Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)

1970-10-18 / nr. 824

Proletari din toate țarile, unifi-vu­l Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean IARNA „BATE LA UȘĂ“ V­remea s-a răcit brusc. Bruma căzută în ultimul timp a „ars" ultimele cul­turi­­ verzi vestindu-ne, tot­odată, că iarna nu-i prea departe. Și, totuși, în unele locuri, pe ogoare, se observă o delăsare nejustificată, o ne­­folosire rațională a forței me­canice sau chiar o ignorare totală a acesteia. ore joi 15 octombrie, la primele ale dimineții, tehnicianul Constantin Ciobanu, de la fer­mă Delea din cadrul I.A.S. Vaslui, urmărea atent pregătirea celor 40 de hectare din tarlaua Mărășeni. 1 Surprinde insă că era mulțumit, de arătura ce se efectua (la­ 22—25 centimetri, cu totul necorespunzător). De altfel, pregătirea patului ger­minativ­­ pentru recolta viitoare fusese începută cu o zi înain­te prin, împrăștierea, după spu­sele aceluiași interlocutor, a 400 de kg superfosfat și 200 kg azot de fiecare hectar. Pu­nem la îndoială această afir­mație deoarece, nu se prea ză­reau îngrășăminte (fie că aces­tea au­ fost împrăștiate neuni­­form, sau că aceste cantități sînt fictive). Am văzuți însă un lucru care ar putea să aducă mare bătaie de cap fermieru­lui, și anume, un covor întins de soia (foto de mai jos). Re­coltîndu-se cu combina C 1, cînd planta ajunsese deja la maturitate și începuse să se scuture, nu ne surprinde că au obținut o medie de 1.800 kg soia la hectar în timp ce pe tarlale s-a scuturat mai bine de un sfert, iar pe vrejii tăiați prea sus a rămas o altă can­titate însemnată. Rămîne acum ca cel vinovat să plătească paguba ! Pe brigadierul Vasile Melinte, de la ferma zootehnică Birzești, aparținînd de I.A.S. Laza, l-am găsit supraveghind eliberarea terenului de coceni în urma că­reia trebuiau executate alături de toamnă. Lucrînd într-un ritm susținut, recolta ajungea repede în hambare. Nu același lucru îl putem spune și despre cooperatorii din Vulturești. A­­junși în timpul prînzului, am gă­sit în curtea cooperativei trei remorci. Știind că nu au o si­tuație prea­­ strălucită la recol­tatul și transportatul porumbului, am rămas surprinși cînd ingi­nerul șef Vasile Onciu și pre­ședintele unității încercau să ne lămurească cu privire la neren­­tabilitatea remorcilor la elibe­rarea terenului și, implicit, cau­zat nefolosirii lor. Și aceasta în­ situația cînd 200 de hectare așteptau să fie eliberate și pre­gătite pentru însămințatul griu­lui ! De fapt, în această coo­perativă, nu s-au însămînțat, pînă pe 15 octombrie, decît 400 din­­ cele 600 de hectare pla­nificate și, în ritmul în care se eliberează terenul și se e­­xecută pregătirea (practic, de două zile nu s-a arat și însă­mînțat nici o palmă de foc !), această importantă lucrare se va termina, probabil, o dată cu prima zăpadă. Și încă o curiozitate : deși Ordinul 2000 al M.A.S. reglementează pro­blema loturilor semincere, con­ducerea cooperativei din Vul­ ȘT. ARDELEANU (continuare în pag. a 3-a) Din viață... și din cărți La Vaslui, cu mari actori n toamna lui 1941, marele actor Ion Li­­vescu organizase un turneu în țară cu „Tartulte", comedia lui Mediere. La început de noiembrie, turneul făcea popasul în Vaslui. Firește, m-am dus să-l revăd și pe evlaviosul fătarnic Tartulte, dar și pe magistralul său interpret, Ion Livescu, ma­re actor, care făcea parte din vechea generație a pri­mei noastre scene. Trăise Ion Livescu în rând cu De­­metriade, cu Liciu, cu Stur­­dza , sub domnia artisti­că a lui Nottara și la școa­la lui Gusty. Ducea Ion Li­vescu de pe scenă în viață și purta, din viață pe sce­nă, acea gravitate de ofi­­ciant al visului și emoției publice, care izbutea să fa­că din actor ceva mai mult decît „un salariat cu drept de retragere pentru limită de vîrstă“. Rolurile lui de preferin­­ță erau cele care pretin­deau o anume distincție, întruchipare de căpetenie a lungii lui cariere, fiind, incontestabil, Tarturie, in care aduna toate însușirile unui talent de compoziție hrănit de o activă cultură. Amintirea noastră de la Vaslui, din noiembrie 1941, păstrează vie nu numai in­terpretarea pe care Lives­cu o făcea „cu superioară amănunțime portretuală", clasicului personaj dar, în aceeași măsură, păstrează nealterat și convorbirea ce a urmat după spectacol, convorbire notată pe niște minuscule afișe ale impre­sariatului de spectacol, afișe imprimate atunci în „ediție locală"' sub directă suprave­ghere. .. afișe pe care Ion Livescu pretindea să apară și oficiala recomandare: „elevii și elevele au voie să asiste la această repre­zentație". — Pentru care motiv este necesară și ,­preciza­rea" cu școlarii ?, il în­trebăm pe marele actor. — Dorind „să evit“ obtu­zitatea oficialității, am ce­rut , în acest sens, Ministe­rului Educației Nationale aprobare specială. lat-o : poartă numărul 207114. E limpede, interpretarea lui Tartulle este operă educa­tivă. Stigmatizează minciu­na, ipocrizia, reaua credin­ță, atîtea cusururi care au bintuit și dominat trecutul, VALER MITRU (continuare in pag. a 3-a) / In aceste zile, constructorii efectuează lucrări de orașul Vaslui, zidărie la noul cinematograf din Foto: V. Botoșanu Protecția muncii a fost lăsată la voia întîmplării P­ erfecționarea continuă a organizării produc­ției și a muncii re­prezintă o cerința o­­biectivă impusă de progresul tehnic contemporan, de sarcinile mari, calitativ superioare ce stau în fața e­­conomiei noastre naționale. Cu toate acestea, la întreprin­derea de construcții-m­ontaj Vaslui, nu sunt asigurate întrutotul măsurile tehnice de protecție a muncii, parte in­tegrantă a procesului de or­ganizare a producției. De a­­ceea, nici urmările nu pot să ne mai surprindă. De la în­ceputul anului și pînă în pre­zent­ au avut loc aici 34 ac­cidente de muncă, din care trei mortale, afectînd activita­tea de producție cu un număr de 530 cm/zile incapacitate temporară de muncă, iar bu­getul asigurărilor sociale — cu plata sumei de 16.000 de lei. Principalele cauze care au dus la producerea acestor ac­cidente se datorează reasigură­rii documentațiilor tehnice înainte de atacarea obiecti­velor, neaprovizionării cu materiale a punctelor de lu­cru, lipsa de supraveghere a muncitorilor, organizarea ne­corespunzătoare a locurilor de muncă, executarea de săpă­turi cu pereți verticali nespri­­jiniți, instruirea necorespun­zătoare a muncitorilor cu pro­bleme de protecție a muncii etc. Deși deficiențele au fost semnalate cu ocazia unor­ con­sfătuiri de producție, a unor analize pe teme de protecție la întreprinderea de construcții­­montaj Vaslui a muncii, la diferite puncte de lucru și astăzi se­­ mai mențin aceleași abateri. Uti­lajele continuă să funcțione­ze fără dispozitive de protec­ție, iar zonele de lucru peri­culoase nu sunt îngrădite și avertizate (de exemplu, în jurul utilajelor de transportat materiale pe verticală, a ben­zilor transportoare, a stațiilor de beton, a agregatelor de sudură etc.). Se utilizează schele de exterior și interior nestabile, fără parapeți și dulapi corespunzători, cu po­­dine înguste și degradate, pe care sunt depozitate cantități mari de materiale; nu se pun scări între nivele, din care cauză urcarea și coborîrea muncitorilor se face, chiar în fața conducătorilor loturilor, sub formă de adevărate nu­mere de acrobație. Demonta­rea cofrajelor se execută, de asemenea, la voia întîmplării, fără a fi­­ luate măsuri de si­guranță, aruncîndu-se de la diferite înălțimi panouri tego, cărămizi, bare metalice și alte materiale de construcție. încălcări ale normelor de tehnica securității muncii se întîlnesc și în sectorul con­sumatorilor electrici (malaxoa­­re, betoniere, mașini de șle­fuit mozaic, benzi transportoa­re etc.), unde se obișnuiește, frecvent, a se folosi impro­vizații, multe din aceste uti­laje nelegîndu-se la pămînt pentru evitarea electrocutări­lor. Aparatajele electrice de comandă sînt degradate, iar întreținerea și exploatarea lor se face de către un personal necalificat pentru această pro­fesie. Totodată, iluminatul locurilor de muncă de la sub­­soluri și interioare cu grad mare de umiditate se reali­zează la tensiuni periculoase. Se mai întîlnesc cazuri în care săpăturile de fundații, canale pentru conducte și deschiderea la zi a unor be­ciuri și hrube sînt executate fără luarea măsurilor de secu­ritate (studiul geotehnic al terenului, sprijinirea pereți­lor verticali, depozitarea pă­­mîntului rezultat din săpă­turi la distanțe necorespunză­toare etc.). Ing. IULIAN OANCEA, inspector de stat pentru protecția muncii (continuare în pag. a 3-a) BÎRLAD Consfătuire cu cititorii revistei Munca de partid“ 99 In sala de ședințe a Comi­tetului municipal de partid Bîrlad a avut loc, vineri 16 octombrie, o consfătuire între cititori și redactori ai revistei „Munca de partid”. In prezența tovarășului A­­dam Leica, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, și a tovarășului Paul Radovan, din partea condu­cerii acestei publicații, partici­panții la această consfătuire — secretari și membri ai bi­rourilor organizațiilor de par­tid, care răspund cu munca de propagandă, lectori și pro­pagandiști din sistemul învă­­țămîntului de partid — au angajat un rodnic schimb de păreri. In cuvîntul lor, tovarășii ing. Anghelina Ibănescu, se­cretar al comitetului de par­tid de la Fabrica de confec­ții, ing. Gh. Donciu, propa­gandist la I.E.I.L., Silvia Ber­beci, Constantin Postolache, ing. Șt. Pascal, secretari ai unor organizații de bază de la întreprinderi și instituții din Bîrlad, au apreciat conți­nutul tematic al revistei, au subliniat sprijinul primit pe linia însușirii unor criterii și metodologii științifice în sti­lul de muncă al organelor și organizațiilor de partid. Au fost făcute, de asemenea, importante propuneri privind reliefarea mai largă a expe­rienței înaintate din activita­tea comisiilor pe probleme și a colectivelor muncii politice de masă cu privire la proble­matica adunărilor de partid, la cerințele și particularitățile exercitării dreptului de con­trol al organizațiilor de par­tid asupra conducerilor admi­nistrative. In cuvîntul său tov. Paul Radovan și-a exprimat acor­dul cu părerea formulată în consfătuire ca revista să folo­sească mai mult critica, expu­­nînd, totodată, pe larg preo­cupările publicației pentru ex­tinderea ariei tematice și a­­bordarea laturilor noi ale muncii de partid puse în evi­dență de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru publicarea unor materiale de amplă re­zonanță care să prezinte pe larg experiența înaintată, pre­ocuparea pentru perfecționa­rea permanentă a stilului și metodelor de muncă ale or­ganelor și organizațiilor de partid. Un loc important în discuții l-au ocupat, de aseme­nea, problemele muncii poli­tico-educative de masă. In încheiere, tovarășul Adam Leica, prim-secretar al Co­mitetului municipal de partid Bîrlad, a mulțumit conducerii revistei „Munca de partid" pentru organizarea la Bîrlad a acestei utile consfătuiri de lucru cu cititorii. VASILE RUGINĂ, activist al Comitetului municipal de partid Bîrlad ínpag, a 2-a Moment cultural ANUL­UI, NR. »24 DUMINICĂ OCTOMBRIE 1970 ia 4 pagini 30 bani Redacția ți Mnniaistrația: *tf. Ștefan­­ I Mare iu. 63 Vaslui Redacția tel. IBh tdiai Bulfația tel- 611 La posturile de radio și televiziune Luni, 19 octombrie, în jurul orei 16,45 — transmisiune directă la posturile noastre de radio și televiziune a cuvîntării președinte­lui Consiliului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiu­nea jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. 1 VIZITA PREȘEDINTELUI NICOLAE CEAUȘESCU IN CALIFORNIA La sistemul de irigații In continuarea vizitei neofi­ciale pe care o întreprinde pe coasta de vest a Statelor U­­nite, președintele Consiliului de Stat la României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu per­soanele care-l însoțesc, a ple­cat vineri de la San Francis­co spre orașul Fresno din Ca­lifornia. Distinșii oaspeți ro­mâni sunt însoțiți de repre­zentanți ai întreprinderii pen­tru echipament destinat in­dustriei alimentare și iriga­țiilor „Food Machinery Cor­poration", ale cărei uzine se află în localitatea Fresno: Hubier Byrd, prim-vicepreșe­­dinte al F.M.C., Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepre­ședinți. Oficiile de gazdă sunt înde­plinite de doamna Shirley Temple Black, vicepreședinta agenției pentru protejarea mediului înconjurător, fostă membră în delegația S.U.A. la O.N.U., fostă actriță de film cunoscută și în România. Avionul special pus la dis­poziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasu­pra unei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Pînă nu de mult, această zonă era in general aridă. Datorită iri­gațiilor, pămîntul sterp a de­venit roditor. Există acum, aici, plantații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de ce­reale. Președintele Nicolae Ceaușescu se interesează în­deaproape de caracteristicile acestui sistem, primește ex­plicații amănunțite din partea proiectantului principal al sis­temului de irigații și de con­trol al regimului apelor. După ce survolează regiu­nea Island Valley, avionul a­­terizează pe aeroportul din Fresno. In întimpinarea preșe­dintelui Ceaușescu au venit primarul ad-interim al orașu­lui, Paul Wasemiller, și alți reprezentanți ai autorităților locale. In semn de omagiu, primarul inmînează șefului statului român o diplomă prin care i se conferă titlul de ce­tățean de onoare al orașului Fresno, precum și cheia ora­șului. Numeroși ziariști înre­gistrează aceste momente semnificative pentru stima și considerația de care se bucură peste hotare țara noastră, președintele Consiliului de Stat personal. Oaspeții sunt invitați apoi să ia loc în automobile care se îndreaptă spre plantațiile de portocali irigate. Se dau explicații asupra sistemului de aducțiune, pompare și distri­buire a apei. Apa vine aici prin conducte subterane și a­­poi se reîntoarce prin canale la suprafață, încheind un cir­cuit complet. Următorul popas se face la barajul friant de pe rîul San Joaquin. Apa acumulată în la­cul artificial permite irigarea a 350.000 ha. Președintele Nicolae Ceaușescu se intere­sează îndeaproape de unele aspecte concrete ale sistemu­lui de irigație folosit: debitul de apă distribuită anual pen­tru fiecare ha, eficiența eco­nomică a­samblu etc. sistemului în an­Specialiștii pre­zenți dau răspunsurile solici­tate. In încheierea vizitei la baraj, președintele Nicolae Ceaușescu semnează în cartea de onoare. După o călătorie de o oră cu avionul, oaspeții poposesc După-amiază, președintele Nicolae Ceaușescu și per­soanele care-l însoțesc au vi­zitat Uzinele „Memorex" din Santa Clara (California), pro­ducătoare de echipamente pentru calculatoare electro­nice. Deasupra intrării prin­cipale se află scrisă, în limba română, urarea „Bine ați venit la Memorex". La sosire, oaspe­ții au fost salutați de pre­ședintele companiei, Lawren­ce Spitters, care înainte de începerea vizitării unor sec­ții și laboratoare a prezen­tat­ un scurt istoric al aces­tei întreprinderi, precum și principalele coordonate ale activității tehnice și econo­mice. Uzina „Memorex" fa­brică trei tipuri de produse: benzi memorizatoare pentru calculatoare electronice, un sistem care preia de la com­putere informațiile și le no­tează direct pe microfilm și centrale de recepționare și transmitere a datelor. Ea ex­portă produse în numeroase țări printre care și România. In secțiile de fabricație, pre­ședintele Ceaușescu s-a inte­resat de tehnologia aplicată și de performanțele tehnice ob­ținute, a discutat cu specia­liștii, relevînd existența posi­bilităților de dezvoltare a schimburilor de cooperare teh­­nico-economică între această firmă și firmele românești. Ajunși în secția unde se asamblează centrale de recep­­ționare și transmitere elec­tronică a datelor, oaspeții au în localitatea San Jose, unde se află centrala întreprinderii vizitate. In întîmpinare au venit primarul orașului, Ja­mes Ron, și președintele în­treprinderilor „Food Machi­nery Corporation", James Hall, îndată după sosire, este prezentat un interesant film despre activitatea întreprinde­rilor care au legături de afa­ceri și cu țara noastră, des­pre diverse tipuri de mașini și instalații. Are loc apoi un dejun ofe­rit de conducerea întreprinde­rilor. In cadrul discuțiilor a­­vute cu acest prilej au fost evocate posibilitățile de extin­dere în continuare a relații­lor de colaborare dintre firme­le americane și firmele din țara noastră — inclusiv co­operarea în producție — și, în general, de intensificare a raporturilor economice dintre România și S.U.A. fost invitați în fața unei a­­semenea mașini aflate în­ func­­țiu­ne. Președintele companiei a precizat că mașina tocmai reproducea un mesaj transmis de la 25 mile de o altă cen­trală și memorizat printr-un procedeu de microfilmare. Pa coala albă de hîrtie a apărut următorul text în limba ro­mână: „Bine ați venit domnule Nicolae Ceaușescu, președinte al Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România. Prezența dumneavoastră la Memorex în această după-a­miază este o mare onoare pentru noi. Aparatul pe care Îl vedeți este o stație termi­nus de comunicații memorex 1240. Stația terminus transmi­te sau primește date de la un computer central sau de la altă stație terminus. Ea redă datele în text tipărit. De­monstrația pe care o urmă­riți este o tipărire de infor­mații cu o viteză medie de 30 de semne pe secundă. Ma­șina poate tipări maximum 60 de semne pe secundă. Prin­tr-un sistem de programare, st­ația poate executa și gra­fice, pe lângă tipărirea unui­ text. După terminarea porțiu­nii cu text a acestei demon­strații veți vedea un aseme­nea exemplu. Vă mulțumim pentru amabila dv. atenție". In următoarele secunde, ma­șina a realizat din semne ti­pografice un desen reprezen­ (continuare în pag. a 4-a) La Uzinele de echipament electronic „Memorex“ din Santa Clara „Meseria este brățară de aur" — a devenit astăzi de­viza vieții moderne, a timpu­lui cînd munca onestă și co­tidiană capătă rangul de sim­bol, cînd cerințele­ sociale re­clamă mai mult decît oricînd efortul constructiv al fiecărui cetățean. Sînt impresionante halele i­­mense ale fabricii bîrlădene de rulmenți. Puterea mașinilor, complexitatea procesului de producție sunt de admirat. A­­ici se obțin, pe zi ce trece, succese tot mai importante. Nici nu-i de mirare, dacă în­cerci să­­ pătrunzi în felul de a fi, în psihologia fiecăruia din miile de muncitori care, zi de zi, pășesc pe porțile în­treprinderii ... Căci pentru marea majoritate a lor, a par­ticipa conștient și activ la fă­urirea inelului de rulment a devenit un al doilea mod de existentă Ce altceva l-ar fi determi­nat pe GHEORGHE DUMITRIU, jucătuș-montator, de­­ a secția montaj, să-și exercite cu o o­biș­nuință devenită ritual me­seria de-a lungul a peste 20 de ani ? „Numai la Bîrlad lu­crez din 1957. Sînt absolvent al unui gimnaziu industrial și cunosc mai multe meserii Munca mea nu este ușoară, o știe oricine. Cînd o faci cu pasiune și pricepere, cînd suc­cesele devin un imbold per­manent, munca trece pragul greutății spre cel al satisfac­ției". „Vin des la țară, din comu­na Alexandru Vlahuță. — ne spune GHEORGHE SMÎNTÎNĂ. In 1956,­ am descoperit o ma­șină pe­­ care n-o mai văzu­sem încă , ea se numește sim­plu, strung ,și alături, de ea mi-am­ petrecut 14 ani­ de zile. A fost, poate, cea de-a doua mea logodnă ... Sunt muncitor, sunt mîmndru de asta, societa­tea m-a răsplătit cum se cu­vine... Am o fetiță. Ce-aș dori să ajungă în viață ? Deo­camdată îi place tare mult muzica ...". TATIANA MOCANU, sorta­­toare la serviciul C.T.C. face parte din acel sector al fa­­bricii, unde calității necores­­punzătoare a pieselor trebuie să i se opună un categoric M­ în trecerea spre beneficiar. „Am absolvit școala medie teh­nică din Bîrlad. Asta se pe­trecea prin 1953. Acum, după aproape două decenii, am fost întrebată dacă mi-am ales bi­ne meseria, dacă nu cumva regret că nu am făcut în via­ță altceva. Nu, nu regret. Am două fetițe la școală, una în clasa a V-a, alta în clasa a Vl-a. N-am să le pot obliga să aleagă o anumită meserie, dar m-aș bucura tare mult dacă ar alege-o tot pe a mea Bineînțeles, progresul tehnic le-ar obliga să mă depășeas­că, să urce pe trepte superi­oare". VOCHIȚA GIURESCU, ser­viciul C.T.C. : „Se spune că pofta vine mîncînd. Pentru mine, dragostea de meserie a venit o dată cu exercitarea ei. Acum sunt mulțumită, mă simt părtașă la succesele de zi cu zi ale fabricii. E adevărat, noi avem și o viață de familie, sîntem gospodine, avem co­pii. Nu sint de acord cu a­­cele colege ale mele care se plîng că nu le rămîne timp pentru treburile gospodărești. Eu, dimpotrivă, cînd vin a­­casa de la serviciu sînt mai bine dispusă. E poate și bucu­ria că în acea zi, prin mîi­­nile mele au trecut sute și sute de rulmenți". DUMITRU PRICOPE, lăcătuș montator, secția montaj, se nu­mără tot­ printre veteranii fa­bricii. El are 20 de ani ve­chime în producție. Este tată a doi copii. Alături de satis­facția pentru muncă, ei alcă­tuiesc bucuria vieții sale. „E­­xistă un cintec de muzică u­­șoară, mi se pare, care înce­­pe cu „De-ar fi să mă mai nasc o dată". Eu nu cred că am să mă mai nasc, dar dacă aș fi din nou la răscrucea vieții, dacă aș fi tînăr și ar trebui să-mi aleg din nou o meserie aș alege fără ezitare una sin­gură : aceea de lăcătuș mon­tator". Celor mai vechi muncitori de la F.R.R. meseria le-a in­trat în sînge. O simt ca făcînd parte integrantă din ei. Ală­turi, în aceleași hale, îndepli­nind aceleași sarcini se întîl­nesc și sute de tineri, absol­venți din ultimii ani ai șco­lilor profesionale. Unul dintre ei, VASILE STUPU, rectifica­tor, este totodată și un frun­taș al întreprinderii. Lucrează IULIAN MODEL (continuare ln pag. a 3-a) ^ „Vă Dinte mm­atol !

Next