Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)
1971-02-23 / nr. 931
PAGINA ale, realizări • In anii cincinalului 1966—1970, industria județului Neamț a realizat o producție globală in valoare de peste 31 milioane lei. • Intr-o singură lună din 1970, s-a realizat producția județului din întregul an 1950. •• Ritmul mediu anual de creștere al producției globale industriale în acest cincinal a fost de 11,5 la sută, depășindu-se sarcinile stabilite de Congresul al IX-lea al partidului. • Creșterea producției de energie electrică, prin darea in folosință a ultimelor trei microhidrocentrale din aval de Bicaz, a făcut necesară crearea Dispeceratului energetic din Piatra Neamț, înzestrat cu aparatură de Înaltă tehnicitate, noul obiectiv Înscris pe harta județului, a dirijat spre magistralele de lumină ale țării 4,6 milioane kwh, produse aici în anii cincinalului. 9 Unul din cinci locuitori ai județului — în anul ultim al cincinalului recent încheiat — era elev. Raportul dovedește nu numai tinerețea oamenilor acestor meleaguri, ci și creșterea cu peste 8.000 a numărului tinerilor cuprinși in școli. 19 Un indicator al dezvoltării economice, indicator esențial al creșterii calitative, 11 reprezintă și numărul cadrelor cu înaltă calificare. Statistica reliefează că, la sfîrșitul anului 1970, activau în acest județ 15.000 de cadre cu înaltă calificare, cu preponderență tn industriile și capacitățile de producție nou create în cursul cincinalului. • Din valoarea producției globale realizate de Industria județului Neamț în cincinalul trecut, 22,5 la sută a provenit de la Uzina de țevi din Roman. • Numărul de apartamente construite în cursul ultimilor 4 ani al cincinalului trecut este mai mare cu 118,1 la sută față de totalul înregistrat la finele anului 1966. 1966-1970, un cincinal ...... .........■ gggjsgafeg S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S SSS bogat in realizări, n treaptă spre noi succese 5n\\vva\avvtvwv\vvvvvvvvvvvvvvwA/v\xv\a\\\vv\v\v^ E ILIIMÜL DIN ! CELE 39: JUDEȚUL NEAMȚ /VVUA 4VW1 /VWV\. Producătoare a aproape jumătate din cantitatea totală de țevi din oțel a Întregii țări, uzina romașcanâ și-a mărit capacitatea, in 1970, cu încă un laminor de 6 țoliu remarcabil prin înaltul grad de automatizare și prin realizarea lui, în proporție de 30 la sută, de înșiși lucrătorii uzinei. In foto: vedere generală a halei laminorului de 6 toli de la Uzina de țevi Roman, Orașul Neamț văzut Piatra de pe înălțimile Cozlei. Fabrica de fire, rețele— cord sau „Retow II" a intrat în circuitul productiv al Uzinei de fire și fibre sintetice Săvinești în două etape. Primele instalații au produs începînd cu anul 1968, iar cele din etapa a II-a, cu un an mai tîrziu. Punctele de legătură între cele două etape. In sensul orei bilanțurilor la care ne aflăm, II formează producția anuală aproape asemănătoare — 1158 tone și, respectiv, 1000 tone și scurtarea firei cît perioadei de probe tehnologice. Dacă planul cincinalului trecut la indicatorul producția globală Industrială a fost îndeplinit de colectivele întreprinderilor județului Neamț cu 66 de zile înainte de termen, faptul se datorează și dării în folosință, cu 6 luni mai devreme, a instalațiilor de la Uzina de fibre sintetice, denumite de specialiști Fabrica de fire acrilonitrilice sau mai scurt „Melana II". Capacitatea noului vlăstar al cincinalului 1966 — 1970: 10.000 tone fire anual. VicMEA NCLUA B faza județeană a celui de al X-lea Concurs al formațiilor muzical-coregrafice „Omagiu partidului“ și prima întrecere a brigăzilor artistice de agitație Duminică, în sala cinematografului din Huși, a avut loc deschiderea Fazei județene a celui de al X-lea Concurs al formațiilor muzical-coregrafice —„Omagiu partidului“, precum și a primei întreceri a brigăzilor artistice de agitație. Amintindu-ne de faza județeană a celui de al IX lea concurs — disputat în urmă cu aproape doi ani, cînd in centrul Huși, pe scena Teatrului de vară (cu toate carențele Înregistrate atunci in organizarea concursului și a spectacolului, au evoluat numeroase formații artistice din oraș și din comunele învecinate, localități cu o bogată tradiție in mișcarea artistică de amatori, trebuie să recunoaștem că, de data aceasta, principalul factor care a generat nerespectarea programării inițiale, precum și nivelul scăzut al întregului spectacol, a fost chiar scena pe care au evoluat puținii participanți. Se cuvine să reproșăm organizatorilor desele intervenții în programarea inițială, ceea ce a contribuit la crearea unei atmosfere generale de grabă, ca și promisiunea apariției pe scenă a cîtorva soliști neselecționați la faza intercomunală. Dacă in urmă cu doi ani remarcasem că din programul Casei orășenești de cultură din Huși se desprindea tendința de prezentare a tuturor formațiilor ei artistice, de data aceasta, remarcăm o anumită selectare a lor, activiștii culturali de aici dovedind că spiritul de discernămînt nu mai constituie o .terra incognito". Corul Casei orășenești de cultură, condus de către profesoara Lisellote Virnă, și-a etalat din nou nivelul ridicat de interpretare prin realizarea unei audiții ce a evidențiat — ca in atâtea rinduri — calitățile fiecărui compartiment de voci. Evoluția sa pe scena concursului a întrunit in cea mai mare măsură sufragiile publicului. Viguros (in cintecele „Inalță-te frumoasă țară” de I. Chirescu și „Lăutari, zi i", de D. Chiriac ca și finalul „Privighetorii* lui Ceaicovski) el și-a etalat și largile posibilități lirice, prin interpretarea madrigalului „Cîntec de dragoste* de Claude Lejune. Evoluția tarafului condus de Gheorghe Răducanu (formație care a acompaniat cîțiva soliști vocali și instrumentiști ai Casei de cultură) n-a impresionat decit in cîteva locuri mai ales în acompaniamentul oferit lui Gheorghe Ciolpan, care a interpretat la drîmbă, corect „Sârba drîmbei”, precum și solistului Covaci Sava. Evoluția acestuia din urmă se înscrie, de asemenea printre reușitele spectacolului — concurs. Dintre soliștii vocali de muzică populară ai Casei orășenești de cultură s-a re- Zona Huși marcat în special Pachita Cărare (prin cîntecul „Am avut un pui pe lume"). Solista a oferit o interpretare destul de curată, dovedind calități vocale deloc neglijabile. In general, aproape toți soliștii de muzică populară care au fost acompaniați de taraful Casei de cultură încă nu și-au format acea prezență scenică necesară genului — mimică, gesturi adecvate, iarăși un aspect asupra căruia activiștii culturali ai prestigioasei instituții iușene trebuie să reflecteze. sei Formația de dansuri acade cultură (instructor: prof. Elena Moroșanu) a prezentat o suită de dansuri moldovenești. Dar ritmul dansatorilor nu a fost susținut de acompaniamentul la acordeon, foarte defectuos, la aceasta adăugîndu-se și trecerile uneori neizbutite, stîngace de la un dans la altul. Formația este însă alcătuită dintr-un buchet de tineri cu reale posibilități și credem că asupra evoluției ei, metodistul de specialitate din cadrul Casei județene a creației populare trebuie să se oprească cu mai multă atenție. Susținindu-și programul sub auspiciile sindicatului invățămînt, orchestra de chitare electrice „Vaga” (instructor Valerian Coșag) a fost dezavantajată de repetatele defecțiuni ale stației de amplificare. Intr-adevăr, eleva Carmen Bourceanu (care a interpretat, acompaniată de această orchestră, șlagărele .Nu te mai gîndi" și „O lacrimă"), dovedește toate calități scenice, promițăposedînd acea capacitate de mobilitate ritmică atît de necesară soliștilor de muzică ușoară. Dacă formațiile și soliștii de muzică populară și ușoară din oraș și-au prezentat programul în nota lor obișnuită, in schimb, ca și în urmă cu doi ani, artiștii amatori din comunele învecinate au evoluat — suntem siguri — sub posibilități. Dintre numeroșii soliști vocali de muzică populară și ușoară de la Berezeni, Vetrișoaia și Epureni, au lăsat o impresie mai bună Anicuța Broască, solistă de muzică populară de la Căminul cultural din Epureni, precum și Aurel Paruchi și Mitrița Maieu, soliști vocali de muzică ușoară din Berezeni. Evoluția solistei Mitrița Marcu, in special, a constituit o plăcută surpriză, artista amatoare dovedind frumoase calități vocale (desigur, încă în formare), vocea ei cu timbrul grav, plăcut, nu prea puternică, dar capabilă de inflexiuni trebuie condusă cu mai multă grijă, cu un suflu mai dozat. Cele două brigăzi artistice de agitație — de la căminele culturale din Bunești — Averești și Vetrișoaia — nu au reușit să rețină atenția spectatorilor. Grupul de tineri din Vetrișoaia însă merită oarecum o mențiune, reușind printr-o bună mișcare în scenă, prin suplețe și simplitate în gesturi să acopere, parțial, naivitățile textului intitulat „Circulație — vie animație"." In sfîrșit, trebuie să remarcăm și programul oferit de corul din Stănilești, dirijat de Nicolae Pîndaru (mai ales in interpretarea prelucrărilor de folclor această formație dovedește certe posibilități). Considerăm că evoluția corului din Stănilești a fost singura (dintre cele ale formațiilor artistice de la căminele culturale) ce s-a ridicat la ținuta la care ar fi trebuit să se desfășoare întregul concurs. H. MIHAI Duminică, un județ Din Inițiativa comisiei județene pentru difuzarea științei și culturii, au fost programate intîlniri ale brigăzilor științifice cu țăranii cooperatori din comunele Bogdănești și Băiteni. Cu această ocazie, membrii brigăzilor — specialiști de diverse profiluri: medici, ingineri agronomi, profesori — au răspuns unor Întrebări legate de aspecte de larg interes ale cuceririlor tehnicii și științei contemporane. În aceeași zi, la căminul cultural din comuna Alexandru Vlăhuță, ing. Aneta Dumitriu a prezentat expunerea „Lucrări de îngrijire a livezilor și pomilor în sezonul de primăvară*. La cinematografele sătești din Băcești și Zăpodeni au fost organizate, la sfirșitul săptămânii care a trecut ,Zilele cinematografiei românești". Au fost prezentate, In cadrul unor matinee pentru copii, filme de desene animate și de scurt metraj; după-amiaza a fost consacrată proiecțiilor unora dintre succesele de prestigiu ale filmului artistic românesc, ca: „Dacii", „Columna", „Duminică la ora 6“. Locuitorilor comunei Dănești li s-a oferit din nou, prilejul de a participa la un bogat program cultural-artistic. Pe scena căminului cultural din comună a fost prezentat montajul literar .Intîiul steag de luptă al țării sînt', cuprinzlnd versuri ale poeților contemporani dedicate luptei eroice a comuniștilor in anii ilegalității — pentru eliberarea țării de sub jugul fascist și instaurarea unei orinduiri democratice, succeselor obținute de poporul român, sub conducerea partidului, in măreața operă de edificare multilaterală a socialismului în patra noastră. In continuare, artiștii amatori din comună — orchestra și soliștii de muzică populară — au prezentat un program de cintece și melodii din folclorul local. A urmat, apoi, un reușit moment teatral: „Piatra din casă", de Vasile Alecsandri, pusă în scenă de instructorul artistic Aurica Neta, In interpretarea actorilor amatori Elena și Vasile Corea, Elena Popa, Valeriu Macovei și alții. Scena căminului cultural din Dragomirești a găzduit un amplu și interesant spectacol muzical-coregrafic la care și-au dat concursul formațiile de artiști amatori din Dragomirești și Voinești. Un succes deosebit au repurtat grupul vocal din Voinești, dansatorul Aurel Viciu, solistul instrumentist (trișcă) Alexandru Grigore, precum și brigăzile artistice ale celor două cămine culturale. Un spectacol asemănător a avut loc la căminul cultural din Gherghești, în cadrul căruia, alături de artiști amatori din comună, și-au dat concursul formațiile și soliștii căminelor culturale din Iana și Puiești. La Casa orășenească de cultură din Vaslui a avut loc, duminică dimineața, vernisajul expoziției de plastică a artiștilor amatori din localitate : Alexandru Vicol, Vasile Vicol și Mihai Dimitriu. Expoziția este dedicată aniversării semicentenarului P.C.R.. Cîteva titluri: „Sinteză“ și „Sudor“ (Vasile Vicol), „Belșug" — compoziție și „Flori“ (Alexandru Vicol), „Turn de noapte" și „Luminiș" (Mihai Dimitriu). Vă recomandăm: 23 FEBRUARIE a.c.! Expunerea prof. Gh. Burdun, de la Universitatea populară din București, despre „Răscoala poporului sub conducerea lui Tudor Vladimirescu", va fi prezentată la Casa orășenească de cultură din Vaslui (orele 19), convorbirea pe teme pedagogice susținută de prof. G. Cindea despre „Consolidarea familiei", organizată la Casa orășenească de cultură din Negrești (ora 19) , 24 FEBRUARIE a.c.: Cronica evenimentelor interne și externe, prezentată de prof. Iulia Marin la Casa orășenească de cultură din Vaslui (orele 18); Expunerea lui I. Boteanu despre „Dezvoltarea intensivă și multilaterală a agriculturii in lumina documentelor Congresului al X-lea al P.C.R. și a plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970", de la Casa orășenească de cultură din Negrești (orele 19); expunerea tov. Vasile Mălinescu, secretarul literar al Teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad, despre Civilizație, cultură, progres social , prezentată la Casa municipală de cultură (ora 17), 25 FEBRUARIE a.c. Convorbirea pe teme pedagogice „Contribuția părinților la formarea și dezvoltarea trăsăturilor pozitive de caracter ale copiilor" ce va avea loc, sub conducerea prof. Dan Ravaru la Casa orășeneasca de cultură din Negrești (ora 18,30); Călătoria pe hartă „Dinamica populației pe glob", organizată la căminul cultural Alexandru Vlahuță (ora 19); medalionul muzical „Ciprian Porumbescu", de la Casa orășenească de cultură din Vaslui (ora 19); expunere* „90 de ani de la moartea lui Cezar Boliac” prezentată în Liceul „Mihail Kogălniceanu" din Vaslui (ora 13) seara cultural-educativă organizată la Casa orășenească de cultură din Huși, în colaborare cu Comitetul orășenesc U.T.G. și Consiliul Orășenesc al U.G.S.R., cu care prilej va avea loc o intîlnire a tinerilor fruntași in întrecerea socialistă (ora 20): 26 FEBRUARIE a.c. î Expunerea.Respectarea legilor statului. Îndatorire patriotică a fiecărui cetățean", de la Casa orășenească de Cultură din Negrești (ora 18), seara literară „Viața și opera lui Al. Vlahuță" organizată la Ibănești — Al. Vlahuță (ora 19). 27 FEBRUARIE a.c.: Seară cultural-educativă pentru tineret organizată pe tema Documentele Congresului al IX-lea al U.T.C.", la Casa orășenească de cultură din Negrești (ora 19); 1 £ v f >