Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)

1971-02-23 / nr. 931

PAGINA ale, realizări • In anii cincinalului 1966—1970, industria jude­țului Neamț a realizat o producție globală in valoa­re de peste 31 milioane lei. • Intr-o singură lună din 1970, s-a realizat pro­ducția județului din între­gul an 1950. •• Ritmul mediu anual de creștere al producției globale industriale în acest cincinal a fost de 11,5 la sută, depășindu-se sarcinile stabilite de Congresul al­­ IX-lea al partidului. • Creșterea producției de energie electrică, prin darea in folosință a ulti­melor trei microhidrocen­­trale din aval de Bicaz, a făcut necesară crearea Dis­peceratului energetic din Piatra Neamț, înzestrat cu aparatură de Înaltă tehni­citate, noul obiectiv Înscris pe harta județului, a diri­jat spre magistralele de lu­mină ale țării 4,6 milioane kwh, produse aici în anii cincinalului. 9 Unul din cinci locui­tori ai județului — în anul ultim al cincinalului recent încheiat — era elev. Rapor­tul dovedește nu numai ti­nerețea oamenilor acestor meleaguri, ci și creșterea cu peste 8.000 a numărului tinerilor cuprinși in școli. 19 Un indicator al dez­voltării economice, indica­tor esențial al creșterii ca­litative, 11 reprezintă și nu­mărul cadrelor cu înaltă calificare. Statistica relie­fează că, la sfîrșitul anului 1970, activau în acest ju­deț 15.000 de cadre cu înal­tă­ calificare, cu preponde­rență tn industriile și capa­citățile de producție nou create în cursul cincinalu­lui. • Din valoarea produc­ției globale realizate de In­dustria județului Neamț în cincinalul trecut, 22,5 la sută a provenit de la U­­zina de țevi din Roman. • Numărul de aparta­mente construite în cursul ultimilor 4 ani al cin­cinalului trecut este mai mare cu 118,1 la sută față de totalul înregistrat la fi­nele anului 1966. 1966-1970, un cincinal ...... ....­­.....■ gggjsgafeg S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S S SSS bogat in realizări, n treaptă spre noi succese 5n\\vva\avvtvwv\vvvvvvvvvvvvvvwA/v\xv\a\\\vv\v\v^ E ILIIMÜL DIN ! CELE 39: JUDEȚUL NEAMȚ /VVUA 4VW1 /VWV\. Producătoare a aproape jumătate din cantita­tea totală de țevi din oțel a Întregii țări, uzina romașcanâ și-a mărit capacitatea, in 1970, cu încă un laminor de 6 țoliu remarcabil prin înal­tul grad de automatizare și prin realizarea lui, în proporție de 30 la sută, de înșiși lucră­torii uzinei. In foto: vedere generală a halei laminorului de 6 toli de la Uzina de țevi Roman, Orașul Neamț văzut Piatra de pe înălțimile Coz­­lei. Fabrica de fire, rețe­le— cord sau „Retow II" a intrat în circui­tul productiv al Uzinei de fire și fibre sinteti­ce Săvinești în două etape. Primele instalații au produs începînd cu anul 1968, iar cele din etapa a II-a, cu un an mai tîrziu. Punctele de legătură între cele do­uă etape. In sensul o­­rei bilanțurilor la care ne aflăm, II formează producția anuală aproa­pe asemănătoare — 1158 tone și, respectiv, 1000 tone și scurtarea fire­i cît perioadei de probe tehnologice. Dacă planul cincina­­lului trecut la indica­torul producția globală Industrială a fost înde­plinit de colectivele întreprinderilor județu­lui Neamț cu 66 de zi­le înainte de termen, faptul se datorează și dării în folosință, cu 6 luni mai devreme, a in­stalațiilor de la Uzina de fibre sintetice, de­numite de specialiști Fabrica de fire acrilo­­nitrilice sau mai scurt „Melana II". Capacita­tea noului vlăstar al cincinalului 1966 — 1970: 10.000 tone fire anual. Vic­MEA NCLUA B faza județeană a celui de al X-lea Concurs al formațiilor muzical-coregrafice „Omagiu partidului“ și prima întrecere a brigăzilor artistice de agitație Duminică, în sala cinemato­grafului din Huși, a avut loc deschiderea Fazei județene a celui de al X-lea Concurs al formațiilor muzical-coregrafice —„Omagiu partidului“, precum și a primei întreceri a brigă­zilor artistice de agitație. Amintindu-ne de faza jude­țeană a celui de al IX lea con­curs — disputat în urmă cu aproape doi ani, cînd in centrul Huși, pe scena Teatrului de vară (cu toate carențele Înre­gistrate atunci in organizarea concursului și a spectacolu­lui­, au evoluat numeroase formații artistice din oraș și din comunele învecinate, lo­calități cu o bogată tradiție in mișcarea artistică de ama­tori, trebuie să recunoaștem că, de data aceasta, principa­lul factor care a generat ne­­respectarea programării iniția­le, precum și nivelul scăzut al întregului spectacol, a fost chiar scena pe care au evoluat puținii participanți. Se cuvine să reproșăm or­ganizatorilor desele interven­ții în programarea inițială, ceea ce a contribuit la crea­rea unei atmosfere generale de grabă, ca și promisiunea apariției pe scenă a cîtorva soliști neselecționați la faza intercomunală. Dacă in urmă cu doi ani remar­casem că din programul Casei orășenești de cultură din Huși se desprindea tendința de pre­zentare a tuturor formațiilor ei artistice, de data aceasta, remarcăm o anumită selecta­re a lor, activiștii culturali de aici dovedind că spiritul de discernămînt nu mai cons­tituie o .terra incognito". Corul Casei orășenești de cultură, condus de către pro­fesoara Lisellote Virnă, și-a etalat din nou nivelul ridicat de interpretare prin realiza­rea unei audiții ce a eviden­țiat — ca in atâtea rinduri — calitățile fiecărui comparti­ment de voci. Evoluția sa pe scena concursului a întrunit in cea mai mare măsură su­fragiile publicului. Viguros (in cintecele „Inalță-te frumoa­să țară” de I. Chirescu și „Lăutari, zi­ i", de D. Chiriac ca și finalul „Privighe­torii* lui Ceaicovski) el și-a etalat și largile posibilități li­rice, prin interpretarea ma­drigalului „Cîntec de dragos­te* de Claude Lejune. Evoluția tarafului condus de Gheorghe Răducanu (for­mație care a acompaniat cîți­­va soliști vocali și instrumen­tiști ai Casei de cultură) n-a impresionat decit in cîteva locuri mai ales în acompania­mentul oferit lui Gheorghe Ciolpan, care a interpretat la drîmbă, corect „Sârba drîm­­bei”, precum și solistului Co­vaci Sava. Evoluția acestuia din urmă se înscrie, de ase­menea printre reușitele spec­tacolului — concurs. Dintre soliștii vocali de muzică populară ai Casei o­­rășenești de cultură s-a re- Zona Huși marcat în special Pachita Că­rare (prin cîntecul „Am avut un pui pe lume"). Solista a oferit o interpretare destul de curată, dovedind calități vo­cale deloc neglijabile. In ge­neral, aproape toți soliștii de muzică populară care au fost acompaniați de taraful Casei de cultură încă nu și-au format acea prezență scenică necesară genului — mimică, gesturi a­­decvate, iarăși un aspect asu­pra căruia activiștii culturali ai prestigioasei instituții iu­­șene trebuie să reflecteze. sei Formația de dansuri a­ca­de cultură (instructor: prof. Elena Moroșanu) a pre­zentat o suită de dansuri mol­dovenești. Dar ritmul dansa­torilor nu a fost susținut de acompaniamentul la acordeon, foarte defectuos, la aceasta adăugîndu-se și trecerile une­ori neizbutite, stîngace de la un dans la altul. Formația este însă alcătuită dintr-un buchet de tineri cu reale po­sibilități și credem că asupra evoluției ei, metodistul de specialitate din cadrul Casei județene a creației populare trebuie să se oprească cu mai multă atenție. Susținindu-și programul sub auspiciile sindicatului in­­vățămînt, orchestra de chi­tare electrice „Vaga” (instruc­tor Valerian Coșag) a fost dezavantajată de­­ repetatele defecțiuni ale stației de am­plificare. Intr-adevăr, eleva Carmen Bourceanu (care a in­terpretat, acompaniată de a­­ceastă orchestră, șlagărele .Nu te mai gîndi" și „O la­crimă"), dovedește toate calități scenice, promiță­pose­­dînd acea capacitate de mo­bilitate ritmică atît de nece­sară soliștilor de muzică u­­șoară. Dacă formațiile și soliștii de muzică populară și ușoară din oraș și-au prezentat progra­mul în nota lor obișnuită, in schimb, ca și în urmă cu doi ani, artiștii amatori din co­munele învecinate au evoluat — suntem siguri — sub po­sibilități. Dintre numeroșii soliști vo­cali de muzică populară și u­­șoară de la Berezeni, Vetri­­șoaia și Epureni, au lăsat o impresie mai bună Anicuța Broască, solistă de muzică populară de la Căminul cul­tural din Epureni, precum și Aurel Paruchi și Mitrița Mai­eu, soliști vocali de muzică ușoară din Berezeni. Evoluția solistei Mitrița Marcu, in special, a constituit o plăcută surpriză, artista amatoare do­vedind frumoase calități vo­cale (desigur, încă în forma­re), vocea ei cu timbrul grav, plăcut, nu prea puternică, dar capabilă de inflexiuni trebuie condusă cu mai multă grijă, cu un suflu mai dozat. Cele două brigăzi artistice de agitație — de la căminele culturale din Bunești — Ave­­rești și Vetrișoaia — nu au reușit să rețină atenția spec­tatorilor. Grupul de tineri din Vetrișoaia însă merită oare­cum o mențiune, reușind prin­­tr-o bună mișcare în scenă, prin suplețe și simplitate în gesturi să acopere, parțial, naivitățile textului intitulat „Circulație — vie animație"." In sfîrșit, trebuie să remar­căm și programul oferit de co­rul din Stănilești, dirijat de Nicolae Pîndaru (mai ales in interpretarea prelucrărilor de folclor această formație do­vedește certe posibilități). Con­siderăm că evoluția corului din Stănilești a fost singura (dintre cele ale formațiilor ar­tistice de la căminele­­ cultu­rale) ce s-a ridicat la ținuta la care ar fi trebuit să se des­­­fășoare întregul concurs. H. MIHAI Duminică, un județ Din Inițiativa comisiei județene pentru difuzarea științei și culturii, au fost progra­mate intîlniri ale brigăzilor științifice cu țăranii cooperatori din comunele Bogdănești și Băiteni. Cu această ocazie, membrii brigă­zilor — specialiști de diverse profiluri: me­dici, ingineri agronomi, profesori — au răs­puns unor Întrebări legate de aspecte de larg interes ale cuceririlor tehnicii și științei con­temporane. În aceeași zi, la căminul cultural din comuna Alexandru Vlăhuță, ing. Aneta Du­­mitriu a prezentat expunerea „Lucrări de în­grijire a livezilor și pomilor în sezonul de primăvară*. La cinematografele sătești din Băcești și Zăpodeni au fost organizate, la sfirșitul săp­­tămânii care a trecut ,Zilele cinematografiei românești". Au fost prezentate, In cadrul u­­nor matinee pentru copii, filme de desene animate și de scurt metraj; după-amiaza a fost consacrată proiecțiilor unora dintre suc­cesele de prestigiu ale filmului artistic ro­mânesc, ca: „Dacii", „Columna", „Duminică la ora 6“. Locuitorilor comunei Dănești li s-a oferit din nou, prilejul de a participa la un bogat program cultural-artistic. Pe scena căminului cultural din comună a fost prezentat mon­tajul literar .Intîiul steag de luptă al țării sînt', cuprinzlnd versuri ale poeților con­temporani dedicate luptei eroice a comu­niștilor in anii ilegalității — pentru elibe­rarea țării de sub jugul fascist și instaura­rea unei orinduiri democratice­­, succese­lor obținute de poporul român, sub condu­cerea partidului, in măreața operă de edi­ficare multilaterală a socialismului în patra noastră. In continuare, artiștii amatori din comună — orchestra și soliștii de muzică populară — au prezentat un program de cin­­tece și melodii din folclorul local. A urmat, apoi, un reușit moment teatral: „Piatra din casă", de Vasile Alecsandri, pusă în scenă de instructorul artistic Aurica Neta, In in­terpretarea actorilor amatori Elena și Va­­sile Corea, Elena Popa, Valeriu Macovei și alții.­­ Scena căminului cultural din Dragomi­­rești a găzduit un amplu și interesant spec­tacol muzical-coregrafic la care și-au dat concursul formațiile de artiști amatori din Dragomirești și Voinești. Un succes deosebit au repurtat grupul vocal din Voinești, dan­satorul Aurel Viciu, solistul instrumentist (trișcă) Alexandru Grigore, precum și brigă­zile artistice ale celor două cămine culturale. Un spectacol asemănător a avut loc la căminul cultural din Gherghești, în cadrul căruia, alături de artiști amatori din comu­nă, și-au dat concursul formațiile și soliștii căminelor culturale din Iana și Puiești. La Casa orășenească de cultură din Vas­lui a avut loc, duminică dimineața, vernisa­jul expoziției de plastică a artiștilor amatori din localitate : Alexandru Vicol, Vasile Vicol și Mihai Dimitriu. Expoziția este dedicată aniversării semicentenarului P.C.R.. Cîteva titluri: „Sinteză“ și „Sudor“ (Vasile Vicol), „Belșug" — compoziție și „Flori“ (Alexan­dru Vicol), „Turn de noapte" și „Luminiș" (Mihai Dimitriu). Vă recomandăm: 23 FEBRUARIE a.c.! Ex­punerea prof. Gh. Burdun, de la Universitatea popu­lară din București, despre „Răscoala poporului sub conducerea lui Tudor Vla­­dimirescu", va fi prezenta­tă la Casa orășenească de cultură din Vaslui (orele 19), convorbirea pe teme pedagogice susținută de prof. G. Cindea des­pre „Consolidarea fami­liei", organizată la Casa o­­rășenească de cultură din Negrești (ora 19) , 24 FEBRUARIE a.c.: Cro­nica evenimentelor interne și externe, prezentată de prof. Iulia Marin la Casa orășenească de cultură din Vaslui (orele 18); Expune­rea lui I. Boteanu despre „Dezvoltarea intensivă și multilaterală a agriculturii in lumina documentelor Congresului al X-lea al P.C.R. și a plenarei C.C. al P.C.R. din noiembrie 1970", de la Casa orășenească de cultură din Negrești (orele 19); expunerea tov. Vasile Mălinescu, secretarul lite­rar al Teatrului „Victor Ion Popa” din Bârlad, despre Civilizație, cultură, progres social , prezentată la Ca­sa municipală de cultură (ora 17), 25 FEBRUARIE a.c. Con­vorbirea pe teme pedagogi­ce „Contribuția părinților la formarea și dezvoltarea trăsăturilor pozitive de ca­racter ale copiilor" ce va avea loc, sub conducerea prof. Dan Ravaru la Casa orășeneasca de cultură din Negrești (ora 18,30); Că­lătoria pe hartă „Dinamica populației pe glob", orga­nizată la căminul cultural Alexandru Vlahuță (ora 19); medalionul muzical „Ciprian Porumbescu", de la Casa orășenească de cultură din Vaslui (ora 19); expunere* „90 de ani de la moartea lui Cezar Bo­­liac” prezentată în Liceul „Mihail Kogălniceanu" din Vaslui (ora 13)­­ seara cul­­tu­ral-educativă organizată la Casa orășenească de cultură din Huși, în cola­borare cu Comitetul orășe­nesc U.T.G. și Consiliul O­­rășenesc al U.G.S.R., cu ca­re prilej va avea loc o in­­tîlnire a tinerilor fruntași in întrecerea socialistă (ora 20): 26 FEBRUARIE a.c. î Ex­­punerea.Respectarea legi­lor statului. Îndatorire pa­triotică a fiecărui cetățean", de la Casa orășenească de Cultură din Negrești (ora 18), seara literară „Viața și opera lui Al. Vlahuță" organizată la Ibănești — Al. Vlahuță (ora 19). 27 FEBRUARIE a.c.: Sea­ră cultural-educativă pentru tineret organizată pe tema Documentele Congresului al IX-lea al U.T.C.", la Ca­sa orășenească de cultură din Negrești (ora 19); 1 £ v f >

Next