Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 809-887)
1970-11-21 / nr. 853
y * > t I \ Proletari din toate tarile, lini fi-vă I 1 ................................................................................... 11.111 Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul III, nr. 853 Sâmbătă, 21 noiembrie 1970 4 pagini, 30 bani Gospodărirea mai bună a fondurilor materiale și bănești, ridicarea călitătivă unice a activității econoși financiare în toate ramurile economiei sunt cerințe peste care nu se mai poate trece cu vederea, neîndeplinirea lor conformă cu prevederile nemaiputind fi justificată nici chiar dacă planul producției marfă a fost realizat. A produce mai mult și mai bun este foarte bine, dar cu o singură condiție: să fie mai ieftin și mai eficient. „O problemă principală a viitorului cincinal este reducerea ponderii cheltuielilor materiale în produsul social" - se arată și în Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. privind planul cincinal pe anii 1971-1975. Realizarea acestui obiectiv cuprins în Directive la capitolul creșterii permanente a eficienței economice este, desigur, strîns legată de un alt obiectiv fundamental, țelul suprem al întregii activități a partidului și statului nostru — ridicarea continuă a bunăstării poporului. Reducerea ponderii cheltuielilor materiale înseamnă printre altele și reducerea consumurilor specifice de materii prime și materiale. Cum reușesc întreprinderile economice din județul Vaslui să pună in aplicare această indicație deosebită, am aflat într-o recentă anchetă, luind de bază ultimele cifre calculate la începutul lunii noiembrie. , Să vorbim mai iult despre sarcina reducerii consumului de cherestea. Oricit ar părea de curios, mărimea întreprinderii, dotarea ei tehnică, calificarea personalului, factorii care se iau, de obicei, în considerație atunci cînd analizăm posibilitățile de realizare a unor economii de materiale, nu au jucat în cazul unităților vasluiene nici un rol, întreprinderi mai mici, incomparabil mai mici decit Fabrica de mobilă, secții chiar, dar unde a existat o preocupare mai mare, au reușit să se înscrie în consumurile specifice normate, ba chiar să facă și economii. Este vorba de secțiile lemn ale industriei locale din Huși și Birlad. La Huși, grație măsurilor luate de organizația de partid, de șeful secției, tovarășul Gheorghe Moldoveanu, în direcția sortării cherestelei în funcție de felul produselor de executat, precum și datorită folosirii înlocuitorilor s-a reușit a se face o economie de 40 m.c. de cherestea. Aproape 10 m.c. de scîndură au fost economisiți și la secția mobilă a industriei locale din Birlad. Aici, ne relata tovarășul director Vasile Dogaru, comuniștii au mobilizat întregul colectiv. Maistrul Toader Volintiru, secretarul organizației de partid, șefii de echipă Gheorghe Tiron și Petru Țurcanu au fost animatorii acțiunii de reducere a consumului specific de material lemnos. Secretul succesului înregistrat de ei constă în croirea rațională a cherestelei. Secretul este cunoscut și la Fabrica de mobilă din Vaslui, dar muncitorii de aici nu reușesc să-l pună in aplicare. Pe total întreprindere reieșea la 30 octombrie a.c. o depășire consumului normal de cherestea a de 29,4 m.c. Așadar, ceea ce s-a cîștigat în industria locală cu mari eforturi s-a irosit în parte în cea republicană . Un alt material, la fel de căutat și a cărei reducere a consumului se impune de la sine, o dată cu creșterea volumului de producție prevăzută de noul cincinal, este metalul. Documentele de partid a- CONSTANTIN HUȘANU {continuare In pag. a 3-a) IN INDUSTRIA VASLUIANA REZULTATE DIFERITE In consumul de lemn, metal SI ENERGIE ELECTRICA . Ce cîștigă unii alții părăduiesc! ■ Cota consumului de metal începe din nou să urce la Peste 8 milioane de lei cheltuiți fără nici o justificare. f în IA. S.-urile din județ IMPORTANTE DEPĂȘIRI DE PRODUCȚIE In ciuda condițiilor nefavorabile din primăvară și vară, lucrătorii din cadrul fermelor de stat de pe teritoriul județului nostru au obținut o seamă de realizări care le fac cinste. Pe inspectorat, au fost cultivate 12.166 de hectare cu porumb, 2.686 de hectare cu soia și 3.347 de hectare cu floarea-soarelui. Toate lucrările, începînd cu cele de pregătire a patului germinativ, continuind cu cele de întreținere și sfîrșind cu recoltatul și livrarea producției, au fost făcute în termen și de calitate. Efectul nu putea să fie decit cel așteptat. La cultura porumbului, au fost obținute, in medie, 3.322 de kg. de boabe la hectar, față de 3.010 planificate; la soia — 1.428 de kg. față de 1.200 plan; la floarea-soarelui — 1.800, în loc de 1.750 de kg. prevăzute. S-au evidențiat in mod deosebit, în obținerea acestor rezultate remarcabile, lucrătorii din cadrul intreprinderilor agricole de stat Codăești, Todirești, Birlad, Fălciu. Mecanizatorul P. Vasile, de la C.A.P. Munteni de Sus, execută arâturi de toamnă. Foto : V. Petrescu In pag. a 2-a Vizita in Republica Socialistă România a delegației de partid și de stat a Republicii Democrate Germane La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat și Consiliului de Miniștri ale Republicii Socialiste România, o delegație de partid și de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, și Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c., o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. Suplimentarea bugetelor județelor care au avut de suferit de pe urma inundațiilor Consiliul de Miniștri a aprobat suplimentarea cu 150 milioane lei a bugetelor județelor care au avut de suferit de pe urma inundațiilor. Din această suplimentare, fonduri mai mari au fost acordate județelor Satu Mare, Bistrița-Năsăud, Iași, Galați, Mureș și Sălaj. Ele sunt destinate acoperirii cheltuielilor pe care organele locale le-au făcut și le vor mai face pînă la finele anului în vederea refacerii drumurilor, podurilor, a fondului de locuit, proprietate de stat, a construcțiilor social-culturale - școli, grădinițe, cămine culturale și altele — cât și a rețelei edilitare. Concomitent, organele locale sunt sprijinite în realizarea acestor lucrări și cu diverse materiale și utilaje. Aceste noi măsuri se adaugă celor luate anterior pentru construirea din fonduri de stat, peste prevederile de plan, a 5.000 de apartamente, precum și sprijinului în bani și materiale acordat populației sinistrate. L mm » mmm m mmm » mmm m mmm » mmm m mmm8 AVUTUL OBSTESC NU POATE FI CONFUNDAT CU PROPRIU! BUZUNAR! ^53 £aptele au ieșit la iveală intr-o discuție aprinsă, aparent fără importanță de a fi reținută și consemnată. loan Dobrea, șef de coloană la Autobaza nr. 3 Huși, ii reproșa șoferului loan Cricler că nu muncește conștiincios, intrucît în ziua de 7 octombrie a.c. efectuase numai un singur transport cu porumb știuleți de la I.A.S. Vetrișoaia, ferma Berezeni, la baza de recepție a cerealelor din Huși, punctul Dric. Șoferul Cricler susținea insă, că a efectuat două transporturi în acea zi, justificînd acest lucru prin bonurile de transport. înainte de a prezenta lucrurile se impune o precizare. Ioan Dobrea cunoștea din registrele bazei de recepție că șoferul Crncler Ioan a transportat numai o mașină de porumb. Schimburile de cuvinte dintre cei doi au fost surprinse, întîmplător, de plutonierul Ioan Simionescu, agent de circulație, care, văzând că ceva nu este în regulă a verificat valabilitatea bonurilor de transport pe care le prezenta șoferul. Constatarea, primul transport de porumb a fost confirmat ca fictiv de către recepționerul Vasile Ursu, nefiind înregistrat în baza de recepție. Așa stînd lucrurile, plutonierul Simionescu a solicitat imediat organelor superioare să dispună cercetările de rigoare asupra persoanelor în cauză. Și astfel nodul fiind dezlegat, firele au început — încet, încet — să se descîlcească, ieșind la iveală un furt. Intr-una din zile, recepționerul Vasile Ursu, .obișnuit" cu astfel de aranjamente, după cum vom vedea, îl sfătuiește pe șoferul Ioan Cricler să transporte o mașină de porumb știuleți, fără a o mai cîntări și înregistra, la domiciliul achizitorului Neculai Tolontan din satul Grumezoaia, comuna Hurdugi. Transportul era confirmat pe bonuri, primindu-se drept plată 1.000 kg. ciocălăi. Ioan Cricler a acceptat. Intre Vasile Ursu și Neculai Tolontan exista o veche „înțelegere": primul îi furniza ,marfa", iar cel de-al doilea avea grijă să-i achite procentul ce i se cuvenea (?). In ziua de 7 octombrie a.c., Vasile Ursu a primit, astfel, 2.000 lei. Cercetările Miliției Huși efectuîndu-se cu operativitate, Vasile Ursu n-a mai avut timp să înregistreze acest transport, cum își propusese în cazul cînd s-ar descoperi „afacerea". Continuîndu-se cercetările, s-a constatat că Vasile Ursu, în „colaborare" cu Neculai Tolontan, merceologul Aurel Marcu și șoferul Ioan Trifan, ultimii trei de la C.A.P. Grumezoaia, au furat pe data de 6 și 7 octombrie 1970 două mașini de grîu, in cantitate totală de 8.550 de kg. Acest grîu trebuia să fie preschimbat în bază cu grîu de sămînță, dar a fost transportat la domiciliul cetățeanului Ailenei Vasile, strada Carpați nr. 86, Huși, și vindut unor cetățeni din alte județe (Ioan Marin și Neculai Radu din comuna Gura — Șuții Speriețeni, județul Dîmbovița și, respectiv, lui Dumitru Halip, Neculai Halip și Aurica Ailenei— coincidența de nume cu cetățeanul Vasile Ailenei nu este decît întîmplătoare — din satul Băișești, comuna Cornulungi, județul Suceava). Suma încasată din vînzarea acestui grîu a fost de 19,665 lei. O precizare: Aurel Marcu a dus, totuși, de la G.A.P. Grumezoaia cantitatea de 3040 kg. de grîu de sămînță, fără a VASILE VASII (continuare în pag. a 3-a) MJTM Se construiește un complex avicol O expresie elocventă a înfăptuirii sarcinilor stabilite de Programul național pentru dezvoltarea zootehniei și creșterea producției animaliere este noul complex avicol care se construiește la Vaslui. Amplasat în zona sud-estică a orașului, complexul va avea o capacitate de 72.000 de găini ouătoare și 300.000 de pui pentru carne. Noul obiectiv zootehnic se va construi pe măsura celor mai noi cuceriri ale tehnicii în acest domeniu. Pentru adăpostirea păsărilor s-a adoptat prin proiect sistemul de hale oarbe la sol în care iluminatul se va face dirijat. De asemenea, furajarea, adăparea păsărilor, ventilația in interior vor fi complet mecanizate. Complexul avicol, care va intra în producție la finele anului viitor, se construiește prin eforturile a 64 de cooperative agricole care au format o asociație intercooperatistă. Pentru finanțarea lucrărilor de construcție, statul va acorda un ajutor substanțial sub formă de credite. Pe locul unde se va ridica complexul avicol, constructorii au început organizarea de șantier și s-a trecut la aprovizionarea materială urmind ca, incă in acest an, să se realizeze o parte din investițiile planificate. Au terminat arăturile adinei o suprafață de 29.891 de hectare și să fertilizeze 27.000 de hectare cu îngrășăminte chimice și 600 cu îngrășăminte naturale. Munca a fost bine organizată, încă din momentul terminării principalelor lucrări anterioare arăturilor adînci. Ca urmare, în numeroase ferme, tractoarele, remorcile și agregatele pentru împrăștiat îngrășăminte chimice au putut să fie folosite la capacitatea lor maximă. Și, așa după cum ne declara tovarășul Tiberiu Mihalache, inginer șef al Inspectoratului județean al I.A.S., pînă la 20 noiembrie au fost efectuate arăturile adînci pe 26.902 hectare. La I.A.S. Codăești, Bogești, Vetrișoaia, Zorleni și în numeroase ferme din celelalte întreprinderi, lucrarea a fost încheiată. De asemenea, au fost încorporate în sol toate cantitățile de îngrășăminte chimice și naturale prevăzute. Mecanizatorilor din fermele de stat de pe cuprinsul județului le-au revenit ca sarcină, pentru această toamnă, să execute arături adînci pentru însămînțările de primăvară, pe Vizita în Bulgaria a delegației de partid ș 1 guvernamentale române După întîlnirile prietenești cu rea populația Sofiei, încheieconvorbirilor oficiale semnarea Tratatului de prieșitenie, colaborare și asistentă mutuală româno-bulgar, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a plecat împreună cu tovarășul Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. al P.C. Bulgar, președintele Consiliului de Miniștri, într-o scurtă călătorie prin Bulgaria. Delegația română formată din tovarășii Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Nicolae Blejan, este însoțită de Dancio Dimitrov, Kiril Nesterov, Spas Gospodov. După ce coloana oficială a străbătut Munții Balcani, oaspeții s-au oprit în frumosul oraș Botevgrad, unde mii de locuitori le-au făcut o primire plină de căldură. La intrarea in oraș, o urare încadrată de drapelele românești și bulgare, înscrisă pe o mare pancartă, exprimă sentimentele locuitorilor: „Bine ați venit tovarăși români". Pe alte pancarte sunt înscrise urările „Bulgaria—România, prietenie în veci", „Trăiască și înflorească prietenia dintre Botevgrad și Ploiești", orașe înfrățite ale celor două țări. In sunetele fanfarei, pionieri oferă oaspeților buchete de flori și cravate roșii. Din mulțime se scandează: „Vecina Drujba" (Prietenie veșnică). Primul secretar al Comitetului orășenesc al P.C. Bulgar, Vasil Tanov, adresează tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți oaspeți, calde urări de bun venit, exprimă bucuria cetățenilor orașului pentru prilejul de a avea în mijlocul lor Pe solii poporului român. Sîntem bucuroși — a spus el — că legăturile între Botevgrad și Ploiești — orașe înfrățite — între comuna Pravat și comuna dumneavoastră natală Scornicești, pe care le întreținem de mai mulți ani, contribuie la adîncirea prieteniei tradiționale între popoarele noastre. Președintele sfatului popular orășenesc, Ivan Nikolaiovski, a înmînat tovarășului Ceaușescu, Medalia de Aur de onoare a Botevgradului, conferită potrivit hotărîrii Comitetului orășenesc al Partidului Comunist Bulgar și a Sfatului popular orășenesc. „Așa cum aurul nu ruginește — a spus vorbitorul — tot astfel dorim ca prietenia româno-bulgară să strălucească veșnic". Primit cu vii aplauze, cu ovațiile mulțimii, a răspuns tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvintul tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragi tovarăși. Aș dori, în primul rând, să mulțumesc primului secretar al municipiului Botevgrad, dumneavoastră, tuturor locuitorilor acestui frumos oraș, pentru primirea călduroasă pe care ne-ați făcut-o, pentru cuvintele exprimate la adresa prieteniei dintre România și Bulgaria. Doresc, totodată, să vă adresez un salut frățesc din partea delegației noastre, populației orașului Ploiești cu a care sînteți Înfrățiți, din partea locuitorilor comunei mele natale. Ne bucură mult faptul că Cuvintele conducătorului partidului și statului nostru, au fost primite cu un deosebit entuziasm de miile de cetățeni care aclamă îndelung pentru prietenia româno-bulgară. Tinere fete oferă oaspeților pline și sare, frumoase obiecte de artă populară. Străbătînd orașul într-o mașină deschisă, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov răspund aclamațiilor îndelungi ale locuitorilor. In localitățile de pe întregul traseu pînă la Vrata — Skravena, Novacene, Mezdra—, sute și sute de locuitori întimpină cu deosebită căldură pe oaspeți. Peisajul este dominat de stînci semețe, pavăze naturale în atîtea momente grele din frămintata istorie a poporului bulgar, locuri de adăpost pentru numeroasele grupuri de partizani in timpul războiului de eliberare antifascist. La intrarea în orașul Vrața, în întîmpinare au venit reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, în frunte cu Ivan Abadjiev, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.C. Bulgar, prim-secretar al Comitetului județean al P.C.R. In fată ne apare silueta noului oraș modern, în plină dezvizita pe care o facem în Bulgaria și semnarea Tratatului de prietenie și colaborare între România și Bulgaria s-au transformat într-o adevărată sărbătoare a prieteniei dintre țările noastre. (Aplauze). In discuțiile pe care le-am avut cu tovarășul Jivkov și cu ceilalți membri ai delegației bulgare am convenit să acționăm continuu pentru întărirea prieteniei și colaborării între partidele și popoarele noastre, considerînd că aceasta corespunde atît voinței tuturor locuitorilor țărilor noastre, intereselor făuririi noii orînduiri în România voitare. Este ora 10,30. Mii de cetățeni, fluturînd stegulete românești și bulgare, au ieșit în întîmpinarea oaspeților. Cuvintele de bun venit pe care le citim pe un mare panou la intrarea în oraș sînt reluate în valuri, multiplicîndu-se în ovațiile și uralele mulțimii. Pe întreg traseul flutură drapelele de stat ale României și Bulgariei. In acest frumos oraș, asistăm la o vibrantă manifestare a sentimentelor de stimă și prețuire fată de conducătorul partidului și statului nostru, expresie a prieteniei trainice care unește popoarele român și bulgar. In aplauzele și uralele mulțimii, oaspeții români se îndreaptă spre piața centrală a orașului care poartă numele cunoscutului revoluționar bulgar Hristo Botev. Coloana de mașini străbate principalele străzi ale acestei citadele de la poalele Munților Stara Planina. Orășelul de provincie de odinioară, numărînd doar 16.000 de locuitori, cu cele cîteva ateliere meșteșugărești, desfășoară astăzi panorama unui oraș industrial, în continuă expansiune: blocuri moderne, integrate armonios in peisajul montan, vile cochete și Bulgaria, cit și cauzei spocialismului și păcii in întreaga lume. (Aplauze). Cunoaștem că poporul bulgar este în preajma Congresului al X-lea și știm, de asemenea, că orașul dumneavoastră lucrează pentru a întîmpina cu rezultate cit mai bune acest eveniment. De aceea, doresc, în încheiere, să urez organizației de partid, tuturor oamenilor muncii din Botevgrad succes tot mai mari in întîmpinarea Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă fericire și multă sănătate. (Aplauze), înconjurate de grădini, parcuri, turle de fabrici și uzine, edificii moderne de cultură. Vrata are astăzi 55.000 de locuitori, fiind unul din cele mai înfloritoare centre ale industriei bulgare. In piața centrală a orașului, dominată de monumentala statuie a lui Hristo Botev, o mare mulțime așteaptă pe oaspeții dragi. Pe mari pancarte sunt scrise în limbile română și bulgară cuvinte de bun venit. Președintele Sfatului popular al orașului, inginer Ganceo Racev, salută cordial pe distinșii oaspeți subliniind că populația orașului se simte onorată să primească pe solii poporului român în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Evocînd tradițiile prieteniei româno-bulgare, faptul că Hristo Botev a primit ospitalitate și sprijin din partea poporului român, el a arătat că astăzi, în condițiile socialismului, prietenia celor două popoare de pe malul Dunării dobîndește noi semnificații, noi perspective, spre binele lor, al cauzei socialismului și păcii. Intîmpinat cu urale și ovații ia cuvintul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvintul tovarășului Nicolae Ceaușescu Dragi tovarăși. Doresc să vă mulțumesc pentru primirea făcută, pentru cuvintele rostite aici la adresa prieteniei dintre popoarele și partidele noastre. Vreau, totodată, să vă adresez în numele delegației de partid și guvernamentale din România un salut cordial dumneavoastră, tuturor locuitorilor orașului Vrața. Intr-adevăr, județul dumneavoastră este vecin cu unul din județele noastre, care, ca și Vrața, se află in plină dezvoltare. Ne bucură faptul că între conducătorii județelor și orașelor noastre există relații bune, că se vizitează reciproc. Aceasta contribuie la Întărirea prieteniei dintre popoarele și partidele noastre și, totodată, prilejuiește un schimb util de experiență ln edificarea societății socialiste. Delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România depune o coroană de flori la Monumentul lui Hristo Botev, un semn de omagiu adus marelui revoluționar bulgar. După depunerea coroanei, cei prezenți au păstrat un moment de reculegere. Din Piața Hristo Botev, oaspeții români și persoanele care-i Însoțesc s-au îndreptat spre sediul Comitetului județean al P.C. Bulgar, unde a avut loc o intîlnire cu reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat. Cu acest prilej, Ivani Abadjiev, primsecretar al Comitetului jude-După cum știți, ieri s-a semnat Tratatul de prietenie și colaborare dintre România și Bulgaria. El nu face, de fapt, decit să consfințească realitatea prieteniei de veacuri dintre popoarele noastre. Și dacă Botev a putut să-și organizeze forțele de luptă împotriva stăpînirii otomane pe teritoriul românesc, aceasta se datorește faptului că întotdeauna popoarele noastre s-au întrajutorat și au înțeles că numai unite pot să-și asigure independența, bunăstarea și fericirea. (Aplauze). Botev se bucură și în România de o adâncă cinstire, deoarece el a militat pentru prietenia dintre români și bulgari, și-a dat viața pentru eliberarea patriei sale, pentru fericirea poporului. Noi sîntem convinși că prietenia dintre România și Jean al P. C. Bulgar, a prezentat o largă informare cu privire la dezvoltarea economică și social-culturală a județului Vrața. Vorbitorul a arătat că acest județ a cunoscut în ultimii ani, ca de altfel toate regiunile țării, opu Bulgaria, prietenia cu toate țările socialiste, contribuie la bunăstarea popoarelor noastre, la cauza socialismului și păcii în lume. Aș dori să exprim incă o dată mulțumirea noastră Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar și tovarășului Jivkov pentru că ne-a organizat această vizită plăcută în județul și orașul Vrața. Ne bucură faptul că orașul dumneavoastră cunoaște o rapidă dezvoltare și înflorire, aceasta fiind o expresie a superiorității socialismului, expresie vie a rolului conducător al Partidului Comunist. Vă urez multe succese in activitatea dumneavoastră de îndeplinire a hotaririlor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Bulgar. Vă doresc multă sănătate și multă fericire. (Aplauze), ternică dezvoltare. Pe harta județului Vrata, in care producția agricolă era preponderentă cu ani în urmă, au apărut o serie de întreprinderi (continuare în pag. a 4-a) ^.ww.vw.'.v.vwAw.v.vw.v.v^zmwwv; Sîmbătă, 21 noiembrie, în jurul orei 8,30, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite direct, de la Sofia, ceremonia plecării delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria.