Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)

1971-01-13 / nr. 896

PAGINA 2 ANIVERSARII SEMICENTENARULUI avraun COMUNIST ROMAN A­propierea gloriosului jubileu - a 50-a aniversare a creării Partidului Comu­nist Român — este întîmpinat de co­muniștii de toți oamenii muncii din județul nostru, cu noi și însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru a da viață măsurilor preconizate de partid, prin expunerile tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, din 23 și 25 noiembrie 1970, punînd, astfel, o temelie solidă noului cinci­nal 1971-1975. In cinstea măreței sărbători a partidului și poporului nostru sînt organi­zate tot mai multe manifestări care pun in evidență semnificațiile multiple ale creării partidului, ale drumului glorios parcurs în cei 50 de ani de existență, activități care popularizează politica marxist-leninistă, crea­toare, promovată pe plan intern și interna­țional, profundele transformări care au avut loc în patria noastră in anii construcției so­cialiste. Acordind o atenție deosebită cunoașterii de către toți tinerii a trecutului glorios de luptă al partidului și poporului nostru, a dezvoltării dragostei și devotamentului nețăr­murit față de patrie, partid și popor, a suc­ceselor înregistrate în construcția socialismu­lui din țara noastră, organizațiile de bază ale U.T.C. organizează pentru tineri simpo­zioane, montaje și seri literare, expuneri pe teme privind „Creșterea rolului conducător al partidului în opera de edificare a socie­tății socialiste multilateral dezvoltate",­­„Partidul Comunist Român și organizația sa revoluționară de tineret", cicluri de activități complexe pe tema „Istoria P.C.R. - istoria unei jumătăți de veac a poporului român", intilniri cu activiști de partid și de stat, cu vechi militanți ai partidului, precum și vizio­narea unor filme cu tematică istorică și re­voluționară. Concurs județean Comitetul județean al U.T.C., în colaborare cu Co­mitetul județean pentru cultură și artă și Consi­liul județean al U.G.S.R., organizează pentru toți tinerii de la orașe și sate, cu excepția elevilor, în perioada de 15 ianuarie - 8 mai 1971, con­cursul­ „Cine știe, cîștigă", pe tema : „Pagini din istoria P.C.R.". Concursul își propune să contri­buie la cunoașterea de către tineri a trecutului de luptă al partidului și poporului nostru, a im­portantelor realizări înregistrate in construcția so­cietății socialiste în țara noastră, sub conducerea P.C.R., a perspectivelor luminoase de dezvoltare ce se deschid în față României socialiste, contri­buind prin aceasta la cultivarea sentimentului patriotic, dezvoltarea dragostei și devotamentului tinerei generații față de patria socialistă, Parti­dul Comunist și poporul român; înscrierile se vor face prin comisiile de organizare a concursului pînă pe data de 25 ianuarie. Competiția se va desfășura după cum urmează: • Faza I, la nivelul comunelor, întreprinderilor și instituțiilor­­ între 10 februarie - 1 martie 1971. Participă toți tinerii înscriși, urmărindu-se ca fiecare sat, secție, sector să fie reprezentat de cel puțin un concurent. • Faza a Il-a, intercomunală, orășenească și municipală — între 25-31 martie 1971, la care participă tinerii clasați pe primul loc la faza an­terioară; • Faza a Il-a, județeană­­ pe data de 25 aprilie 1971, la care participă câștigătorii locului 1 la faza a Il-a. Concursul este dotat cu premii în obiecte. Răs­punsurile vor fi notate de un juriu, care va acor­da punctajul în funcție de seria de întrebări a­­dresate. y.Tineretul vasluian răspunde , prezent!“ In cinstea semicentenarului partidului, Comitetul județean al U.T.C. a confecționat un album-șta­fetă care va cuprinde aspecte din viața și activi­tatea tineretului din județul Vaslui. In paginile albumului-ștafetă vor fi aplicate fotografii cu aspecte de la locul de muncă al tinerilor, de la acțiunile de muncă voluntar-patriotică, vor fi pre­zentate cele mai valoroase creații literare (poe­zii, proză), dedicate partidului. „Sîntem mimări de tinerețea noastră ! Prin Intermediul albumului ștafetă „Sîntem mîn­­dri de tinerețea noastră", care va trece prin toa­te organizațiile de bază ale U.T.C. din Bârlad, Comitetul municipal al U.T.C. va face cunoscute cele mai semnificative aspecte din viața și acti­vitatea tineretului bîrlădean, albumul cuprinzînd fotografii, diferite lucrări miniaturale ce pot fi li­pite pe aceste pagini, creații în versuri și proză ale tinerilor dedicate semicentenarului partidului. Iumînarea albumului de la o organizație la alta se va face în mod festiv cu prilejul diferi­telor acțiuni ale organizațiilor U.T.C. Călătorie pe harta patriei La Casa de cultură din orașul Negrești a a­­vut loc, în prezența a peste 200 de tineri, o interesantă călătorie pe harta patriei, cu aju­torul tovarășei profesoare de geografie Agla­­ia Radu, pe tema: „Locurile marilor bătălii de clasă ale proletariatului sub conducerea P.C.R. în anii ilegalității". Călătoria imaginară s-a bucurat de un deosebit interes din partea ti­nerilor. GH. A. c< AU APĂRUT ÎN EDITURA MINERVA: .• ÎNVĂȚĂTURILE LUI NEA­­GOE BASARAB CÂTRE FIUL SĂU THEODOSIE. (text ales și stabilit de Flo­­rica Moisil și Dan Zamfi­­rescu, studiu introductiv și note de Dan Zamfirescu și G. Mihăilă). I. Duiliu Zamfirescu: OPERE, vol. II (Colecția „Scriitori români"). Iacob Negruzzi: SCRIERI ALESE, 2 volume („Biblio­teca pentru toți"). Tudor Arghezi: POEZII, ilustrații de Ligia Macovei. Sandu Tzigara - Samurcaș : RĂSUNETE. Traian Chelariu : LIRICE. SCRIERI I I De curind, la căminul cultural din Tanacu, din inițiativa Co­misiei județene pentru difuzarea științei și culturii de pe lângă Comitetul județean pentru cultură și artă, a fost orga­nizată o interesantă și instructivă dezbatere, la care au­ parti­cipat țăranii cooperatori din satul Munteni de Sus. Cu acest prilej, s-au prezentat temele: Noile forme ale redistribuirii muncii în C.A.P., păstrarea fondului funciar și protecția mun­cii în agricultură . De asemenea, au fost tratate teme legate de respectarea normelor de convețuire socială, a regulilor de circulație și prevenirea abaterilor. Și-au adus contribuția membrii unei brigăzi științifice for­mată din inginerii Georgeta Dimitriu și Octavian Sîrghi, Auri­ca Moise — jurist și ofițerul de miliție Vasile Cămărăscu. Următoarea dezbatere privind respectarea legalității de stat, va avea loc la căminul cultural din comuna Costești.­­ In majoritatea căminelor culturale, activitățile cultural-artis­­tice sunt precedate de expuneri și conferințe pe teme diverse și atractive. Astfel, expunerea „Organizarea agriculturii in cooperativele agricole de producție în lumina cuvîntării to­varășului NICOLAE CEAUȘESCU, din 23 decembrie 1970“, va fi urmată, în ziua de 17 ianuarie a.c„ la Codăești și Tăcuta, de programul brigăzii artistice, iar, la Todirești, de piesa de tea­tru „O partidă cu noi născuți" de Paul Everac. Expuneri, tratînd teme de politică internă și externă a parti­dului și statului nostru, vor fi prezentate la Tutova, Vutcani, Vulturești, Zorleni, precum și în alte cămine culturale din județ. ECRAN „SENTINȚA“ C­oproducția guro-slovacă romăno­m­­­„Sentința". In regia lui Kosa Ferenc este, fără Îndoială, mai puțin un film istoric — în accepțiunea pe care o dăm in mod obișnuit acestui cu­vânt — ci mai curind un portret plastic executat in liniile as­pre ale unei gravuri masive. Figura lui Doja, eroul răscoa­lei țărănești de la 1514 domi­nă întreaga construcție a fil­mului — autorii folosesc for­mula flash­-back, prin care este reconstituită drama in­terioară a personajului. Pro­cesul public, relațiile acuzat­­judecători sînt urmărite res­­pectîndu-se o cronologie su­biectivă, in care se amestecă momente-cheie ale răscoalei zădărnicite cu chipurile celor apropiați lui Doja, eroul lă­­sându-se antrenat de fluxul memoriei. Actorul Bessenyei Ferenc — într-un perfect a­­cord cu regizorul, operatorul și autorii scenariului — izbu­tește să realizeze c­âteva mo­mente revelatorii,­ Rosa Fe­renc Își scoate personajul în afara timpului real, secundele se dilată, vorbele și mișcările tuturor celor prezenți în ca­dru sunt mai mult un motiv de analiză precisă și, aparent, plină de răceală. Dar este vorba numai de momente. Chiar dacă acestea — luate separat — dau sen­zația de realizare integrală, filmul oscilează permanent în­tre­­ două extreme: fresca is­torică expediată sumar, cu secvențe explicativ — ilustra­tive amintind de maniera cla­sică de a face film istoric, este în permanență dominată de portretul singularizat, rea­lizat în manieră analitic-mo­­dernă, a eroului principal. Modul de a realiza cadrul social in care evoluează eroul este puțin cam confuz: fres­ca este adeseori arbitrară și fragmentată de unele simpli­ficări simbolice forțate. Probabil, impresia cea mai clară pe care o lasă filmul este aceea a lipsei unui stil unitar. Pe undeva, personajele și evenimentele plutesc in­tr-un foarte îndepărtat pian doi, distanțate artificial de fi­gura eroului principal, in­tr-un fel, admirîndu-l pe Doja — așa cum l-au conceput ac­torul și regizorul — ne gîndim la o idealizare a personajului real, la o deformare a faptu­lui de viață. Personajul lui F. Kosa este cu siguranță „un erou" în sensul ideal al cuvin­­tului, dar aparține mai puțin momentului istoric dat. Nediferențiată prin nimic, nici prin costumație, nici prin alte particularități, apărînd în film ca o masă informă și mai puțin ca personaj colectiv, răsculații — pentru care Doja, cel adevărat, a îndurat tor­tura și moartea — sînt lipsiți de autenticitate. Pe undeva, se încearcă, tot în plan doi, rostirea unor a­­devăruri fundamentale pentru acel moment istoric, dar ele nu ajung pînă la spectator, nu-i lasă decit impresia unui exces de verbozitate, păstrate la nivelul improvizației pe o temă dată. O mențiune specială pentru actorul român George Malai care, în ciuda rolului dificil pe care-l are de jucat, se în­scrie în limitele unei inter­pretări de mare sensibilitate și finețe. Al. S. DELEANU Scenă din Ulmul „Sentința“ care rulează în aceas­tă săptămînă la Huși. Cale liberă primului tren ! Vă amintiți ? Ziarul nostru, din 3­­ ianuarie 1971, publicase sub acest titlu o notă, în care se re Ierta despre noaptea de Anul Nou a ceferiștilor din gara Vas­lui. După cîteva zile, la redac­ție a sosit o scrisoare care ne atrăgea atenția că, pentru a se da cale liberă­­,"primului tren al a­­nului", au colaborat și alți doi oa­meni ai muncii : Constantin Har­­vei și Petru Cozma - salariați ai Oficiului P.T.Tc., gara Vaslui In timp de un minut, c­e stațio­nează trenul accelerat de la ora 0,50, cei doi salariați poștali au încărcat, în vagonul poștal 54, nu mai puțin de 120 colete, pre­cum și numeroasa coresponden­ță destinată unor localității ale țării. Deși cam întîrziată, totuși, Urarea „Succes în muncă și în anul 1971 !" va fi primită - cre­dem - de către cei doi salariați. Corespondență Nu cunoaștem decit o singură Rodică. Cea din versurile lui A­­lecsandri. Or, ei n-are sens să-i scriem unde se găsește vreo școală pentru a deveni telefonistă califi­cată sau casieriță la gară. în plus, după cite credem, Rodica aceea nu era absolventă a liceului teo­retic, precum Rodica (și crtît) din comuna Boțești, care ne solicită informația. La liceu n-a învățat că, pentru a primi un răspuns de la cineva, trebuie ca acelui ci­neva să-i fie indicată și adresa exactă ? Hai, curaj, pentru că de­ținem informația ! Anonimi nemulțumiți „Am cetit in ziarele centrale cum se primiază singuri unii Pri­­șidinți de asociații de locatari în unele orașe în mod abuziv. Și la noi la Bîrlad la Asocia­ția­­ Cetinei s-a primiat singuri fără aprobarea locatarilor Beid­imanu Prișidințe cu 1.200 lei Vlădescu Secretar 800 lei”. La d ianuarie lu­i „cava­lerii fluierului" din Bîrlad și-au început pregătirile în­ vederea noului sezon fotba­listic. Profitînd de acest pri­lej, i-am solicitat un scurt in­terviu cunoscutului arbitru bîrlădean Nicolae Rainea­, președintele colegiului muni­cipal de arbitri. — Cum apreciați activitatea arbitrilor din Bîrlad, atît pe plan județean, cit și pe plan­ național și internațional, în 1970 ? — Pe plan județean, pot spune că arbitrii din Bîrlad și-au făcut datoria pe deplin, de cele mai multe ori arbi­trajele situîndu-se peste nive­lul jocurilor. îmbucurător es­te și faptul că mulți arbitri tineri au dat satisfacție. Din rîndul acestora aș cita pe Vic­tor, Istrate, Cezar Butunoi, Vic­tor Mi­cu, Ion Stan și Con­stantin Brodoceanu. în urma rezultatelor bune înregistrate, D. Munteanu și N. Caleap au fost promovați în lotul repu­blican pentru divizia „C". Pe plan republican și internațio­nal consider că ne-am­ achi­tat destul de bine în raport cu anii precedenți. Personal nu sunt mulțumit de modul cum am condus un joc din divizia A (Dinamo — U.T.A.), gre­șelile mele datorîndu-se însă și tușierilor, în cîteva situații. Meciurile internaționale pe care le-am condus, în 1970, în Grecia, Turcia și Polonia, au fost apreciate cu „bine" — primul, „excelent” — al doilea — și „foarte bine" — al treilea. • Faptul că județul Vaslui are un arbitru în lotul divizionar A, 3 în B și 3 în C, îl situează pe unul din locurile fruntașe ale țării in ce privește numărul arbitrilor divizionari. — Care este scopul pregă­tirilor, ce cuprind ele și ce perspective deschid arbitrilor bîrlădeni ? — Antrenamentele se des­fășoară fie în sala, fie pe sta­dion și cuprind exerciții fizi­ce care urmăresc dezvoltarea vitezei de reacție, a rezisten­tei etc. De asemenea, urmă­rim să-i refam­iliarizăm pe ar­bitri cu­ terenul, să le corec­tăm plasamentul în vederea asigurării unei colaborări cit mai strînse între „centru" și „linie". Apoi, pe baza unor referate, vom dezbate o serie de articole din regulament, noile precizări ale F.I.F.A., a­­nalize ale unor jocuri. Ca perspectivă am vrea să pre­gătim încă un arbitru pentru a fi promovat în lotul divi­zionar „G”. — Ce vă doriți, de la arbi­traj în 1971 ? — Tuturor arbitrilor din ju­dețul Vaslui se doresc numai arbitraje bufte, încit să nu constituie subiecte de discuție în presă. Același lucru do­resc tuturor arbitrilor din ța­ră și de pretutindeni, în ce mă privește, aș vrea, în plus, să mă mențin în lotul arbitri­lor internaționali, iar dacă voi fi delegat, să nu fac de rîs arbitru din România. Mă pre­­gătesc intens pentru a punde printr-un arbitraj răs­pun­delegării făcute de comisia U.E.F.A. la meciul dintre e­­chipele de tineret ale U­nga­­riei și Bulgariei, de la 19 mai 1971. Arbitrez pentru prima dată în R. P. Ungară și do­resc să las o bună impresie. — Ce așteptați de la jucă­torii, antrenorii, conducătorii echipelor din campionatul ju­dețean și de la public ? —• Aș dori din partea e­­chipelor să acorde o­ mai ma­re importanță campionatului județean sub toate aspectele, inclusiv cel disciplinar. Asi­gurăm conducerile acestor e­­chipe că noi, arbitrii, ne vom pregăti de așa manieră în­cît, să ne aducem rest­­ contribu­­ția la dezvoltarea fotbalului din județ. Apoi, sper ca an­trenorii să se ocupe mai mult de echipe și să lase arbitrii, să-și facă datoria iar dacă ne solicită sprijinul nostru pentru elucidarea unor pro­bleme de arbitraj, o vom fa­ce cu plăcere, în această pe­rioadă mergînd să prelucrăm regulamentul cu jucătorii, ori­­cînd vom fi solicitați. De la public dorim o atitudine spor­tivă. Adică, să vadă cu, ace­iași ochi atît deciziile, date în favoarea echipei pe care susțin, cît și (mai ales) cele o dictate împotriva ei. Noi, ar­bitrii, sîntem chemați să ve­ghem respectarea regulilor de joc și o vom face cu obiec­tivitate. Arbitrajul trebuie să contribuie la dezvoltarea fot­balului, la progresul său și consider că cel mai bun ar­bitraj este atunci cînd con­ducătorul jocului se face în­țeles (dacă se poate) de toți factorii — jucători, antrenori, conducători, public și... zia­riști. Interviu realizat de B. CORNIȘA SPORT Cu N. Rainea despre pregătirile arbitrilor bârlădeni Podoabe ale iernii. Fotoî V. Botoșanu Intre... inițiale și de la... obraz (urmare din pag. 1) streze că trebuia să ai un ton umilitor pentru a ți se face dreptate, îți reduce necazul și numele la o simplă inițială cali­grafiată minuscul — x. Iată-te, deci, transformat din petiționar îndreptățit —= X, într-o persoa­nă x, care a îndrăznit să con­teste lipsa de delimitare profe­sională funcționarului Y. Dacă nu ai intuiția de a cere la timp scu­zele necesare, te vei izbi multă vreme de încăpățînarea celor care au uitat că nu tu ești la dis­poziția lor, ci invers. Și lucrează astfel acești inși pînă cînd memoria ta, slăbită de atîtea zbateri zadarnice, începe chiar să uite sau să falsifice datele inițiale, încercind o ati­tudine de rușinare față de­­ majuscul ! Pentru a nu crede că batem „apa în piuă", îți vom oferi o dovadă bîrladeană. Au fost timpuri cînd în strada Republicii 298, Blocul 11, Scara B, funcționa o centrală de în­călzire al cărei agean (partea in­terioară) trecea prin mai multe lăcașuri de baie și bucătării, a­­sigurînd astfel, temperatura ne­cesară acestor încăperi și elim­i­nind utilitatea temporară a ca­loriferelor care trebuiau să e­­xiste. De aproape doi ani, însă, centrala s-a „mutat“, iar loca­tarii celor trei apartamente au rămas și în perioada frigului, doar cu zidul ogeacului și cu... promisiunea că I.G.L. (Întreprin­derea pentru gălăgie și liniște) va monta elemenți de calori­fere. Ni se va contesta poate „traducerea“ inițialelor și atunci prevenim totul printr-o explica­ție , atîta timp cît cetățenii C. Bosian, V. Salahoru și C. Jaco­­tă au făcut „gălăgie" (fie ver­bal, fie prin nenumărate scri­sori) întreprinderea o stătea și­ și nota liniștită, iar în perioada de vară, cînd respectivii locatari tă­ceau, întreprinderea­­ începea să facă zarvă și să le promită marea... cu cei cîțiva elemenți de încălzire. In urma unei ase­menea tactici, patronate de fostul director Gh. Nacu și fostul conducător tehnic Șt. Agarici, concluzionați dv. ! Cine are drep­tate !? Ca ultim detaliu , starea de liniște se menține imperturba­bilă și sub noua conducere. A­­tunci ne întrebăm în mod în­dreptățit , cînd ne veți convinge că existați cu adevărat, ighele­­liștilor #»#/■»/[/////////…//////////////////////////, VREMEA NOUĂ La F. R. R. Analiza activității sportive Luni după-amiază, în sa­la de ședințe a Fabricii de rulmenți din Bîrlad, a avut loc conferința de dare de seamă și alegeri a Asocia­ției sportive „Rulmentul“. pat­ra conferință au partid­­reprezentanți ai orga­nelor locale de partid și de stat ai conducerii fabri­cii, ai consiliilor județean și municipal pentru edu­cație fizică și spport, spor­tivi, antrenori, instructori și activiști sportivi, susți­nători ai asociației meta­lurgiste. Au fost prezentate cu a­­cest prilej darea de seamă a activității asociației în perioada 1969—1970, planul d­e măsuri pentru desfășu­rarea activității din urmă­torii doi ani și calendarul sportiv pentru anul în curs. La ultimul punct al or­­dinei de zi s-a trecut la alegerea noilor organe con­ducătoare ale Asociației sportive „Rulmentul". Deși cele transcrise mai sus sea­mănă a scris cu „strigă să nu știe dreapta", totuși informam organele de resort. Pină nu se spală cei în cauză pe mîini... ! Fiatrux! Cetățeanul Constantin Butunoi din Birlad ne informează că in satul Movileni iluminatul public e defectuos, ceea ce periclitează, pe de o parte, circulația rutieră in­tensă și constituie, pe de altă par­te, o sursă de neplăceri pentru lo­calnici. La sesizarea noastră, Ex­ploatarea electroenergetică Vaslui, Centrul de rețele electrice Bîrlad ne face cunoscute cauzele obiective care au generat situația (globurile sparte și greu de înlocuit, pentru că nu există un depozit, o anume neglijență a Consiliului popular care solicită instalația electrică pu­blică și în timpul zilei) și ne în­credințează că, de curând, o echi­pă deplasată la fața locului a re­mediat toate defecțiunile. Foarte bine. Și dacă pe deasu­pra becurile mai și ard, este ex­celent. Dar­i, mai ard? Supărați-vă, dar cu temei Controlorul de calitate Radu D., salariat al F.R.R., s-a supărat și a reclamat că șeful său direct i-a ordonat să presteze o anume mun­că (ce se încadra intrutotul in a­­tribuțiile sale) și, ca atare, nu s-a conformat. Ordinul, ne scrie Radu D., ar fi fost „separatist și arbitrar". Oare? O verificare ra­pidă a stării de fapt ne-a arătat că Regulamentul de Ordine interioară prevede atît prestarea respectivei, munci, cit și diminuarea salariulu în cazul refuzului. Penalizarea de 5 la sută, ce i s-a aplicat lui Radu D., este perfect regulamentară, și aici nu încape supărare. Separa­tism e una, necunoașterea Regu­lamentului ce te privește direct­­ cu totul alta. Iar respectarea lui... „Anunț“ gratuit ! Will......emiri Luni, 11 ianuarie a.c., un tînăr, Mihai Ungureanu, a găsit, pe stra­da Ștefan cel Mare din orașul Vaslui, un inel cu chei. S-a pre­zentat la redacție și ne-a rugat să încercăm a-l afla pe păgubaș. Avînd în vedere că, probabil, che­ile respective prezintă importanță pentru cineva (sînt trei chei gale, una de mașină, un lacăt „Sfinx", plus o parafă, căreia nu-i indi­căm amănuntele, deoarece ne vor servi la identificarea celui care o va solicita), anunțăm prin rubri­ca „Adunate și redate" că deo­camdată ex-proprietarul se poate găsi la redacția „Vremii noi". De­oarece nu primim mulțumiri, și vom indica unde poate fi găsit zi­karul Mihai Ungureanu... Rubrică redactată de LIV­IU NISTOR și GEORGE PRUTEANU I­I

Next