Vremea Nouǎ, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 888-962)

1971-02-23 / nr. 931

v > r > S­ S r 11 . 4. & v­>t £ * CHNTHAU IWIVHRSITAÍ „M. EMINESCU* IAȘI Organ al Comitetului județean Vaslui al P. C. R. și al Consiliului popular județean Anul IV, nr. 931 Marți, 23 februarie 1971 4 pagini, 30 bani O importantă sarcină economica: FOLOSIREA INTEGRALA A CAPACITĂȚILOR DE PRODUCȚIE! tntetizind rezultatele obținute în producție pe anul ce a trecut, parti­cipanții la adunarea ge­nerală a reprezentanților salariaților de la Fabrica de rulmenți din Birlad, au jalo­nat, cu simt de răspundere, sarcinile economice ce le re­vin în 1971, în spiritul indi­cațiilor date de către tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, prin expunerea ținută la ședința Comitetului executiv al al P.C.R. și a guvernului C.C. din 25 noiembrie 1970. Darea de seamă, susținută de directorul general al fabricii, ing. Mircea Simovici, a reliefat că întregul colectiv de la F.R.B. s-a stră­duit în anul trecut să se înca­dreze în norma de consum a metalului, în cheltuielile pla­nificate la 1000 lei producție marfă, reușind să reducă re­butul cu 16,5 la sută, față de anul 1969, să ridice continuu calitatea rulmenților. Produc­ția realizată peste plan s-a materializat în 16 mii de rul­menți, iar rezultatele finan­ciare în 3 milioane lei bene­ficii suplimentare. Prin diver­sificarea producției, numărul tipurilor de rulmenți fabricați la Bâclad a crescut de la 200 în 1965, la peste 260 în 1970, acoperind în acest fel o mare parte din consumul intern al economiei și contribuind la reducerea importurilor. Accentul discuțiilor, a căzut, în genere, pe problema înlă­turării timpilor neproductivi, a folosirii integrale a capacități­lor de producție. Cei care au luat cuvîntul: ing. Ion Ilisei, șeful secției forjă, Gh. Cră­ciun, tehnician în cadrul sec­ției sculărie, ing. Vintilă Ca­­pitan, director comercial, Aurel Chiru, muncitor în sec­ția strungărie, Constantin Bur­­sucanu, muncitor în secția ro­le, ca și mulți alții, au ținut să evidențieze carențele ce se­ mai fac simțite în folosirea capacităților de producție, a unor mașini și utilaje, fapt ce se soldează cu rebuturi, cu cheltuieli neeconomicoase, cu pierderi din fondul de timp disponibil al mașinilor și res­pectiv cu neutilizarea integra­lă a timpului de lucru, a for­ței de muncă. Se impune ca serviciile com­petente coordonatoare — au arătat vorbitorii — șefii de secții și serviciul aprovizio­nări să exercite un control și o verificare mai exigentă asupra comenzilor de materia­le, iar controlul preventiv să vegheze activ, prin verificări­le necesare, prin măsuri ope­rative și eficace la preîntâm­pinarea în viitor a imobiliză­rilor și cheltuielilor neecono­micoase. Nu totdeauna și nu în toa­te locurile de muncă acest de­ziderat preocupă conducerile secțiilor și atelierelor, fapt pen­tru care in anul trecut s-a a­­juns la o utilizare incompletă a mașinilor. Pierderile echiva­lează cu o nerealizare a utili­zării fondului de timp, în ulti­mă instanță a mașinilor (la sectoarele de bază cu 2,68 la CONSTANTIN CLISU (continuare în pag. a 3-a) Fabrica de rulmenți Birlad. în secția montaj, la linia V.J.-uri, lu­crează și muncitorii N. Vlad și V. Minciună, evidențiați in producție. Foto: V. Botoșanu Consfătuirea de lucru a conducătorilor centralelor industriale și ai celorlalte unități cu statut de centrală Luni dimineața s-au deschis lucrările Consfătuirii de lucru a conducătorilor centralelor industriale și ai celorlalte u­­nități cu statut de centrală. Lucrările Consfătuirii au în­ceput în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Manea Mănescu, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Hie Verdeț, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­ca, Iosif Banc, Petre Blajo­­vici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Va­sile Patilineț, Mihai Marines­­cu, Ion Pățan. La lucrări participă condu­cători ai centralelor industri­ale și ai celorlalte unități cu statut de centrală, miniștri și cadre de conducere din minis­tere, directori de întreprinderi, secretari cu probleme econo­mice ai comitetelor județene de partid, secretari de partid și specialiști din întreprinderi, președinții uniunilor sindica­telor pe ramuri de producție și președinți ai comitetelor sindicatelor din întreprinderi, specialiști din institutele de cercetări și proiectări, cadre didactice din învățămîntul su­perior, tehnic și economic. Consfătuirea a fost deschisă de tovarășul Manea Mănescu. In cursul zilei de luni, lu­crările Consfătuirii s-au des­fășurat pe ministere și ramuri­­ de producție, urmînd ca marți­­ să fie reluate în ședință ple­­nară. Producția de legume trebuie pregătită peste tot cu aceeași răspundere î­n anul pe care l-am în­ceput, producția legumi­colă a județului nostru va fi superioară celei obținute în 1970, unitățile agricole sporindu-și, astfel, a­­portul , la asigurarea fondului central al statului, precum și a materiilor prime pentru indus­trie. Pentru realizarea acestei sarcini, atît pe plan județean cît și la nivelul unităților agri­cole, s-au luat unele măsuri tehnice și organizatorice deose­bit de importante. In primul rînd s-a făcut profilarea și con­centrarea producției în funcție de condițiile naturale și expe­riența de care dispun coopera­tivele agricole. Bunăoară, con­tribuția județului la fondul cen­tral se va asigura numai din 44 de cooperative agricole față de 60 cum s-a procedat în anii trecuți. De asemenea, în cadrul unei unități numărul cul­turilor legumicole s-a redus de la 10-12 la 3-4, creindu-se premisele creșterii gradului de tehnicitate în desfășurarea pro­cesului de producție. Merită să menționăm și faptul că în județ legumele se vor cultiva numai în condiții de irigare, că s-a făcut o mai bună repartizare a mașinilor și tractoarelor spe­ciale potrivit cerințelor unită­ților producătoare de legume, ceea ce va permite extinderea mecanizării lucrărilor și în a­­cest sector de activitate. Dacă la cele amintite pînă aici adău­găm buna aprovizionare mate­rială pentru repararea și con­fecționarea răsadnițelor, asigu­rarea tuturor sortimentelor și cantităților de semințe necesare, introducerea acordului global in toate formațiunile de lucru, formă echitabilă de retribuire a muncii cooperatorilor, avem imaginea modului în care se prezintă legumicultura acum, la începutul unui nou an de pro­ducție. Așa,dar, s-au creat din timp condiții materiale și organiza­torice în vederea realizării pro­ducțiilor planificate pe acest an, s-au instruit șefii formațiu­nilor de lucru, dar a venit vre­mea să punem întrebarea : cum s-a pornit la treabă ? Pentru a putea da un răspuns edificator am vizitat cîteva cooperative a­­gricole din Lunca Prutului, zo­nă în care se realizează pon­derea producției legumicole, am discutat cu specialiști din orga­nele județene de resort. O pri­mă constatare : spre deosebire de anii precedenți, de această dată legumicultorii au pornit mai devreme la lucru, ceea ce este un fapt apreciabil. La cooperativa agricolă din Cîrja, unitate care s-a remarcat prin producții bune de legume, în răsadniță activitatea este in toi. Pînă miercuri se amenajaseră 250 m.p. de răsadniță în vede­rea însâmînțârii legumelor tim­purii, se pregătesc paturile cal­de și amestecurile de păimînt. Concomitent cu multiplele acțiuni pe care le fac, în prezent, legu­micultorii au însămînțat 160 m.p. de roșii timpurii, după care s-a trecut la însămînțatul verzei tim­purii. Pentru efectuarea lucră­rilor necesare în legumicultură s-a organizat o echipă specia­lizată condusă de Gheorghe Groza. Șeful acestei echipe ne spunea : „Cooperativa noastră și-a planificat să cultive cu le­gume o suprafață de 22 de hec­tare și vom livra statului, în ba­za contractelor încheiate, 50 tone de tomate și varză timpu­rie. Pe lingă măsurile pe care le întreprindem în vederea în­ MARIN AIFTINCA (continuare un pag. a 3-a) 1 în pagina a 2-a ! Unul din cele 39: 1 Județul Neamț Consfătuire cu inovatorii La Vaslui a avut loc, re­cent, în sala Consiliului ju­dețean al U.G.S.R., consfă­tuirea anuală a inovatori­lor din unitățile industriale ale județului nostru. Cei peste 40 de partici­panți au audiat referate a­­supra activității cercurilor inovatorilor pe anul 1970, au purtat discuții. Cu acest prilej, au fost premiate cercurile cu cea mai boga­tă activitate în anul care a trecut. Pe locul I s-a cla­sat cercul inovatorilor de la Fabrica de rulmenți Bîr­lad, pe locul al II-lea, cer­cul de la Fabrica de mo­bilă Vaslui, iar pe locul al III-lea, cercul inovatorilor de la Fabrica de confecții Vaslui, —1 Manifestări dedicate­­ aniversării semi­centenarului partidului Comitetul orășenesc Huși al U.T.C. in colaborare cu Biblioteca orășenească, au realizat un montaj muzical­­literar intitulat .Cinstim cu­­vântul Partid!". Tinerii Gica Biru, Vasilica și Elena Da­co, Petru Brănici, Fl. Hodoș și Ion Nuțică au prezentat acest montaj muzical-literar in mai multe organizații U.T.C. din școli și institu­ții, precum și la filiala din Corni a Casei orășenești de cultură. Biblioteca comunală Tu­­tova a organizat o expoziție de cărți social-politice de largă circulație, cuprinzind volumele : Nicolae Ceaușes­cu — .România pe drumul desăvîrșirii construcției so­cialismului", „Muzeul de istorie a Partidului Comu­nist Român, a mișcării re­voluționare și democratice din România", „Istoria Ro­mâniei", precum și lucrări cuprinzînd diverse documen­te din istoria mișcării mun­citorești din România între anii 1910—1921 etc. Cu sprijinul unor tineri din comună, a fost prezen­tat, pe scena căminului cul­tural din Tutova, montajul de versuri „Te slăvim, partid iubit". Tot in cinstea gloriosului jubileu, artiștii amatori din comună pregă­tesc două piese de teatru inspirate din luptele comu­niștilor in ilegalitate : „In­tr-o seară de toamnă", de Ștefan Tota și „Revederea" de Horia Lovinescu. Cea mai înaltă construcție industriala din țară Primul cazan de 1­035 tone abur pe oră, destinat centra­lelor electrice de mare putere, realizat de Uzinele bucureștene „Vulcan", a intrat într-un stadiu avansat de construcție. Agre­gatul, creat la parametrii tehnicii contemporane, este cel mai mare de acest gen din țara noastră. El va acționa o turbină care va depăși ca forță o dată și jumătate capacitatea Bicazu­­lui. Două asemenea cazane vor reprezenta o putere instalată egală cu întreaga energie existentă în 1938 în România. îm­preună cu coșul pentru evacuarea fumului ei va atinge 250 m, fiind cea mai înaltă construcție din țară și una dintre cele mai mari de acest gen din lume. (Agerpres) Scrisoarea Congresului al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist și a Conferinței a VIII-a a Uniunii Asocia­ț­iilor Studențești Comitetului Central al Partidului Comunist Român Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Desfășurîndu­-și lucrările în preajma glorioa­sei aniversări a semicentenarului partidului, eveniment cu adunci rezonanțe în destinul și istoria noastră contemporană, Congresul al IX-lea al Uniunii Tineretului Comunist și Con­­ferința a VIII-a a Uniunii Asociațiilor Studen­țești se fac mesagere ale gîndurilor și senti­mentelor nobile care animă tinăra generație și transmit conducerii partidului, dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușes­cu, expresia dragostei și devotamentului ne­mărginit, a atașamentului profund al tineretului față de politica marxist-leninistă a partidului, hotărîrea fermă de a-și închina întreaga sa capacitate, elanul și cutezanța înfăptuirii obiec­tivelor Congresului al X-lea al P.C.R., pentru propășirea continuă, multilaterală a patriei so­cialiste. Nutrim, tovarășe secretar general, un senti­ment de profundă mîndrie patriotică, de vene­rație și adine respect pentru activitatea labo­rioasă desfășurată de Partidul Comunist Ro­mân, pentru eforturile și consecvența pildui­toare cu care dumneavoastră înșivă acționați în slujba progresului și civilizației României socialiste, abordînd nu o dată, cu înțelegere și realism, în întreaga lor complexitate, și proble­mele tineretului, locul și rolul său în dezvolta­rea societății contemporane. Cuvintele de caldă apreciere și indemn ce le-au­ adresat Congre­sului, tinerilor din industrie și agricultură, in­telectualilor, elevilor și studenților vor însoți, pururi proaspete, faptele de muncă și viață ale tinerei generații, vor fi un îndreptar al perfec­ționării generale a întregii activități a Uniunii Tineretului Comunist. Investită cu atribuții și răspunderi sporite, în consens cu procesul de neîntrerupt avînt pe care il străbate azi întreaga viață social-politi­­că și economică a țării, Uniunea Tineretului Comunist s-a manifestat ca o prezență vie, dina­mică, angajînd energiile ți aptitudinile tine­rilor, forța și talentul lor în tot ceea ce s-a infăptuit în acești ani. Sintetizînd experiența dobîndită, căutările rodnice care au marcat în­deosebi activitatea desfășurată in ultimul timp, Congresul al IX-lea al organizației noastre și Conferința Uniunii Asociaților Studențești au jalonat, totodată, în contextul noilor sarcini și obiective ale actualului plan cincinal, și direc­țiile de viitor ale muncii și preocupărilor tine­retului, in scopul creșterii responsabilității și angajării sale, a prezenței active, nemijlocite, în toate domeniile vieții materiale și spirituale-Uniți prin aceleași idealuri, gînduri și sen­timente, prin munca noastră comună, rodnic înfrățită, tineri români, maghiari, germani și de alte naționalități ne angajăm solemn să nu precupețim nici un efort pentru a aplica și promova neabătut normele și principiile politi­cii partidului nostru, să acționăm fără preget demni și responsabili, pentru triumful spiritu­lui muncii, al dreptății și echității socialiste, al conștiinței militante înaintate, să fim pretutin­­deni acolo unde patria ne cheamă, în între­prinderi, pe șantierele marilor obiective ale cincinalului, în bătălia pentru recolte bogate, pe băncile școlilor și facultăților, fructificân­­du-ne pe deplin elanul și virtuțile creatoare, dăruindu-ne cu patos muncii, progresului mul­tilateral al economiei, științei și culturii ro­mânești. Aceasta va fi și dovada cea mai elocventă a capacității moral-politice și sociale a orga­nizației noastre, mărturia fidelă a spiritului in care suntem­ crescuți și formați ca militanți devotați partidului, tineri revoluționari înar­mați cu conștiința responsabilității, a înaltei datorii față de patrie, partid și popor, promo­tori consecvenți ai noului, intransigenți față de orice idei străine ideologiei și convinge­rilor noastre comuniste, științifice despre lume și viață. Exprimîndu-ne adeziunea unanimă la politica externă clarvăzătoare, de destindere și cola­borare pe bază de egalitate cu toate statele lumii, susținînd consecvent activitatea fructu­oasă pe care o desfășoară conducerea parti­dului pentru lărgirea colaborării frățești cu toate statele socialiste, pentru întărirea uni­tății partidelor comuniste și muncitorești, a consolidării frontului antiimperialist, organiza­ția noastră, întregul tineret al patriei își vor manifesta și pe mai departe solidaritatea acti­vă cu forțele democratice și progresiste ale tinerei generații de pe toate continentele, va dezvolta legături multiple cu tineretul și or­ganizațiile din întreaga lume, își va aduce propria sa contribuție la mișcarea mondială a tineretului și studenților pentru pace, democra­ție și progres social. Patriotismul și spiritul internaționalist profund, știința de a munci și învăța, de a ne integra cu toate forțele mersului ascendent al societății, așa cum ni se insuflă, prin exemplul și activitatea sa, partidul comuniștilor, secre­tarul general al partidului, vor constitui ex­presia de netăgăduit a însuși crezului și apar­tenenței noastre la cauza progresului și civi­­lizației, la opera de înfăptuire a idealurilor socialismului și comunismului. Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea A­­sociațiilor Studențești, toți tinerii și tinerele țării, aducem prinosul dragostei și recunoștin­ței noastre fierbinți, Partidului Comunist Ro­mân — care de o jumătate de secol ține sus, neînfricat, steagul de luptă, de jertfă și biruință pentru libertatea și fericirea celor ce muncesc — poporului român — liber și stăpin pe destinele sale, patriei socialiste — liberă și înfloritoare. Ne unim gîndurile, ini­mile și cugetele, în fața partidului, în fața dumneavoastră, mult iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, și ne angajăm solemn că vom munci și învăța cu nestăvilit avînt pentru ca tot ce hotărăște partidul să devină faptă, pentru ca fapte mari, nepieritoare să incunune țara, pentru ca poporul român să se înalțe tot mai demn și prosper între popoarele lumii, pentru ca patria să se ridice pe tot mai înalte culmi ale propășirii și civilizației socialiste. încheierea lucrărilor celui de-al IX-lea Congres al U. T. C. Luni, într-o atmosferă de puternic entuziasm tineresc, au luat sfîrșit lucrările celui de-al IX-lea Congres al U­­niunii Tineretului Comunist. Timp de cinci zile, forumul larg democratic al tuturor ca­tegoriilor de tineret din patria noastră a făcut bilanțul acti­vității desfășurate de la ulti­mul Congres, a dezbătut a­­profundat obiectivele de vii­tor, toate laturile muncii și vieții, învățăturii și pregătirii culturale, stabilind căile me­nite să contribuie la îmbună­tățirea stilului de muncă și perfecționarea structurii orga­nizatorice, la adîncirea demo­crației interne a organizațiilor U.T.C., corespunzător sarcini­lor actuale ale construcției în România a societății socialis­te multilateral dezvoltate. In ultima zi a lucrărilor, la deschiderea ședinței, Con­gresul a fost informat despre dezbaterile din comisii care au adoptat recomandări pri­vind activitatea de viitor a U.T.C., în domeniul respectiv. Congresul a hotărît ca aceste recomandări să fie transmise noului Comitet Central ca do­cumente ale Congresului, care primește mandat să soluțione­ze și să concretizeze în acti­vitatea practică propunerile și observațiile făcute în comisii cu privire la îmbunătățirea muncii U.T.C. în rîndul tutu­ror categoriilor de tineri și în toate domeniile de activi­tate. Congresul a fost informat despre desfășurarea lucrărilor Conferinței a VIII-a a Uniunii Asociațiilor Studențești din România și despre hotărîrile adoptate. La deschiderea ședinței s-a anunțat, de asemenea, că pe adresa Congresului au sosit un mare număr de telegrame prin care organizațiile U.T.C. din întreprinderi, unități a­­gricole, școli, facultăți și ins­tituții raportează despre re­zultatele obținute în muncă, în activitatea de organizație în cinstea Congresului și se angajează să aplice în viață hotărîrile pe care­ le va adop­ta forumul suprem al organi­zației de tineret a patriei noastre. In cadrul lucrărilor Con­gresului, la dezbaterile din ședințele plenare au luat cu­vîntul 59 de delegați și in­vitați, iar în cadrul ședințe­lor pe comisii 194, care, în lumina locului și rolului ti­nerei generații în ansamblul vieții sociale, politice și eco­nomice, au analizat amplu, cu înalt spirit de răspundere, activitatea actuală și de per­spectivă a organizației U.T.C. In continuarea lucrărilor Congresului, delegații tinere­tului au aprobat în unanimita­te raportul și activitatea Co­mitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, precum și Raportul Comisiei Centra­le de revizie. Cu amendamentele propuse, Congresul a adoptat în una­nimitate Statutul Uniunii Ti­neretului Comunist. S-a adoptat apoi, în formu­lare îmbunătățită, Rezoluția Congresului al IX-lea a­ U.T.C. Cu puternice aplauze, de­legații au adoptat moțiunile: privind situația din Indochi­na, referitoare la Orientul Apropiat; privind solidaritatea cu lupta popoarelor și mișcă­rile de eliberare națională; privind securitatea europeană; cu privire la dezarmare; cu privire la mișcarea internațio­nală de tineret și studenți. Prin vot secret, Congresul a ales noul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comu­nist, alcătuit din 185 membri, pe cei 80 membri supleanți și Comisia Centrală de cenzori, alcătuită din 35 membri.­ ­ După-amiază a avut loc șe­dința de închidere a celui de-al IX-lea Congres al Uniunii Ti­neretului Comunist, la care au luat parte tovarășii Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Virgil Trofin, Dumitru Popa, Gheorghe Stoica, Ștefan Voi­­tec, Mihai Dalea, Ion Iliescu. Sosirea în sala de ședințe a conducătorilor de partid și de stat a fost întîmpinată cu vii aplauze. In sală se aflau numeroși invitați — membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale și orga­nizații obștești, vechi militanți ai partidului, activiști de partid și de stat, oameni de știință, cultură și artă, tineri din toate sectoarele de acti­vitate, ziariști români și stră­ini. Erau prezenți delegații or­ganizațiilor de tineret de pes­te hotare, care au participat la lucrările Congresului. La deschiderea ședinței s-a adus la cunoștința Congresu­lui că în prima sa ședință pre­ (continuare In pag. a 3-a)

Next