Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)

1971-01-13 / nr. 896

Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU in întreprinderi industriale din județul Prahova După cum­­ este cunoscut, încă în primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprin­deri industriale din județele Brașov și Sibiu, întîlniri de­ lucru în cadrul cărora au a­­vut loc largi schimburi de o­­pinii cu factorii de răspunde­re din unitățile vizitate, din ministerele de resort, de la județe. Marți, 1>2 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Gheorghe Pană, Maria Berghianu, Manea Mă­­nescu, Petre Blajovici și Va­sile Patilineț, s-a întâlnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzi­na de mecanică fină din Si­naia, Uzina mecanică „Nep­tun", întreprinderea pentru re­parații de utilaj electric (I.R.U.E.) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică — Plopenii, Uzina de utilaj chimic și Uzina „1 Mai" din Ploiești. Sinaia este cunoscută nu nu­mai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante întreprinderi con­structoare de mașini — Uzi­na de mecanică fină, produ­cătoare de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întâmpi­narea tovarășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți con­ducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelungire a atmosferei însuflețite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o pre­lungire a vibrantei primiri fă­cute secretarului general al partidului la Azuga, Bușteni., Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în fața nou­lui pavilion tehnico-adminis­­trativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întâmpi­nată cu ropote de aplauze. Se scanda „P. C. R. — P. C. R.", „Ceaușescu și poporul”, „P.C.R. ■— Ceaușescu”. Se fluturau stegulețe roșii și tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bine ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu!”. Primul secretar al Comitetu­lui județean — Prahova al P.C.R., președintele Consiliu­lui popular județean, Ilie Cîșu, rostește un cuvînt de bun so­sit. Directorul uzinei, ingine­rul Aurel Boghici, prezintă oaspeților o expoziție unde sînt înfățișate principalele produse ale întreprinderii — aproximativ 30 de tipuri de pompe de injecție necesare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în țara noastră, pompe de ulei și distribuitoare hidraulice pentru instalații de mecanizări și automatizări. Vizitînd hala de automate și semifabricate pentru apara­tura de precizie, secretarul general al partidului se inte­resează de desfășurarea pro­cesului de producție, de mo­dul de organizare a fluxului tehnologic, în hala prelucrărilor meca­nice, la locurile de muncă ale lăcătușului Stan Mihălcioiu, care lucrează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calita­te Ion Monta, lăcătușului a­­justor Georgeta Voiculescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește și discută cu mun­citori despre preocupările lor pentru creșterea producției și productivității muncii, se inte­resează de condițiile de lucru și de viață ale acestora. Mun­citorii, tehnicienii și ingine­rii, întreg colectivul uzinei a­­flat la acea oră la locurile de producție, întrerupe cîteva cli­pe activitatea și face oaspeților o caldă primire: „Bine ați ve­nit în mijlocul nostru, tova­rășe Nicolae Ceaușescu!”, „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe secretar general al partidu­lui !” — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de prețuire și dragoste pe care colectivul a­­cestei moderne întreprinderi industriale, ca și întregul nos­tru popor, le nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, care în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită va în­registra înnoiri și mai impor­tante în actualul plan cinci­nal. Se află în construcție ari­pa nouă a actualei hale unde se execută pompele de injec­ție și aparatură de precizie. în înainte de încheierea vizitei această uzină, secretarul general al partidului felicită pe muncitorii, tehnicienii inginerii acestei unități pen­­i­tru succesele obținute pînă în prezent și le urează noi vic­torii în actualul plan cincinal, care, încă din primele zile, a început sub semne de bun au­­gur. Pe parcursul vizitei, consta­­tînd că în unitate există încă multe resurse pentru mărirea volumului și ridicarea necon­tenită a calității producției, tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă conducerii între­prinderii și ministerului de resort să analizeze toate po­sibilitățile pentru depășirea prevederilor inițiale ale pla­nului. Dialogul între oaspeți și gazde pe această temă se soldează cu recomandarea ca la sfîrșitul actualului cincinal să se ajungă la o producție de aproximativ 600.000 pompe de injecție, în unități conven­ționale, față de 510.000 cit era prevăzut inițial. De asemenea, secretarul general al partidu­lui adresează colectivului uzi­nei îndemnul mobilizator de a depune eforturi stăruitoare pe tărîmul concepției și realizării de mașini, atît pentru necesi­tăți proprii, cit și pentru în­zestrarea altor întreprinderi. Intrarea în orașul Cîmpina este străjuită de o mare ar­cadă deasupra căreia stă în­scrisă cu litere mari urarea: „Bine ați venit, iubiți condu­cători de partid și de stat”. O mare și entuziastă mulțime de oameni — practic întreaga ur­be Cîmpina — este adunată de­ o parte și de alta a princi­palei artere de comunicație. Prima întîlnire cu oamenii muncii din Cîmpina are loc la Uzina mecanică „Neptun”. O dată cu grupul de tinere ce ies cu flori în întîmpinarea secretarului general al parti­dului, a celorlalți oaspeți, vi­ne și Ana Telegescu, cel mai vîrstnic cetățean al Cîmpinei, care, cu emoția firească a mo­mentului, rostește: „Bine-ați venit în mijlocul nostru, tova­rășe Ceaușescu. Am 88 de ani, dar in viața mea n-am cunos­cut alt conducător mai popu­lar și mai iubit decit dumnea­voastră. Bine ați venit!”. Directorul uzinei, Ferdinand Iancu, conduce pe oaspeți prin această importantă între­prindere producătoare de re­­ductoar­e de viteză — piesă componentă la o gamă largă de agregate și instalații pen­tru industria constructoare de mașini —­ și de trolii pentru ascensoare. Se trece mai intîi prin sec­ția mecanică-montaj. Numeroși muncitori ies în calea tova­rășului Nicolae Ceaușescu, a­­dresîndu-i cuvinte de bun ve­nit, precum și mulțumiri de a-l avea ca oaspete în aceste zile de început de an, de în­ceput de cincinal, cînd în fa­ța lor stau sarcini deosebit de importante pentru materializa­rea perspectivelor de dezvol­tare ale unității în care lu­crează. O oprire­ la locul de muncă al maistrului Vasile Enache prilejuiește un dialog între se­cretarul general al partidului și muncitorii adunați în ju­rul său despre felul în care muncitorii își îndeplinesc sar­cinile de producție, despre condițiile lor de muncă și de viață. Gazdele informează pe oaspeți că an de an întreprin­derea a fost întregită cu noi suprafețe de producție. Dez­voltarea uzinei, arată secreta­rul general al partidului, poa­te cunoaște un ritm mai ac­centuat și recomandă condu­cerii ministerului de resort, colectivului de conducere al întreprinderii să acorde în continuare o atenție sporită a­­cestei unități. Aici, la Cîmpi­na — precizează tovarășul Ni­colae Ceaușescu — sunt mun­citori cu o bogată experiență, cu o veche tradiție, potențial ce se cere valorificat pe trep­te mai înalte. Luîndu-se în discuție necesitățile pe an­samblu ale industriei metalur­gice și constructoare de ma­șini din Cîmpina, se emite i­­deea construirii unei turnă­torii unice cu o capacitate de 35.000 tone, realizabilă prin colaborarea tuturor beneficia­rilor. Tovarășul Nicolae Ceau­șescu adresează colectivului îndemnul mobilizator de a rea­liza, încă în 1973, sarcinile prevăzute pentru 1975. „Să re­­vedeți planul, împreună cu în­tregul colectiv de salariați — spune secretarul general — și pînă în februarie să prezen­tați un program de dezvolta­re care să permită ca în 1973 să produceți 35.000 de reduc­­toare, iar în 1975 să se ajun­gă la 45—50.000 bucăți". De la „Neptun", conducăto­rii de partid și de stat se în­dreaptă spre o unitate alătu­rată — întreprinderea de re­parat utilaj electric (I.R.U.E.), aparținînd Ministerului Petro­lului. întreprinderea este creația socialismului , s-a născut din­­tr-un mic atelier și aniversea­ză anul acesta 20 de ani de existență. Pe drept cuvînt, despre uzină se spune că este un fel de mecanic-șef al eco­nomiei naționale, deoarece în materie de reparații de utilaje și motoare electrice satisface necesitățile mai tuturor ramu­rilor economiei noastre națio­nale. Discutînd, cu­ conducerea În­treprinderii, cu adjunctul mi­nistrului petrolului, Ion Ni­colae, prezent în Uzină, to­varășul Nicolae Ceaușescu subliniază necesitatea extin­derii permanente a producției întreprinderii, în cooperare cu alte unități similare din țară și locale. Se arată că produc­ția întreprinderii poate și tre­buie să crească substanțial în actualul cincinal și se reco­mandă ca, în acord cu sala­riații, planul să fie reevaluat, așezat pe bazele de care re­almente dispune întreprinde­rea. Ca și în întreprinderile vi­zitate anterior, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește în dreptul mai multor locuri de muncă, stă de vorbă cu numeroși muncitori, cărora le solicită părerea asupra condi­țiilor de muncă, asupra posi­bilităților de extindere a pro­ducției și de îmbunătățire a calității produselor. Ultimul obiectiv vizitat la Cîmpina este Uzina mecanică, profilată pe fabricația pompe­lor de extracție, tijelor de pompaj și a altor piese afe­rente instalațiilor de extracție și foraj. Răspunzînd întrebărilor oas­peților, directorul unității, Flo­rin Dițulescu, arată că în ultimul timp unitatea și-a sporit sortimentul produselor fabricate, că prin produsele sale, uzina este cunoscută și peste hotare. In încheierea vizitei la a­­ceastă întreprindere, tovară­șul Nicolae Ceaușescu a re­comandat utilizarea intensivă a suprafețelor de producție, arătînd că sunt condiții ca u­­zina cîmpineană să fabrice toată gama de pompe de extracție, scule de foraj și prăjini de pompare din oțe­luri românești superioare, pentru acoperirea atît a nevo­ilor interne, cît și a solicită­rilor la export. Discuțiile din­tre oaspeți și gazde au dus la concluzia că pe baza unor studii aprofundate producția globală a uzinei poate să se dubleze în actualul cincinal și poate să se diversifice, în­deosebi, prin autoutilare și au­todotare. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu a recomandat primarului orașului Cîmpina, Ion Rusan, altor reprezentanți ai organe­lor de partid și de stat cu care s-a întîlnit să ia măsuri pen­tru înfrumusețarea continuă a localităților județului, pentru crearea unor noi unități co­merciale în vederea rezolvării operative a problemelor de aprovizionare a populației. Următoarea etapă înscrisă pe itinerariul vizitei de lucru în județul Prahova este Plope­­niul, reședința unei importan­te întreprinderi constructoare de mașini. Directorul Uzinei mecanice Plopeni, Gheorghe Silaev, refe­­rindu-se la activitatea și la realizările harnicului colectiv, a cărui medie de vîrstă este de 24 de ani, arată că ele­mentele și instalațiile hidrau­lice produse aici ajung la 30 — 35 la sută din totalul pro­duselor componente în con­strucția de tractoare, că ele își găsesc utilizarea la loco­motivele fabricate la „Electro­putere" — Craiova și „23 Au­gust" — București. Totodată, uzina realizează o gamă va­riată de mașini-unelte, utilaje pentru industria petrolieră și minieră, precum și pluguri pen­tru agricultură. In timpul vizitării principa­lelor secții de producție, oas­peții au prilejul să ia cunoș­tință de modul de organizare a muncii, de măiestria profe­sională a muncitorilor, din mîi­­nile cărora ies mașini și uti­laje de înaltă calitate. Peste tot, oaspeții sînt întîm­­pinați de muncitori cu deose­bită însuflețire. Maistrul Ion Ciolacu îi spu­ne secretarului general: — Partidul se poate bizui pe noi, așa cum noi ne bizuim întotdeauna pe partid și la bine și la greu. Vom face tot ce stă în puterile noastre pen­tru a spori producția de ma­șini-unelte. Vom discuta la a­­propiata adunare generală a salariaților și vom stabili mă­surile privind bunul mers al muncii în uzina noastră. — E bine spus uzina noas­tră, deoarece dumneavoastră, în calitate dublă de producă­tori și proprietari ai mijloace­lor de producție, aveți cuvîn­­tul hotărîtor. De altfel, adu­narea salariaților trebuie să fie forul care să aprecieze în ce măsură Comitetul de di­recție și-a făcut sau nu dato­ria. Așa înțelegem noi demo­crația socialistă, spune secre­tarul general. In discuția avută cu cadre­le de conducere, cu ministrul industriei construcțiilor de mașini, tovarășul Nicolae Cea­ușescu cere să se întocmească un program cu privire la dez­voltarea uzinei, în așa fel în­­cît pînă la sfîrșitul cincina­lului uzina să­ realizeze un vo­lum de producție în valoare de un miliard și jumătate. In comuna Păulești, localni­cii fac conducătorilor de partid și de stat o călduroasă pri­mire. — Aveți o cooperativă bu­nă? — întreabă tovarășul Ni­colae Ceaușescu. — Rezultatele din ultimul an sunt mulțumitoare­­ și ne-am străduit să pregătim cît mai bine recolta din vara ce vine, răspunde primarul­­ Gheorghe Stoica. Pentru noi ședința de lucru de la G.C. al P.G.R. din noiembrie,, măsurile adoptate pentru îmbunătățirea activită­ții în agricultură, mărirea re­tribuțiilor și a pensiilor au în­semnat un puternic sprijin în muncă,­­un îndemn de a ne spori eforturile pentru a cu­lege roade mai bogate. Secretand general al parti­dului urează cooperatorilor succese, sănătate, fericire, lu­­îndu-și rămas bun de la cei prezenți. ... Este ora prînzului. Din noul cartier Nord și pînă în centrul orașului mii și mii de ploieșteni, au venit în întîm­pinarea conducătorilor de partid și de stat. In piața centrală a orașu­lui, conducătorilor de partid și de stat li se oferă tradi­ționala pîine și sare. Se intonează Imnul de stat, după care tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă gar­da de onoare. Prima vizită de lucru în mu­nicipiul Ploiești are loc la U­­zina de utilaj chimic. Direc­torul general, ing. Eugen To­ma, prezintă oaspeților cîteva din cele mai recente realizări ale colectivului de aici, prin­tre care compensatorul lenti­cular, un dispozitiv adus pînă nu de mult din import, valo­­rind cît două autoturisme. U­­zina produce acum anual 1.000 de compensatoare de acest­ gen. In hala cazangeriei, tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu îi sunt prezentate procedeele moderne cu care sînt realizate imen­sele recipiente cilindrice și ste­roidale. Maistrul Paul Kaulis, muncitorii Cornel Caranfil și Ion Vîslan răspund la întrebă­rile tovarășului Nicolae Ceau­șescu și se angajează în fața secretarului general al parti­dului să depună eforturi spo­rite pentru îndeplinirea exem­plară a planului anual. Se vizitează apoi secția de rulmenți nestandardizați — pri­ma fabrică de rulmenți din țară — a cărei producție e destinată instalațiilor de foraj, laminoarelor etc. dă Tovarășul Nicolae Ceaușescu indicația să se accen­tueze profilarea uzinei pe u­­tilaj chimic și rulmenți spe­ciali. — Avînd în vedere­­ expe­riența pe care o aveți, spu­ne secretarul general al par­tidului, vă propun să realizați în colaborare cu Fabrica de mașini-unelte și agregate — București o mașină de rectifi­cat inele pentru rulmenți. De asemenea, este absolut necesar să asigurați aici, pe standuri de probă, funcționarea utilaje­lor in condiții similare cu cele din exploatare pentru a se e­­vita orice deficiențe calita­tive. — Avem unele dificultăți în aprovizionarea ritmică, cu la­minate și otel, spune directo­rul întreprinderii. Tovarășul Nicolae Ceaușes­cu discută pe loc cu tovară­șul Maxim Berghianu, preșe­dintele Comitetului de Stat al Planificării, cu ministrul in­dustriei construcțiilor de ma­șini, Ioan Avram, asupra mă­surilor operative necesare pentru rezolvarea acestei si­tuații. Aflând că în acest an în uzină se vor realiza prin auto­­dotare 40 de noi utilaje, se­cretarul general al partidului consideră că acesta e doar un început și indică să se alcă­tuiască un sector special pen­tru proiectarea și realizarea în întreprindere a unor ma­șini, pentru sporirea eficien­ței acțiunii de autoutilaje. Străbătînd un culoar viu, în aplauzele a mii și mii de plo­ieșteni, coloana de mașini se îndreaptă spre Uzina „1 Mai", unde s-a născut o bună parte din pădurile de sonde ale ță­rii. De aici au pornit spre nu­meroase colțuri ale lumii zeci și zeci de instalații de foraj, ducînd faima constructorilor ploieșteni pe multe meridiane și impunînd firma „UPETROM" pe locul II în producția mon­dială. La intrarea în uzină, oas­peților li se prezintă un gra­fic de exploatare din care re­iese că ultimele tipuri de sa­pe de foraj sunt comparabile cu cele mai moderne din lume. Acest salt calitativ se dato­rează intrării in funcțiune a unei noi linii tehnologice. — Ce preocupări aveți în domeniul forajului marin ? — întreabă tovarășul Nicolae Ceaușescu. — Lucrăm la proiectarea unei instalații pentru platou continental și avem ambiția de a o realiza la nivelul exi­gențelor impuse pe plan mon­dial, răspunde directorul In­stitutului de cercetări și pro­iectări de utilaj petrolier. — Vă felicit pentru ceea ce ați realizat pînă acum și vă doresc succese pe măsura sar­cinilor planului cincinal, se u­­rează secretarul general al partidului. Vizitînd secția de tratament termic, locul unde oțelul sa­pelor e înnobilat căpătînd o duritate comparabilă cu a dia­mantului, secretarul general al partidului recomandă să se treacă prin autoutilaje la re­alizarea celei de a treia linii de tratament termic. Conducătorii de partid și de stat vizitează apoi noua plat­formă a uzinei, cu o o supra­față de 12.000 m.p., spațiu pe care se extinde procesul de fabricație datorită investițiilor din actualul cincinal. Sub vas­tele hale în construcție, to­varășul Nicolae Ceaușescu propune ca acoperișul să fie făcut din plăci de sticlă pen­tru ca muncitorii să benefi­cieze de lumină naturală. In ce privește perspectivele uzi­nei, secretarul general al parti­dului cere să se accentueze profilarea pe utilajul petro­lier și metalurgic, să se ela­boreze un complex de măsuri menite să ducă la echilibra­rea balanței economice a uzi­nei, astfel ca pînă în 1972 să se reducă importul și să creas­că ponderea exportului. — E bine că vă mîndriți cu locul fruntaș în producția mon­dială de utilaj petrolier, dar acest prestigiu se cere conso­lidat, printr-o muncă de cali­tate superioară, a spus teva­ (continuare in pag. a 3-a) ANUL III, nr. 896 I în pagina a 4 -a J i ■ ÎNCHEIEREA convorbirilor BULGARO - CEHOSLOVACE J­I ■ Adunarea festivă de la iTirana I­I ■ In legătura cu situația din Orientul Apropiat ! A­șa cum s-a subliniat la plenara C.C. al P.C.R. din 25 noiembrie 1970, o problemă principală planului de stat pe a­ a­n­ul 1971 constă în valorifica­rea mai bună și mai rațională a materiilor prime și a materia­lelor. însemnătatea acestei sarcini decurge din faptul că, potrivit datelor analitice, in în­treprinderile industriale, pon­derea in valoarea prețului de cost o dețin cheltuielile ma­teriale. - In ce măsură și-a făcut loc acest deziderat major in preocupările conducerii Fabricii de mobilă din Vaslui ? - Încă din anul trecut, am inițiat o serie de acțiuni pri­vind înlocuirea cherestelei cu repere din material plastic și metale. concretizat Această acțiune s-a în prezența între­prinderii noastre cu garnituri de mobilă folosind repere din material plastic la expoziția republicană organizată la Bu­curești pe data de 15 septem­brie 1970. Țin să menționez că exponatele au fost bine a­­preciate, atît din punct de ve­dere calitativ, cit și ca este­tică.­­ Ce „piese” din lemn au fost înlocuite sau urmează să fie înlocuite anul acesta la pro­dusele pe care le fabricați ?­­ Pînă în prezent, am înlo­cuit șipca de acoperire la du­lapul inferior și a soclilor gar­niturii „Elegant", precum și a lateralelor, șipcilor și soclilor la noptiere. De asemenea, in 1970 au fost folosite rozetele, bară haine, bară cravatieră și butoni trăgători din material plastic la produsele contrac­tate pentru piața internă. A­­ceastă acțiune va fi continu­ată și in anul 1971. Astfel, ba­rele haine din cherestea de fag la dulapurile „Ilva" și „E­­legant" vor fi înlocuite cu tea­va P.V.C. dur. Studiem posibilitatea utiliză­rii reperelor din falii de P.V.C. Interviu cu tovarășul MIHAI SAVA, inginerul șef al Fabricii de mobilă din Vaslui dar, mulate în locul picioare­lor, traverselor și longeroane­­lor din Lemn !c­unsc­avesti și a broaștelor din metal cu broaște de material plastic.­­ Aveți in vedere și contri­buția altor factori la reduce­rea consumului de lemn ? — Desigur, in primul rind a­­cordăm o deosebită atenție, cum este și normal, de altfel, ridicării nivelului de califica­re profesională a muncitorilor, în care scop au fost organi­zate cinci cursuri de pregă­tire încă din luna septembrie 1970. In plus, anul acesta, vom extinde această preocupare la nivelul tehnicienilor, maiștrilor și inginerilor. De asemenea, au fost luate o serie de măsuri pentru spo­rirea preocupării din partea compartimentului tehnico-teh­­nologic, în vederea urmăririi riguroase a încadrării în nor­mele de consumuri. Analizăm posibilitatea micșorării dimen­siunilor la următoarele grosimi de repere : P.A.L. de 19 mm. cu P.A.L. de 18 mm. și P.A.L. de 18 mm. cu P.A.L. de 16 mm. Bineînțeles, acest lucru nu va afecta cu nimic aspectul și calitatea produselor. Pentru re­ducerea rebuturilor și evitarea unor defecțiuni de prelucrare a mobilei va fi îmbunătățit și sis­temul de recepție, depozitare și uscare a materialului lemnos, iar reviziile tehnice a utilaje­lor vor fi supravegheate cu mai mare atenție. In același scop, serviciul tehnico-tehnologic din cadrul fabricii noastre a pro­iectat unele corpuri separate de mobilă, executate din repere defectate pe parcursul fluxului tehnologic. Printre acestea se numără cuierul „Feneș", care se bucură de o deosebita ă­­preciere din partea beneficia­rilor (fiind contractate în anul 1971 peste 4.000 de bucăți), mesujele „Fantezia" 1 și 2, birouri tip „Vaslui", biblioteci de colț. In sfîrșit, in vederea reducerii consumului de lemn, reproiec­­tăm tipul de mobilă „Elegant”, înlocuind soclii cu picioare, ceea ce va contribui la reducerea cantității de cherestea pe gar­nitură cu 30 la sută. Interviu realizat de V. VALII ^/VAA/WWWWWWJ h, iar o poveste unică M despre îndatoriri elemen­­tu tare, își vor spune unii, / U operind cu o prezumție comună .• „Ce importantă poate să mai aibă faptul ca X scrie lui y, iar Y îi răspunde lui x’, deși Intre timp s-a produs o răsturnare a raporturi­lor de•. condescendentă, adică de prioritate ! Dragă cititorule, nu vrem­ să-ți spunem lucruri pe care le arhi­­cunoști și nici să-ți punem în 0«XX­ 00000<X>00 ! COTIDIENE ÎNTRE... INIȚIALE SI DE LA... OBRAZ o<oooo<x><><îk>o<x> ! îndoială sinceritatea cu care do­rești să fim mai... problematici, însă te avertizăm că povestea pe care o vom depăna s-ar pu­tea să ți se fi întîmplat sau să ți se întîmple măcar o dată în viață. Adaugă la acest argument un dram de realitate și sigur te vei putea afiar­minat de ‘nece­sitatea* creată în laboratorul ne­păsării, în imediata apropiere sau în sfera indentității cu X. Sa presupunem că în această i­­postază de onoare, ca demn lo­cuitor al orașului, te adresezi, pentru rezolvarea unor probleme de ordin vital, instituției y, iar ’ în loc de măsuri operative pre­conizate de însăși norma de funcționare a acestui raport, te trezești cu o scrisoare, ticluită după regulile unui stil meșteșu­git, în care ți se reproșează mărunte, dar exagerate greșeli de 1 grafică și ortoepie. Mai mult decît atît, obrăznicia se întinde Pînă acolo încit, ca să demon­ PETRE IOSUB (continuare fn pag. a 2-a) Perseverență și finalitate în reducerea consumului de material lemnos Printre șlefuitorii evidențiați în întrecerea socialistă de la Fa­brica de mobilă din Vaslui se află și Costel Barnoschi, din sectorul pregătire, linia întii. —— întreprinderea județeană­­ de construcții - montaj Vaslui va fi dotată cu utilaje în valoare de 5.700.000 de lei . Potrivit informațiilor co­municate de conducerea I.J.C.M. Vaslui, anul aces­ta, șantierele de construcții din subordine vor fi dota­te din fondurile centraliza­te ale statului, cu noi u­­tilaje fabricate în țară sau importate, în valoare de 5.700.000 de lei. Dintre a­­cestea, enumerăm: o ma­cara turn de 110 tone, pa­tru betoniere a 500 de li­toare cu bandă, două gene­ratoare mobile cu aburi, o schelă autoridicătoare, trei remorci auto de 20 de tone fiecare, un buldozer, poli­­zoare etc. Extinzind, ast­fel, mecanizarea și automa­tizarea în construcții, I.J.C.M. Vaslui va avea po­sibilitatea să reducă prețul de cost, consumul de ma­teriale, sporind beneficiile peste plan și îmbunătățind calitatea lucrărilor executa­te. tri fiecare, trei transpor­ I s Vs

Next