Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)
1971-01-13 / nr. 896
PAGINA 2 ANIVERSARII SEMICENTENARULUI avraun COMUNIST ROMAN Apropierea gloriosului jubileu - a 50-a aniversare a creării Partidului Comunist Român — este întîmpinat de comuniștii de toți oamenii muncii din județul nostru, cu noi și însemnate succese în îndeplinirea sarcinilor de plan, pentru a da viață măsurilor preconizate de partid, prin expunerile tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, din 23 și 25 noiembrie 1970, punînd, astfel, o temelie solidă noului cincinal 1971-1975. In cinstea măreței sărbători a partidului și poporului nostru sînt organizate tot mai multe manifestări care pun in evidență semnificațiile multiple ale creării partidului, ale drumului glorios parcurs în cei 50 de ani de existență, activități care popularizează politica marxist-leninistă, creatoare, promovată pe plan intern și internațional, profundele transformări care au avut loc în patria noastră in anii construcției socialiste. Acordind o atenție deosebită cunoașterii de către toți tinerii a trecutului glorios de luptă al partidului și poporului nostru, a dezvoltării dragostei și devotamentului nețărmurit față de patrie, partid și popor, a succeselor înregistrate în construcția socialismului din țara noastră, organizațiile de bază ale U.T.C. organizează pentru tineri simpozioane, montaje și seri literare, expuneri pe teme privind „Creșterea rolului conducător al partidului în opera de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate",„Partidul Comunist Român și organizația sa revoluționară de tineret", cicluri de activități complexe pe tema „Istoria P.C.R. - istoria unei jumătăți de veac a poporului român", intilniri cu activiști de partid și de stat, cu vechi militanți ai partidului, precum și vizionarea unor filme cu tematică istorică și revoluționară. Concurs județean Comitetul județean al U.T.C., în colaborare cu Comitetul județean pentru cultură și artă și Consiliul județean al U.G.S.R., organizează pentru toți tinerii de la orașe și sate, cu excepția elevilor, în perioada de 15 ianuarie - 8 mai 1971, concursul „Cine știe, cîștigă", pe tema : „Pagini din istoria P.C.R.". Concursul își propune să contribuie la cunoașterea de către tineri a trecutului de luptă al partidului și poporului nostru, a importantelor realizări înregistrate in construcția societății socialiste în țara noastră, sub conducerea P.C.R., a perspectivelor luminoase de dezvoltare ce se deschid în față României socialiste, contribuind prin aceasta la cultivarea sentimentului patriotic, dezvoltarea dragostei și devotamentului tinerei generații față de patria socialistă, Partidul Comunist și poporul român; înscrierile se vor face prin comisiile de organizare a concursului pînă pe data de 25 ianuarie. Competiția se va desfășura după cum urmează: • Faza I, la nivelul comunelor, întreprinderilor și instituțiilor între 10 februarie - 1 martie 1971. Participă toți tinerii înscriși, urmărindu-se ca fiecare sat, secție, sector să fie reprezentat de cel puțin un concurent. • Faza a Il-a, intercomunală, orășenească și municipală — între 25-31 martie 1971, la care participă tinerii clasați pe primul loc la faza anterioară; • Faza a Il-a, județeană pe data de 25 aprilie 1971, la care participă câștigătorii locului 1 la faza a Il-a. Concursul este dotat cu premii în obiecte. Răspunsurile vor fi notate de un juriu, care va acorda punctajul în funcție de seria de întrebări adresate. y.Tineretul vasluian răspunde , prezent!“ In cinstea semicentenarului partidului, Comitetul județean al U.T.C. a confecționat un album-ștafetă care va cuprinde aspecte din viața și activitatea tineretului din județul Vaslui. In paginile albumului-ștafetă vor fi aplicate fotografii cu aspecte de la locul de muncă al tinerilor, de la acțiunile de muncă voluntar-patriotică, vor fi prezentate cele mai valoroase creații literare (poezii, proză), dedicate partidului. „Sîntem mimări de tinerețea noastră ! Prin Intermediul albumului ștafetă „Sîntem mîndri de tinerețea noastră", care va trece prin toate organizațiile de bază ale U.T.C. din Bârlad, Comitetul municipal al U.T.C. va face cunoscute cele mai semnificative aspecte din viața și activitatea tineretului bîrlădean, albumul cuprinzînd fotografii, diferite lucrări miniaturale ce pot fi lipite pe aceste pagini, creații în versuri și proză ale tinerilor dedicate semicentenarului partidului. Iumînarea albumului de la o organizație la alta se va face în mod festiv cu prilejul diferitelor acțiuni ale organizațiilor U.T.C. Călătorie pe harta patriei La Casa de cultură din orașul Negrești a avut loc, în prezența a peste 200 de tineri, o interesantă călătorie pe harta patriei, cu ajutorul tovarășei profesoare de geografie Aglaia Radu, pe tema: „Locurile marilor bătălii de clasă ale proletariatului sub conducerea P.C.R. în anii ilegalității". Călătoria imaginară s-a bucurat de un deosebit interes din partea tinerilor. GH. A. c< AU APĂRUT ÎN EDITURA MINERVA: .• ÎNVĂȚĂTURILE LUI NEAGOE BASARAB CÂTRE FIUL SĂU THEODOSIE. (text ales și stabilit de Florica Moisil și Dan Zamfirescu, studiu introductiv și note de Dan Zamfirescu și G. Mihăilă). I. Duiliu Zamfirescu: OPERE, vol. II (Colecția „Scriitori români"). Iacob Negruzzi: SCRIERI ALESE, 2 volume („Biblioteca pentru toți"). Tudor Arghezi: POEZII, ilustrații de Ligia Macovei. Sandu Tzigara - Samurcaș : RĂSUNETE. Traian Chelariu : LIRICE. SCRIERI I I De curind, la căminul cultural din Tanacu, din inițiativa Comisiei județene pentru difuzarea științei și culturii de pe lângă Comitetul județean pentru cultură și artă, a fost organizată o interesantă și instructivă dezbatere, la care au participat țăranii cooperatori din satul Munteni de Sus. Cu acest prilej, s-au prezentat temele: Noile forme ale redistribuirii muncii în C.A.P., păstrarea fondului funciar și protecția muncii în agricultură . De asemenea, au fost tratate teme legate de respectarea normelor de convețuire socială, a regulilor de circulație și prevenirea abaterilor. Și-au adus contribuția membrii unei brigăzi științifice formată din inginerii Georgeta Dimitriu și Octavian Sîrghi, Aurica Moise — jurist și ofițerul de miliție Vasile Cămărăscu. Următoarea dezbatere privind respectarea legalității de stat, va avea loc la căminul cultural din comuna Costești. In majoritatea căminelor culturale, activitățile cultural-artistice sunt precedate de expuneri și conferințe pe teme diverse și atractive. Astfel, expunerea „Organizarea agriculturii in cooperativele agricole de producție în lumina cuvîntării tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, din 23 decembrie 1970“, va fi urmată, în ziua de 17 ianuarie a.c„ la Codăești și Tăcuta, de programul brigăzii artistice, iar, la Todirești, de piesa de teatru „O partidă cu noi născuți" de Paul Everac. Expuneri, tratînd teme de politică internă și externă a partidului și statului nostru, vor fi prezentate la Tutova, Vutcani, Vulturești, Zorleni, precum și în alte cămine culturale din județ. ECRAN „SENTINȚA“ Coproducția guro-slovacă romănom„Sentința". In regia lui Kosa Ferenc este, fără Îndoială, mai puțin un film istoric — în accepțiunea pe care o dăm in mod obișnuit acestui cuvânt — ci mai curind un portret plastic executat in liniile aspre ale unei gravuri masive. Figura lui Doja, eroul răscoalei țărănești de la 1514 domină întreaga construcție a filmului — autorii folosesc formula flash-back, prin care este reconstituită drama interioară a personajului. Procesul public, relațiile acuzatjudecători sînt urmărite respectîndu-se o cronologie subiectivă, in care se amestecă momente-cheie ale răscoalei zădărnicite cu chipurile celor apropiați lui Doja, eroul lăsându-se antrenat de fluxul memoriei. Actorul Bessenyei Ferenc — într-un perfect acord cu regizorul, operatorul și autorii scenariului — izbutește să realizeze câteva momente revelatorii, Rosa Ferenc Își scoate personajul în afara timpului real, secundele se dilată, vorbele și mișcările tuturor celor prezenți în cadru sunt mai mult un motiv de analiză precisă și, aparent, plină de răceală. Dar este vorba numai de momente. Chiar dacă acestea — luate separat — dau senzația de realizare integrală, filmul oscilează permanent între două extreme: fresca istorică expediată sumar, cu secvențe explicativ — ilustrative amintind de maniera clasică de a face film istoric, este în permanență dominată de portretul singularizat, realizat în manieră analitic-modernă, a eroului principal. Modul de a realiza cadrul social in care evoluează eroul este puțin cam confuz: fresca este adeseori arbitrară și fragmentată de unele simplificări simbolice forțate. Probabil, impresia cea mai clară pe care o lasă filmul este aceea a lipsei unui stil unitar. Pe undeva, personajele și evenimentele plutesc intr-un foarte îndepărtat pian doi, distanțate artificial de figura eroului principal, intr-un fel, admirîndu-l pe Doja — așa cum l-au conceput actorul și regizorul — ne gîndim la o idealizare a personajului real, la o deformare a faptului de viață. Personajul lui F. Kosa este cu siguranță „un erou" în sensul ideal al cuvintului, dar aparține mai puțin momentului istoric dat. Nediferențiată prin nimic, nici prin costumație, nici prin alte particularități, apărînd în film ca o masă informă și mai puțin ca personaj colectiv, răsculații — pentru care Doja, cel adevărat, a îndurat tortura și moartea — sînt lipsiți de autenticitate. Pe undeva, se încearcă, tot în plan doi, rostirea unor adevăruri fundamentale pentru acel moment istoric, dar ele nu ajung pînă la spectator, nu-i lasă decit impresia unui exces de verbozitate, păstrate la nivelul improvizației pe o temă dată. O mențiune specială pentru actorul român George Malai care, în ciuda rolului dificil pe care-l are de jucat, se înscrie în limitele unei interpretări de mare sensibilitate și finețe. Al. S. DELEANU Scenă din Ulmul „Sentința“ care rulează în această săptămînă la Huși. Cale liberă primului tren ! Vă amintiți ? Ziarul nostru, din 3 ianuarie 1971, publicase sub acest titlu o notă, în care se re Ierta despre noaptea de Anul Nou a ceferiștilor din gara Vaslui. După cîteva zile, la redacție a sosit o scrisoare care ne atrăgea atenția că, pentru a se da cale liberă,"primului tren al anului", au colaborat și alți doi oameni ai muncii : Constantin Harvei și Petru Cozma - salariați ai Oficiului P.T.Tc., gara Vaslui In timp de un minut, ce staționează trenul accelerat de la ora 0,50, cei doi salariați poștali au încărcat, în vagonul poștal 54, nu mai puțin de 120 colete, precum și numeroasa corespondență destinată unor localității ale țării. Deși cam întîrziată, totuși, Urarea „Succes în muncă și în anul 1971 !" va fi primită - credem - de către cei doi salariați. Corespondență Nu cunoaștem decit o singură Rodică. Cea din versurile lui Alecsandri. Or, ei n-are sens să-i scriem unde se găsește vreo școală pentru a deveni telefonistă calificată sau casieriță la gară. în plus, după cite credem, Rodica aceea nu era absolventă a liceului teoretic, precum Rodica (și crtît) din comuna Boțești, care ne solicită informația. La liceu n-a învățat că, pentru a primi un răspuns de la cineva, trebuie ca acelui cineva să-i fie indicată și adresa exactă ? Hai, curaj, pentru că deținem informația ! Anonimi nemulțumiți „Am cetit in ziarele centrale cum se primiază singuri unii Prișidinți de asociații de locatari în unele orașe în mod abuziv. Și la noi la Bîrlad la Asociația Cetinei s-a primiat singuri fără aprobarea locatarilor Beidimanu Prișidințe cu 1.200 lei Vlădescu Secretar 800 lei”. La d ianuarie lui „cavalerii fluierului" din Bîrlad și-au început pregătirile în vederea noului sezon fotbalistic. Profitînd de acest prilej, i-am solicitat un scurt interviu cunoscutului arbitru bîrlădean Nicolae Rainea, președintele colegiului municipal de arbitri. — Cum apreciați activitatea arbitrilor din Bîrlad, atît pe plan județean, cit și pe plan național și internațional, în 1970 ? — Pe plan județean, pot spune că arbitrii din Bîrlad și-au făcut datoria pe deplin, de cele mai multe ori arbitrajele situîndu-se peste nivelul jocurilor. îmbucurător este și faptul că mulți arbitri tineri au dat satisfacție. Din rîndul acestora aș cita pe Victor, Istrate, Cezar Butunoi, Victor Micu, Ion Stan și Constantin Brodoceanu. în urma rezultatelor bune înregistrate, D. Munteanu și N. Caleap au fost promovați în lotul republican pentru divizia „C". Pe plan republican și internațional consider că ne-am achitat destul de bine în raport cu anii precedenți. Personal nu sunt mulțumit de modul cum am condus un joc din divizia A (Dinamo — U.T.A.), greșelile mele datorîndu-se însă și tușierilor, în cîteva situații. Meciurile internaționale pe care le-am condus, în 1970, în Grecia, Turcia și Polonia, au fost apreciate cu „bine" — primul, „excelent” — al doilea — și „foarte bine" — al treilea. • Faptul că județul Vaslui are un arbitru în lotul divizionar A, 3 în B și 3 în C, îl situează pe unul din locurile fruntașe ale țării in ce privește numărul arbitrilor divizionari. — Care este scopul pregătirilor, ce cuprind ele și ce perspective deschid arbitrilor bîrlădeni ? — Antrenamentele se desfășoară fie în sala, fie pe stadion și cuprind exerciții fizice care urmăresc dezvoltarea vitezei de reacție, a rezistentei etc. De asemenea, urmărim să-i refamiliarizăm pe arbitri cu terenul, să le corectăm plasamentul în vederea asigurării unei colaborări cit mai strînse între „centru" și „linie". Apoi, pe baza unor referate, vom dezbate o serie de articole din regulament, noile precizări ale F.I.F.A., analize ale unor jocuri. Ca perspectivă am vrea să pregătim încă un arbitru pentru a fi promovat în lotul divizionar „G”. — Ce vă doriți, de la arbitraj în 1971 ? — Tuturor arbitrilor din județul Vaslui se doresc numai arbitraje bufte, încit să nu constituie subiecte de discuție în presă. Același lucru doresc tuturor arbitrilor din țară și de pretutindeni, în ce mă privește, aș vrea, în plus, să mă mențin în lotul arbitrilor internaționali, iar dacă voi fi delegat, să nu fac de rîs arbitru din România. Mă pregătesc intens pentru a punde printr-un arbitraj răspundelegării făcute de comisia U.E.F.A. la meciul dintre echipele de tineret ale Ungariei și Bulgariei, de la 19 mai 1971. Arbitrez pentru prima dată în R. P. Ungară și doresc să las o bună impresie. — Ce așteptați de la jucătorii, antrenorii, conducătorii echipelor din campionatul județean și de la public ? —• Aș dori din partea echipelor să acorde o mai mare importanță campionatului județean sub toate aspectele, inclusiv cel disciplinar. Asigurăm conducerile acestor echipe că noi, arbitrii, ne vom pregăti de așa manieră încît, să ne aducem rest contribuția la dezvoltarea fotbalului din județ. Apoi, sper ca antrenorii să se ocupe mai mult de echipe și să lase arbitrii, să-și facă datoria iar dacă ne solicită sprijinul nostru pentru elucidarea unor probleme de arbitraj, o vom face cu plăcere, în această perioadă mergînd să prelucrăm regulamentul cu jucătorii, oricînd vom fi solicitați. De la public dorim o atitudine sportivă. Adică, să vadă cu, aceiași ochi atît deciziile, date în favoarea echipei pe care susțin, cît și (mai ales) cele o dictate împotriva ei. Noi, arbitrii, sîntem chemați să veghem respectarea regulilor de joc și o vom face cu obiectivitate. Arbitrajul trebuie să contribuie la dezvoltarea fotbalului, la progresul său și consider că cel mai bun arbitraj este atunci cînd conducătorul jocului se face înțeles (dacă se poate) de toți factorii — jucători, antrenori, conducători, public și... ziariști. Interviu realizat de B. CORNIȘA SPORT Cu N. Rainea despre pregătirile arbitrilor bârlădeni Podoabe ale iernii. Fotoî V. Botoșanu Intre... inițiale și de la... obraz (urmare din pag. 1) streze că trebuia să ai un ton umilitor pentru a ți se face dreptate, îți reduce necazul și numele la o simplă inițială caligrafiată minuscul — x. Iată-te, deci, transformat din petiționar îndreptățit —= X, într-o persoană x, care a îndrăznit să conteste lipsa de delimitare profesională funcționarului Y. Dacă nu ai intuiția de a cere la timp scuzele necesare, te vei izbi multă vreme de încăpățînarea celor care au uitat că nu tu ești la dispoziția lor, ci invers. Și lucrează astfel acești inși pînă cînd memoria ta, slăbită de atîtea zbateri zadarnice, începe chiar să uite sau să falsifice datele inițiale, încercind o atitudine de rușinare față de majuscul ! Pentru a nu crede că batem „apa în piuă", îți vom oferi o dovadă bîrladeană. Au fost timpuri cînd în strada Republicii 298, Blocul 11, Scara B, funcționa o centrală de încălzire al cărei agean (partea interioară) trecea prin mai multe lăcașuri de baie și bucătării, asigurînd astfel, temperatura necesară acestor încăperi și eliminind utilitatea temporară a caloriferelor care trebuiau să existe. De aproape doi ani, însă, centrala s-a „mutat“, iar locatarii celor trei apartamente au rămas și în perioada frigului, doar cu zidul ogeacului și cu... promisiunea că I.G.L. (Întreprinderea pentru gălăgie și liniște) va monta elemenți de calorifere. Ni se va contesta poate „traducerea“ inițialelor și atunci prevenim totul printr-o explicație , atîta timp cît cetățenii C. Bosian, V. Salahoru și C. Jacotă au făcut „gălăgie" (fie verbal, fie prin nenumărate scrisori) întreprinderea o stătea și și nota liniștită, iar în perioada de vară, cînd respectivii locatari tăceau, întreprinderea începea să facă zarvă și să le promită marea... cu cei cîțiva elemenți de încălzire. In urma unei asemenea tactici, patronate de fostul director Gh. Nacu și fostul conducător tehnic Șt. Agarici, concluzionați dv. ! Cine are dreptate !? Ca ultim detaliu , starea de liniște se menține imperturbabilă și sub noua conducere. Atunci ne întrebăm în mod îndreptățit , cînd ne veți convinge că existați cu adevărat, igheleliștilor #»#/■»/[/////////…//////////////////////////, VREMEA NOUĂ La F. R. R. Analiza activității sportive Luni după-amiază, în sala de ședințe a Fabricii de rulmenți din Bîrlad, a avut loc conferința de dare de seamă și alegeri a Asociației sportive „Rulmentul“. patra conferință au partidreprezentanți ai organelor locale de partid și de stat ai conducerii fabricii, ai consiliilor județean și municipal pentru educație fizică și spport, sportivi, antrenori, instructori și activiști sportivi, susținători ai asociației metalurgiste. Au fost prezentate cu acest prilej darea de seamă a activității asociației în perioada 1969—1970, planul de măsuri pentru desfășurarea activității din următorii doi ani și calendarul sportiv pentru anul în curs. La ultimul punct al ordinei de zi s-a trecut la alegerea noilor organe conducătoare ale Asociației sportive „Rulmentul". Deși cele transcrise mai sus seamănă a scris cu „strigă să nu știe dreapta", totuși informam organele de resort. Pină nu se spală cei în cauză pe mîini... ! Fiatrux! Cetățeanul Constantin Butunoi din Birlad ne informează că in satul Movileni iluminatul public e defectuos, ceea ce periclitează, pe de o parte, circulația rutieră intensă și constituie, pe de altă parte, o sursă de neplăceri pentru localnici. La sesizarea noastră, Exploatarea electroenergetică Vaslui, Centrul de rețele electrice Bîrlad ne face cunoscute cauzele obiective care au generat situația (globurile sparte și greu de înlocuit, pentru că nu există un depozit, o anume neglijență a Consiliului popular care solicită instalația electrică publică și în timpul zilei) și ne încredințează că, de curând, o echipă deplasată la fața locului a remediat toate defecțiunile. Foarte bine. Și dacă pe deasupra becurile mai și ard, este excelent. Dari, mai ard? Supărați-vă, dar cu temei Controlorul de calitate Radu D., salariat al F.R.R., s-a supărat și a reclamat că șeful său direct i-a ordonat să presteze o anume muncă (ce se încadra intrutotul in atribuțiile sale) și, ca atare, nu s-a conformat. Ordinul, ne scrie Radu D., ar fi fost „separatist și arbitrar". Oare? O verificare rapidă a stării de fapt ne-a arătat că Regulamentul de Ordine interioară prevede atît prestarea respectivei, munci, cit și diminuarea salariulu în cazul refuzului. Penalizarea de 5 la sută, ce i s-a aplicat lui Radu D., este perfect regulamentară, și aici nu încape supărare. Separatism e una, necunoașterea Regulamentului ce te privește direct cu totul alta. Iar respectarea lui... „Anunț“ gratuit ! Will......emiri Luni, 11 ianuarie a.c., un tînăr, Mihai Ungureanu, a găsit, pe strada Ștefan cel Mare din orașul Vaslui, un inel cu chei. S-a prezentat la redacție și ne-a rugat să încercăm a-l afla pe păgubaș. Avînd în vedere că, probabil, cheile respective prezintă importanță pentru cineva (sînt trei chei gale, una de mașină, un lacăt „Sfinx", plus o parafă, căreia nu-i indicăm amănuntele, deoarece ne vor servi la identificarea celui care o va solicita), anunțăm prin rubrica „Adunate și redate" că deocamdată ex-proprietarul se poate găsi la redacția „Vremii noi". Deoarece nu primim mulțumiri, și vom indica unde poate fi găsit zikarul Mihai Ungureanu... Rubrică redactată de LIVIU NISTOR și GEORGE PRUTEANU II