, reglează a­­paratele eronat sau întrebuin­țează mașini și scule neadecva­te pieselor, operațiilor ce le e­­xecută ! Greșeală lingă greșea­lă, înseamnă mai pe scurt o pierdere de 10,06 lei la o mie de lei producție marfă prove­nită numai din rebut ! E o su­mă ! Dar nu este vorba aici numai de bani,­ ci și de metal aruncat la rampă. Analizînd cauzele rebutului la F.R.B., ori­cine poate observa că ele nu sînt inevitabile și că mai exis­tă încă rezerve pentru micșora­rea pierderilor de materii pri­me aduse, în bună parte, din import. N-am vrea să lungim exce­siv ancheta de față, nu putem însă renunța la cîteva exemple din alte întreprinderi, unde con­sumul ridicat de materii prime, rebutul atîrnă încă greu în ba­lanța prețului de cost. In indus­tria locală de la Vaslui, bună­oară, normativul la cheresteaua de fag a fost depășit cu 20 m.c., iar în întreprinderea similară de la Bîrlad contul cherestelei de diferite esențe înregistrează un deficit de 132,71 m.c., cu a­proape 100 de m.c. mai mult decît Fabrica de mobilă din Vaslui . Dar se poate compa­ra volumul de producție al ate­lierului de mobilă din Bîrlad cu cel al fabricii din Vaslui ? CONSTANTIN HUȘANU (continuare în pag. a 3-a) ­­­n decembrie 1968, cea de-a XXIII-a sesiune a Adunării generale a O.N.U. a adoptat în unanimita­te o rezoluție prin care anul 1970 a fost proclamat ofi­cial Anul internațional al educației. Coincizînd în timp cu aniversarea a 25 de ani de existență a O.N.U. — Anul internațional al edu­cației — „este mai mult decât o celebrare: scopul său este de a promova o acțiune comună a statelor membre ale O.N.U. în di­recția abordării și rezolvă­rii unora dintre marile probleme cu care omeni­rea este confruntată in domeniul educației, al acelor probleme cărora prezentul și viitorul recla­mă a li se găsi grabnice soluții. Anul international al educației este conceput ca o acțiune internațională avînd patru obiective prin­cipale : determinarea si­tuației educației în în­treaga lume, ameliorarea educației Intr-un număr de tari, creșterea fondurilor destinate educației, întă­rirea cooperării interna­ționale in acest vast do­­m­eniu“. Esențială în acest­ cadru ni se pare problema „a­­daptării jnvățămîntului — general și tehnic — la nevoile lumii actuale, în special în regiunile rurale, promovarea principiilor e­­tice în educație, îndeosebi printr-o educație morală și civică a tineretului pen­tru a favoriza înțelegerea internațională și pacea“. In direcția menționată, la noi, în țară, subliniem acțiunea „Reuniunea recto­rilor universităților din Europa“ (București, aprilie 1970), Conferința interna­țională cu tema „Educația copilului în fata progresu­lui științei și tehnicii con­temporane" (București, iu­lie 1970, iar recent, orașul Vaslui a acordat ospitalita­te lucrărilor din cadrul pri­mei etape a simpozionului cu tema „Rolul și locul educatorului în procesul de modernizare a învăță­­mîntului“. Amintind, aici, că anul școlar 1970 s-a deschis in reconfortanta atmosferă a unor largi manifestări științifice și acțiuni de colaborare între popoare, sub titlul generic : „Anul internațional al educației“, amintim, în același timp, că pe parcursul acestui an de invățămînt sărbători și împlinirea vom 50 de ani de la făurirea a Partidului Comunist Român. VALER MITRU (continuare in pag. a 3 a) Din viata... si din cărți AXIn pag. a 2-a Moment cultural de la apariția primului ziar birlădean ■ Prin orașul de azi și de mîine ■ Un secol Sesiunea Federației Dentare Internaționale Sîmbătă dimineața, în Sala Palatului Republicii Socialiste România din Capitală s-au deschis lucrările celei de-a 58-a Sesiuni anuale a Federației Dentare Internaționale, manifes­tare științifică de mare pres­tigiu, ce reunește personali­tăți de frunte ale științei și practicii stomatologice din 46 de țări, din toate continentele. Reuniunea își desfășoară lu­crările sub înaltul patronaj al Președintelui Consiliului de Miniștri al Republicii Socia­liste România, Ion Gheorghe Maurer. Sesiunea, care va dura șa­­se­ zile, își axează lucrările pe probleme de cea mai vie ac­tualitate științifică și practică, marcînd noi etape pe drumul progresului acestei discipline medicale. (continuare în pag. a 3-a) Salutul adresat de președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer Doamnelor și domnilor. In numele guvernului Repu­blicii Socialiste România adre­sez un cordial salut reprezen­tanților de seamă ai științei stomatologice, reuniți în cea de-a 58-a Sesiune anuală a Federației Dentare Internațio­nale. Găzduind această reuniune științifică, guvernul român manifestă, o dată mai mult, înalta prețuire pe care o a­­cordă științei, dorința de a contribui la progresul ei, de a sprijini strîngerea legături­lor între oamenii de știință din diferite țări ale lumii. Această atitudine decurge în mod necesar din importanța pe care a dobîndit-o știința în zilele noastre, ca forță de im­pulsie de prim rang a progre­sului societății. Știința, — es­te bine știut, — sporește din ce în ce mai mult capacitatea omului de a stăpîni natura, ii dă posibilitatea să valorifice mereu mai bine bogățiile ei, să-și îmbunătățească rapid și considerabil condițiile materia­le de viață. însușindu-și știin­­ța, oamenii își ridică, în ace­lași timp, nivelul de cultură, își dezvoltă puterea de cu­noaștere și de înțelegere a fenomenelor din natură și so­cietate. Prin toate acestea, știința acționează ca un factor de e­­liberare a omului, de promo­vare a participării sale la de­ciderea destinelor colectivită­ții și ale lui însuși ca individ. In măsura în care dezvol­tarea științei și introducerea în practică a cuceririlor ge­niului uman sunt degrevate de piedicile pe care le cre­ează tendințele de exploatare și asuprire a omului de către om, știința devine și un fac­tor de promovare a unor re­lații noi — între oameni, ca și între națiuni — relații gu­vernate de rațiune, de spiri­tul dreptății și al respectului reciproc, de principiile egali­tății, libertății și demnității u­mane și naționale. Transfor­marea din ce în ce mai mult a științei într-un instrument de dezvoltare a înțelegerii și colaborării internaționale, este un semn al vremurilor noas­tre, semn care îi conferă din ce în ce mai mult caracterul de bun universal, determină un interes acut pentru dez­voltarea ei din partea tuturor popoarelor lumii, fără excep­ție. Conștientă de întreaga în­semnătate a științei, România a înscris dezvoltarea cercetă­rilor științifice ca un obiectiv primordial al construcției sale sociale, în cadrul programului național de­ cercetări științifi­ce, se acordă atenția cuvenită științelor medicale și biologice, menite să aducă o importantă contribuție la ocrotirea sănă­tății oamenilor. Grija pentru sănătatea acestora constituie o preocupare centrală a parti­dului și statului nostru, o la­tură importantă a procesului multilateral de dezvoltare și înflorire a întregii națiuni. Este evident că progresul științelor medicale, confrunta­te în zilele noastre cu proble­me deosebit de complexe, ce-și așteaptă o urgentă soluționa­re, nu poate fi conceput fără participarea unor forțe inte­lectuale din ce în ce mai nu­meroase și fără o strînsă co­operare între savanții tuturor țărilor. Congresul dumneavoas­tră, care reunește oameni de știință valoroși dintr-un mare număr de țări,­­ va contribui la stabilirea unor concluzii de importantă și o utilitate deose­bită pentru rezolvarea unor probleme de sănătate publică în.. domeniul odonto-stomatolo­­giei, va deschide, desigur, noi perspective de viitor a­­cestei importante ramuri a medicinei. Vă rog să-mi permiteți, sti­mați oaspeți, să vă spun tra­diționalul „Bun venit în Ro­mânia" și să adresez Congre­sului dumneavoastră urări de deplin succes. AMU III, nr. »Ilii DUMINICA In pagina a 4-a AAA«AAAA»WW­A/WSA/WWW ■ După încheierea misiunii stației auto­mate „Luna­ 16“ ■ Evenimentele din Iordania Masa oferită de Comitetul Executiv al C. C. al P. C. R. cu prilejul împlinirii a 60 de ani de către tov. Vasile Ji­leu Comitetul Executiv al C. C. al P.C.R., a oferit, sîmbătă la amiază, o masă tovărășească cu prilejul celei de-a 60-a a­­niversări a zilei de naștere a tovarășului Vasile Vîlcu, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședin­te al Consiliului de Stat. Au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheor­ghe Maurer, Emil Paul Niculescu-Mizil, Bodnaraș Gheor­ghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Ja­nos Fazekas, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Miron Constanti­­nescu, Ion Iliescu, Ion Ioni­ță, Vasile Patilineț, Ion Stă­­nescu, Mihai Marinescu, Ion Pă­an, Chivu Stoica, Constan­tin Pîrvulescu, Gheorghe Va­­silichi. Conducătorii de partid și de stat l-au felicitat călduros pe tovarășul Vasile Vîlcu, urîn­­du-i sănătate, viață lungă și noi succese în îndeplinirea sarcinilor încredințate de partid, de statul nostru so­cialist. In timpul prînzului a toas­tat pentru sărbătorit tovară­șul Nicolae Ceaușescu. Refe­­rindu-se la munca vastă și la succesele obținute de partidul nostru în traducerea în viață a­­ mărețului program de înflo­rire multilaterală a patriei e­­laborat de Congresul al X-lea al P.C.R., la politica exter­nă a partidului și statului nos­tru de prietenie și alianță cu țările socialiste, de solidarita­te și unitate cu mișcarea co­munistă, de destindere, cola­borare și pace în lume, secre­tarul general al partidului a arătat că, alături de întreaga conducere de partid și de stat, la toate acestea și-a adus și-și aduce contribuția și tovarășul Vasile Vîlcu. Relevând sar­cinile mari pe care le are de rezolvat în continuare poporul român în construcția societă­ții socialiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu a urat­ tovarășului Vasile Vîlcu sănătate și pu­tere de muncă pentru a-și pu­tea aduce și pe mai departe contribuția la activitatea parti­dului și statului. A răspuns tovarășul Vasile Vîlcu. Arătînd că întreaga sa viață și-a consacrat-o partidu­lui, sărbătoritul a mulțumit pentru aprecierile calde făcu­te la adresa sa de tovarășul Nicolae Ceaușescu, pentru u­­rările ce i-au fost adresate și s-a angajat să depună toate eforturile pentru a fi cît­ mai de folos partidului, construcți­ei socialismului în patria noas­tră. Tovarășul Vasile Vîlcu și-a exprimat încrederea fer­mă că partidul nostru în frun­te cu secretarul său general — conducător marxist-leninist încercat, profund devotat, po­porului, cauzei socialismului—­ își va îndeplini cu cinste și în viitor măreața misiune is­torică ce-i revine în asigura­rea prosperității României. Masa s-a desfășurat într-o atmosferă caldă, tovărășească. (Agerpres) In municipiul Bîrlad au fost date în folosință, în ultimul timp, numeroase blocuri de locuințe, cu o arhitectură modernă. Foto t V. Botoșanu O dată cu toamna, încep aprovi­zionările pentru iarnă, solicitînd, din partea cetățeanului timp și alergătură. De foarte multe ori, timpul pe care și l-a rezervat nu-i ajunge. Aceasta independent de voința lui, alți factori neprevăzuți de­­reglînd planificarea întocmită minu­țios. Pentru cetățeanul din orașul Huși, de pildă, procurarea combustibilului destinat încălzirii locuințelor înseam­nă ore, ba chiar zile de alergătura, și foarte multe du­reri de cap. Nu pentru că în de­pozitul nr. 12 (ges­tionat de tovară­șul Vasile Mora­ra) nu s-ar găsi lemne și cărbuni, ci din cauza com­portării unora din salariații de la a­­ceastă unitate, și a căruțașilor, mai ales. Se pare că, aici, s-a uitat un lucru de căpete­nie : cetățeanul­cumpărător trebuie să fie servit civilizat, și prompt, în ziua cînd am întreprins ancheta noastră, depozitul dispunea de un stoc de lemne cifrat la 150 de va­goane. Ce e drept, nu toate erau sti­vuite și nici din esențele bune sau foarte bune. »Așa ni le trimite furni­zorul" — a ținut să precizeze șeful depozitului, atunci cînd i-am solicitat lămuriri, în legătură cu cantitățile de combustibil ce se distribuie zilnic prin această unitate, ne-a edificat tovarășa Lucia Ambăruș (funcționară). — în fiecare zi, din depozit ies 1—­2 vagoane de lemne și cărbuni. în luna august, de pildă, am realizat, vînzări în sumă de 246 mii de lei, adică cu 13 mii mai mult față de plan. Cît pri­vește stocul existent, dacă s-ar face o eventuală cîntărire a lemnelor, s-ar constata un minus minim, adică cel admis de lege. Incredibil, deoarece aprovizionarea depozitului s-a făcut, în special, în perioada de vară. Au venit, apoi, cî­teva ploi care au contribuit și ele la sporirea greutății lemnelor. Apoi, nu o singură dată, cantitatea cuvenită cumpărătorului n-a concordat cu cea cîntărită, ceea ce pledează tot pentru plus în depozit, nu invers. Dar aceas­ta-i o alta problemă, ce-și are mean­drele ei. Și cum registrul de inspecție și control n-a putut fi găsit, cu toată strădania celor 8 salariați ai depozi­tului — (in final s-a „confecționat" o explicație cusută cu ată albă, prin aceea că fusese ridicat cu o zi înainte de tovarășul Ioan Bulete, inspector la serviciul comercial din cadrul Con­siliului popular orășenesc) — a tre­buit să punem punct unui anumit ca­pitol ce ar fi necesitat o tratare mai amănunțită în cadrul anchetei noas­tre. Am aflat, totuși, că nu puține au fost sesizările cetățenilor care au con­statat cu uimire, o ciudată metamor­foză a cantităților de lemne și cărbuni primite de la cîntar în neconcordanță cu cele plătite. (Numeroase verificări făcute de cei în drept au dus la ace­eași concluzie). Poate aici trebuie cău­tat „misterul" dispariției proceselor verbale de control. Cum în ziua respectivă numărul ce­tățenilor veniți să-și ridice cota de lemne și cărbuni cît și unele cantități „la liber" era mic, n-am putut sta de vorbă decît cu trei din aceștia. Sala­riata I. C., din cartierul Corni, ne-a declarat: „Toate ar fi cum ar fi la depozit, dar calitatea lemnelor lasă foarte mult de dorit. Pur și simplu sîntem obligați să acceptăm, adeseori, lemne putrede, verzi, îmbibate cu apă, deoarece așa vor căruțașii. Dacă în­cerci să protestezi, cărăușii îți des­carcă, pur și simplu, lemnele și re­fuză a le mai transporta, de parcă ar fi niște veritabili stăpîni­­ ai depozi­tului. — Dar șeful unității, ce spune? — am întrebat noi. — Șeful depozitului joacă după cum îi cînt­ă cei 15 proprietari de căruțe, angajați să facă transporturi pentru cetățeni. Probabil că există unele in­terese comune ! Pe o stradă ne-am oprit și la poarta cetățeanului C. V., unde se aflau două grămezi de lemne și cărbuni. — Sînteți mulțumit de calitatea combustibilului cumpărat ? Cetățeanul ne-a privit cîteva clipe, apoi, cu vădită ironie, ne-a arătat gră­mada de lignit, mai mult praf, decît cărbune. „Trebuie să iei ce ți se dă, altfel riști să bați, zile întregi, pe la porțile depozitului. De altfel, chiar azi căruțașul care mi-a adus combustibi­lul mi-a reproșat că dacă nu primesc cărbunele pe care l-a pus în căruță, altul nu-mi mai dă, deoarece așa este ordinul șefului". Despre comportarea reprobabilă a unor astfel de oameni ne-a vorbit și tovarășul­­ Vasiliu, un alt­ cetățean al orașului Huși. Cele relatate ates­tă că aici s-a în­rădăcinat­ abuzul și necinstea. Am ținut să ve­rificăm tea­melor veridicite­auzite de la interlocuto­rii respectivi, stînd de vorbă cu to­varășul I. Melin­­t­e, secretarul Co­mitetului executiv al Consiliului popu­lar orășenesc. »Nu o singură dată li s-a atras atenția căruțașilor asupra respectării tarifelor. Atît lor cît, și șefului de depozit li s-a spus că este nevoie de mai multă solicitudine față de cetă­țeni. Totuși, prețurile tarifare privind transportul nu se respectă. Nici des­pre o servire operativă nu se prea poate vorbi". Cu ocazia anchetei întreprinsă în problema aprovizionării cu combusti­bil a cetățenilor din orașul Huși, am putut constata și alte anomalii. Cîn­­tăritul se face, adesea, în funcție de GH. ANGHELACHE (continuare în pag. a 3-a) La depozitul de combustibil din Huși Anomalii care nu încălzesc pe cumpărători „Fram 112“ i du. Uzina mecanică din Sa­­t a expediat unităților­­ comerciale primele frigide­­­­re „Fram 112". Noul tip de­­ frigider conceput, de către­­ specialiștii gorjeni are un­­ gabarit redus, putînd fi uti­­­lizat și în locuințe de di­­­­mensiuni mai mici. Com­­pa­­­rativ cu frigiderul „Fram I 110", el dispune de o ca­­­­pacitate superioară cu 2 li­­­­tri și consumă cu 10—15 la o sută mai puțină energie e­­­­­lectrică. Izolația termică es­­­­te executată din polistirer>­l expandat monobloc. Zilnic uzina mecanică din * Sadu este în măsură să ex­­­­pedieze peste 300 de frigi­ *­dere. (Agerpres) Interesant sistem­ de containere ! Un colectiv de specialiști I din cadrul întreprinderii de­­ construcții-montaj, de la 1 Botoșani, a realizat un in­­­­teresant sistem de contai­­­­nere pentru transportul că­­t­rămizilor. Containerele sunt­­ transportate spre șantiere * cu ajutorul unor autocami­­­­oane prevăzute cu un dis­­c pozitiv — furcă, pentru ma­­­­nipulare.­­ Prin folosirea noului pro­­­­cedeu se evită aproape în­­ întregime sfărîmarea cără­­­­mizilor și se înlocuiește un­­ volum mare de muncă ma­­­­nuală. Calculele privind e­­f­ficiența economică indică o­­ reducere a cheltuielilor de­­ transport și a timpului de­­ manipulare cu minimum li 1 la sută, J ^m­m­mmm • mmm m mmm % mmm # mmm f „I

Next