Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)
1970-10-18 / nr. 824
Proletari din toate țarile, unifi-vul Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean IARNA „BATE LA UȘĂ“ Vremea s-a răcit brusc. Bruma căzută în ultimul timp a „ars" ultimele culturi verzi vestindu-ne, totodată, că iarna nu-i prea departe. Și, totuși, în unele locuri, pe ogoare, se observă o delăsare nejustificată, o nefolosire rațională a forței mecanice sau chiar o ignorare totală a acesteia. ore joi 15 octombrie, la primele ale dimineții, tehnicianul Constantin Ciobanu, de la fermă Delea din cadrul I.A.S. Vaslui, urmărea atent pregătirea celor 40 de hectare din tarlaua Mărășeni. 1 Surprinde insă că era mulțumit, de arătura ce se efectua (la 22—25 centimetri, cu totul necorespunzător). De altfel, pregătirea patului germinativ pentru recolta viitoare fusese începută cu o zi înainte prin, împrăștierea, după spusele aceluiași interlocutor, a 400 de kg superfosfat și 200 kg azot de fiecare hectar. Punem la îndoială această afirmație deoarece, nu se prea zăreau îngrășăminte (fie că acestea au fost împrăștiate neuniform, sau că aceste cantități sînt fictive). Am văzuți însă un lucru care ar putea să aducă mare bătaie de cap fermierului, și anume, un covor întins de soia (foto de mai jos). Recoltîndu-se cu combina C 1, cînd planta ajunsese deja la maturitate și începuse să se scuture, nu ne surprinde că au obținut o medie de 1.800 kg soia la hectar în timp ce pe tarlale s-a scuturat mai bine de un sfert, iar pe vrejii tăiați prea sus a rămas o altă cantitate însemnată. Rămîne acum ca cel vinovat să plătească paguba ! Pe brigadierul Vasile Melinte, de la ferma zootehnică Birzești, aparținînd de I.A.S. Laza, l-am găsit supraveghind eliberarea terenului de coceni în urma căreia trebuiau executate alături de toamnă. Lucrînd într-un ritm susținut, recolta ajungea repede în hambare. Nu același lucru îl putem spune și despre cooperatorii din Vulturești. Ajunși în timpul prînzului, am găsit în curtea cooperativei trei remorci. Știind că nu au o situație prea strălucită la recoltatul și transportatul porumbului, am rămas surprinși cînd inginerul șef Vasile Onciu și președintele unității încercau să ne lămurească cu privire la nerentabilitatea remorcilor la eliberarea terenului și, implicit, cauzat nefolosirii lor. Și aceasta în situația cînd 200 de hectare așteptau să fie eliberate și pregătite pentru însămințatul griului ! De fapt, în această cooperativă, nu s-au însămînțat, pînă pe 15 octombrie, decît 400 din cele 600 de hectare planificate și, în ritmul în care se eliberează terenul și se execută pregătirea (practic, de două zile nu s-a arat și însămînțat nici o palmă de foc !), această importantă lucrare se va termina, probabil, o dată cu prima zăpadă. Și încă o curiozitate : deși Ordinul 2000 al M.A.S. reglementează problema loturilor semincere, conducerea cooperativei din Vul ȘT. ARDELEANU (continuare în pag. a 3-a) Din viață... și din cărți La Vaslui, cu mari actori n toamna lui 1941, marele actor Ion Livescu organizase un turneu în țară cu „Tartulte", comedia lui Mediere. La început de noiembrie, turneul făcea popasul în Vaslui. Firește, m-am dus să-l revăd și pe evlaviosul fătarnic Tartulte, dar și pe magistralul său interpret, Ion Livescu, mare actor, care făcea parte din vechea generație a primei noastre scene. Trăise Ion Livescu în rând cu Demetriade, cu Liciu, cu Sturdza , sub domnia artistică a lui Nottara și la școala lui Gusty. Ducea Ion Livescu de pe scenă în viață și purta, din viață pe scenă, acea gravitate de oficiant al visului și emoției publice, care izbutea să facă din actor ceva mai mult decît „un salariat cu drept de retragere pentru limită de vîrstă“. Rolurile lui de preferință erau cele care pretindeau o anume distincție, întruchipare de căpetenie a lungii lui cariere, fiind, incontestabil, Tarturie, in care aduna toate însușirile unui talent de compoziție hrănit de o activă cultură. Amintirea noastră de la Vaslui, din noiembrie 1941, păstrează vie nu numai interpretarea pe care Livescu o făcea „cu superioară amănunțime portretuală", clasicului personaj dar, în aceeași măsură, păstrează nealterat și convorbirea ce a urmat după spectacol, convorbire notată pe niște minuscule afișe ale impresariatului de spectacol, afișe imprimate atunci în „ediție locală"' sub directă supraveghere. .. afișe pe care Ion Livescu pretindea să apară și oficiala recomandare: „elevii și elevele au voie să asiste la această reprezentație". — Pentru care motiv este necesară și ,precizarea" cu școlarii ?, il întrebăm pe marele actor. — Dorind „să evit“ obtuzitatea oficialității, am cerut , în acest sens, Ministerului Educației Nationale aprobare specială. lat-o : poartă numărul 207114. E limpede, interpretarea lui Tartulle este operă educativă. Stigmatizează minciuna, ipocrizia, reaua credință, atîtea cusururi care au bintuit și dominat trecutul, VALER MITRU (continuare in pag. a 3-a) / In aceste zile, constructorii efectuează lucrări de orașul Vaslui, zidărie la noul cinematograf din Foto: V. Botoșanu Protecția muncii a fost lăsată la voia întîmplării P erfecționarea continuă a organizării producției și a muncii reprezintă o cerința obiectivă impusă de progresul tehnic contemporan, de sarcinile mari, calitativ superioare ce stau în fața economiei noastre naționale. Cu toate acestea, la întreprinderea de construcții-montaj Vaslui, nu sunt asigurate întrutotul măsurile tehnice de protecție a muncii, parte integrantă a procesului de organizare a producției. De aceea, nici urmările nu pot să ne mai surprindă. De la începutul anului și pînă în prezent au avut loc aici 34 accidente de muncă, din care trei mortale, afectînd activitatea de producție cu un număr de 530 cm/zile incapacitate temporară de muncă, iar bugetul asigurărilor sociale — cu plata sumei de 16.000 de lei. Principalele cauze care au dus la producerea acestor accidente se datorează reasigurării documentațiilor tehnice înainte de atacarea obiectivelor, neaprovizionării cu materiale a punctelor de lucru, lipsa de supraveghere a muncitorilor, organizarea necorespunzătoare a locurilor de muncă, executarea de săpături cu pereți verticali nesprijiniți, instruirea necorespunzătoare a muncitorilor cu probleme de protecție a muncii etc. Deși deficiențele au fost semnalate cu ocazia unor consfătuiri de producție, a unor analize pe teme de protecție la întreprinderea de construcțiimontaj Vaslui a muncii, la diferite puncte de lucru și astăzi se mai mențin aceleași abateri. Utilajele continuă să funcționeze fără dispozitive de protecție, iar zonele de lucru periculoase nu sunt îngrădite și avertizate (de exemplu, în jurul utilajelor de transportat materiale pe verticală, a benzilor transportoare, a stațiilor de beton, a agregatelor de sudură etc.). Se utilizează schele de exterior și interior nestabile, fără parapeți și dulapi corespunzători, cu podine înguste și degradate, pe care sunt depozitate cantități mari de materiale; nu se pun scări între nivele, din care cauză urcarea și coborîrea muncitorilor se face, chiar în fața conducătorilor loturilor, sub formă de adevărate numere de acrobație. Demontarea cofrajelor se execută, de asemenea, la voia întîmplării, fără a fi luate măsuri de siguranță, aruncîndu-se de la diferite înălțimi panouri tego, cărămizi, bare metalice și alte materiale de construcție. încălcări ale normelor de tehnica securității muncii se întîlnesc și în sectorul consumatorilor electrici (malaxoare, betoniere, mașini de șlefuit mozaic, benzi transportoare etc.), unde se obișnuiește, frecvent, a se folosi improvizații, multe din aceste utilaje nelegîndu-se la pămînt pentru evitarea electrocutărilor. Aparatajele electrice de comandă sînt degradate, iar întreținerea și exploatarea lor se face de către un personal necalificat pentru această profesie. Totodată, iluminatul locurilor de muncă de la subsoluri și interioare cu grad mare de umiditate se realizează la tensiuni periculoase. Se mai întîlnesc cazuri în care săpăturile de fundații, canale pentru conducte și deschiderea la zi a unor beciuri și hrube sînt executate fără luarea măsurilor de securitate (studiul geotehnic al terenului, sprijinirea pereților verticali, depozitarea pămîntului rezultat din săpături la distanțe necorespunzătoare etc.). Ing. IULIAN OANCEA, inspector de stat pentru protecția muncii (continuare în pag. a 3-a) BÎRLAD Consfătuire cu cititorii revistei Munca de partid“ 99 In sala de ședințe a Comitetului municipal de partid Bîrlad a avut loc, vineri 16 octombrie, o consfătuire între cititori și redactori ai revistei „Munca de partid”. In prezența tovarășului Adam Leica, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, și a tovarășului Paul Radovan, din partea conducerii acestei publicații, participanții la această consfătuire — secretari și membri ai birourilor organizațiilor de partid, care răspund cu munca de propagandă, lectori și propagandiști din sistemul învățămîntului de partid — au angajat un rodnic schimb de păreri. In cuvîntul lor, tovarășii ing. Anghelina Ibănescu, secretar al comitetului de partid de la Fabrica de confecții, ing. Gh. Donciu, propagandist la I.E.I.L., Silvia Berbeci, Constantin Postolache, ing. Șt. Pascal, secretari ai unor organizații de bază de la întreprinderi și instituții din Bîrlad, au apreciat conținutul tematic al revistei, au subliniat sprijinul primit pe linia însușirii unor criterii și metodologii științifice în stilul de muncă al organelor și organizațiilor de partid. Au fost făcute, de asemenea, importante propuneri privind reliefarea mai largă a experienței înaintate din activitatea comisiilor pe probleme și a colectivelor muncii politice de masă cu privire la problematica adunărilor de partid, la cerințele și particularitățile exercitării dreptului de control al organizațiilor de partid asupra conducerilor administrative. In cuvîntul său tov. Paul Radovan și-a exprimat acordul cu părerea formulată în consfătuire ca revista să folosească mai mult critica, expunînd, totodată, pe larg preocupările publicației pentru extinderea ariei tematice și abordarea laturilor noi ale muncii de partid puse în evidență de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru publicarea unor materiale de amplă rezonanță care să prezinte pe larg experiența înaintată, preocuparea pentru perfecționarea permanentă a stilului și metodelor de muncă ale organelor și organizațiilor de partid. Un loc important în discuții l-au ocupat, de asemenea, problemele muncii politico-educative de masă. In încheiere, tovarășul Adam Leica, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Bîrlad, a mulțumit conducerii revistei „Munca de partid" pentru organizarea la Bîrlad a acestei utile consfătuiri de lucru cu cititorii. VASILE RUGINĂ, activist al Comitetului municipal de partid Bîrlad ínpag, a 2-a Moment cultural ANULUI, NR. »24 DUMINICĂ OCTOMBRIE 1970 ia 4 pagini 30 bani Redacția ți Mnniaistrația: *tf. Ștefan I Mare iu. 63 Vaslui Redacția tel. IBh tdiai Bulfația tel- 611 La posturile de radio și televiziune Luni, 19 octombrie, în jurul orei 16,45 — transmisiune directă la posturile noastre de radio și televiziune a cuvîntării președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. 1 VIZITA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU IN CALIFORNIA La sistemul de irigații In continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor Unite, președintele Consiliului de Stat la României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, a plecat vineri de la San Francisco spre orașul Fresno din California. Distinșii oaspeți români sunt însoțiți de reprezentanți ai întreprinderii pentru echipament destinat industriei alimentare și irigațiilor „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se află în localitatea Fresno: Hubier Byrd, prim-vicepreședinte al F.M.C., Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegația S.U.A. la O.N.U., fostă actriță de film cunoscută și în România. Avionul special pus la dispoziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era in general aridă. Datorită irigațiilor, pămîntul sterp a devenit roditor. Există acum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de caracteristicile acestui sistem, primește explicații amănunțite din partea proiectantului principal al sistemului de irigații și de control al regimului apelor. După ce survolează regiunea Island Valley, avionul aterizează pe aeroportul din Fresno. In întimpinarea președintelui Ceaușescu au venit primarul ad-interim al orașului, Paul Wasemiller, și alți reprezentanți ai autorităților locale. In semn de omagiu, primarul inmînează șefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de cetățean de onoare al orașului Fresno, precum și cheia orașului. Numeroși ziariști înregistrează aceste momente semnificative pentru stima și considerația de care se bucură peste hotare țara noastră, președintele Consiliului de Stat personal. Oaspeții sunt invitați apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantațiile de portocali irigate. Se dau explicații asupra sistemului de aducțiune, pompare și distribuire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane și apoi se reîntoarce prin canale la suprafață, încheind un circuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în lacul artificial permite irigarea a 350.000 ha. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemului de irigație folosit: debitul de apă distribuită anual pentru fiecare ha, eficiența economică asamblu etc. sistemului în anSpecialiștii prezenți dau răspunsurile solicitate. In încheierea vizitei la baraj, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeții poposesc După-amiază, președintele Nicolae Ceaușescu și persoanele care-l însoțesc au vizitat Uzinele „Memorex" din Santa Clara (California), producătoare de echipamente pentru calculatoare electronice. Deasupra intrării principale se află scrisă, în limba română, urarea „Bine ați venit la Memorex". La sosire, oaspeții au fost salutați de președintele companiei, Lawrence Spitters, care înainte de începerea vizitării unor secții și laboratoare a prezentat un scurt istoric al acestei întreprinderi, precum și principalele coordonate ale activității tehnice și economice. Uzina „Memorex" fabrică trei tipuri de produse: benzi memorizatoare pentru calculatoare electronice, un sistem care preia de la computere informațiile și le notează direct pe microfilm și centrale de recepționare și transmitere a datelor. Ea exportă produse în numeroase țări printre care și România. In secțiile de fabricație, președintele Ceaușescu s-a interesat de tehnologia aplicată și de performanțele tehnice obținute, a discutat cu specialiștii, relevînd existența posibilităților de dezvoltare a schimburilor de cooperare tehnico-economică între această firmă și firmele românești. Ajunși în secția unde se asamblează centrale de recepționare și transmitere electronică a datelor, oaspeții au în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In întîmpinare au venit primarul orașului, James Ron, și președintele întreprinderilor „Food Machinery Corporation", James Hall, îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinderilor care au legături de afaceri și cu țara noastră, despre diverse tipuri de mașini și instalații. Are loc apoi un dejun oferit de conducerea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor avute cu acest prilej au fost evocate posibilitățile de extindere în continuare a relațiilor de colaborare dintre firmele americane și firmele din țara noastră — inclusiv cooperarea în producție — și, în general, de intensificare a raporturilor economice dintre România și S.U.A. fost invitați în fața unei asemenea mașini aflate în funcțiune. Președintele companiei a precizat că mașina tocmai reproducea un mesaj transmis de la 25 mile de o altă centrală și memorizat printr-un procedeu de microfilmare. Pa coala albă de hîrtie a apărut următorul text în limba română: „Bine ați venit domnule Nicolae Ceaușescu, președinte al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Prezența dumneavoastră la Memorex în această după-amiază este o mare onoare pentru noi. Aparatul pe care Îl vedeți este o stație terminus de comunicații memorex 1240. Stația terminus transmite sau primește date de la un computer central sau de la altă stație terminus. Ea redă datele în text tipărit. Demonstrația pe care o urmăriți este o tipărire de informații cu o viteză medie de 30 de semne pe secundă. Mașina poate tipări maximum 60 de semne pe secundă. Printr-un sistem de programare, stația poate executa și grafice, pe lângă tipărirea unui text. După terminarea porțiunii cu text a acestei demonstrații veți vedea un asemenea exemplu. Vă mulțumim pentru amabila dv. atenție". In următoarele secunde, mașina a realizat din semne tipografice un desen reprezen (continuare în pag. a 4-a) La Uzinele de echipament electronic „Memorex“ din Santa Clara „Meseria este brățară de aur" — a devenit astăzi deviza vieții moderne, a timpului cînd munca onestă și cotidiană capătă rangul de simbol, cînd cerințele sociale reclamă mai mult decît oricînd efortul constructiv al fiecărui cetățean. Sînt impresionante halele imense ale fabricii bîrlădene de rulmenți. Puterea mașinilor, complexitatea procesului de producție sunt de admirat. Aici se obțin, pe zi ce trece, succese tot mai importante. Nici nu-i de mirare, dacă încerci să pătrunzi în felul de a fi, în psihologia fiecăruia din miile de muncitori care, zi de zi, pășesc pe porțile întreprinderii ... Căci pentru marea majoritate a lor, a participa conștient și activ la făurirea inelului de rulment a devenit un al doilea mod de existentă Ce altceva l-ar fi determinat pe GHEORGHE DUMITRIU, jucătuș-montator, de a secția montaj, să-și exercite cu o obișnuință devenită ritual meseria de-a lungul a peste 20 de ani ? „Numai la Bîrlad lucrez din 1957. Sînt absolvent al unui gimnaziu industrial și cunosc mai multe meserii Munca mea nu este ușoară, o știe oricine. Cînd o faci cu pasiune și pricepere, cînd succesele devin un imbold permanent, munca trece pragul greutății spre cel al satisfacției". „Vin des la țară, din comuna Alexandru Vlahuță. — ne spune GHEORGHE SMÎNTÎNĂ. In 1956, am descoperit o mașină pe care n-o mai văzusem încă , ea se numește simplu, strung ,și alături, de ea mi-am petrecut 14 ani de zile. A fost, poate, cea de-a doua mea logodnă ... Sunt muncitor, sunt mîmndru de asta, societatea m-a răsplătit cum se cuvine... Am o fetiță. Ce-aș dori să ajungă în viață ? Deocamdată îi place tare mult muzica ...". TATIANA MOCANU, sortatoare la serviciul C.T.C. face parte din acel sector al fabricii, unde calității necorespunzătoare a pieselor trebuie să i se opună un categoric M în trecerea spre beneficiar. „Am absolvit școala medie tehnică din Bîrlad. Asta se petrecea prin 1953. Acum, după aproape două decenii, am fost întrebată dacă mi-am ales bine meseria, dacă nu cumva regret că nu am făcut în viață altceva. Nu, nu regret. Am două fetițe la școală, una în clasa a V-a, alta în clasa a Vl-a. N-am să le pot obliga să aleagă o anumită meserie, dar m-aș bucura tare mult dacă ar alege-o tot pe a mea Bineînțeles, progresul tehnic le-ar obliga să mă depășească, să urce pe trepte superioare". VOCHIȚA GIURESCU, serviciul C.T.C. : „Se spune că pofta vine mîncînd. Pentru mine, dragostea de meserie a venit o dată cu exercitarea ei. Acum sunt mulțumită, mă simt părtașă la succesele de zi cu zi ale fabricii. E adevărat, noi avem și o viață de familie, sîntem gospodine, avem copii. Nu sint de acord cu acele colege ale mele care se plîng că nu le rămîne timp pentru treburile gospodărești. Eu, dimpotrivă, cînd vin acasa de la serviciu sînt mai bine dispusă. E poate și bucuria că în acea zi, prin mîinile mele au trecut sute și sute de rulmenți". DUMITRU PRICOPE, lăcătuș montator, secția montaj, se numără tot printre veteranii fabricii. El are 20 de ani vechime în producție. Este tată a doi copii. Alături de satisfacția pentru muncă, ei alcătuiesc bucuria vieții sale. „Există un cintec de muzică ușoară, mi se pare, care începe cu „De-ar fi să mă mai nasc o dată". Eu nu cred că am să mă mai nasc, dar dacă aș fi din nou la răscrucea vieții, dacă aș fi tînăr și ar trebui să-mi aleg din nou o meserie aș alege fără ezitare una singură : aceea de lăcătuș montator". Celor mai vechi muncitori de la F.R.R. meseria le-a intrat în sînge. O simt ca făcînd parte integrantă din ei. Alături, în aceleași hale, îndeplinind aceleași sarcini se întîlnesc și sute de tineri, absolvenți din ultimii ani ai școlilor profesionale. Unul dintre ei, VASILE STUPU, rectificator, este totodată și un fruntaș al întreprinderii. Lucrează IULIAN MODEL (continuare ln pag. a 3-a) ^ „Vă Dinte mmatol !