Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1740-1817)

1973-11-08 / nr. 1772

2 VREMEA NOUA PLANUL PRODUCȚIILOR ZOOTEHNICE—ÎNDEPLINIT INTEGRAL ÎN FIECARE UNITATE DIN JUDEȚ! ■ C.A.P. Munteni de Sus Preluarea inițiativei de la Banca­----------------------------------------------------------------------------— t necesitate imperioasă pentru sporirea producției de lapte D­espre inițiativa comuniștilor din ferma nr. 1 a Asociației intercooperatiste zo­otehnice Banca, am scris în toate pa­ginile pe care ziarul nostru le-a con­sacrat problemelor zootehniei. Rele­­vînd valoarea inițiativei, de fiecare dată am sugerat unităților agricole din județ, care posedă efective de vaci de lapte, să o preia, aceasta constituind o eficace armă în lupta pentru realizarea și depășirea ritmică a producției de lapte. De altfel, rezultatele obținute de inițiatori, precum și de unitățile care au preluat-o, printre care amintim A­­sociația intercooperatistă zootehnică Solești și cooperativa agricolă de producție Ză­­podeni, sunt elocvente. Intr-o serie de alte unități, însă, cu toate că producția de lapte nu este realizată perioadă de perioadă, ini­țiativa de la Banca nu este studiată și pre­luată. Un exemplu semnificativ in această direcție îl constituie cooperativa agricolă Munteni de Sus. Aici, de la cele peste 100 de vaci de lapte, pînă la 1 noiembrie s-a reali­zat abia jumătate din producția de lapte planificată pe întregul an. Referindu-se la principalele cauze care au generat asemenea restanțe, tovarășul Ion Ciulei, secretarul co­mitetului de partid pe cooperativă, așeza pe prim plan insuficiența hranei, în special a pășunii, și o anumită fluctuație a oamenilor. „Se spune — am reținut de la interlocutorul amintit — că avem, pentru vacile de lapte, vreo 20 de hectare de pășune. Dar, de fapt, pășunea este un teren degradat, cu o pro­ductivitate extrem de scăzută. Cît privește oamenii, in adevăr, fluctuația a existat, însă avem și lucrători — ca Adam și Vasile Ba­lan, Dumitru Maxim și Vasile Cioancă — care s-au ocupat de acest sector încă de la constituirea cooperativei agricole“. Discutînd, la Munteni de Sus, despre posibilitatea în­lăturării cauzelor nerealizării producției de lapte, secretarul comitetului de partid pe cooperativă își exprima convingerea că a­­cest lucru este posibil, cu condiția să se asigure baza materială necesară, iar orga­nizația de partid să desfășoare o asemenea muncă politică, încît să creeze atmosfera de lucru propice realizării și depășirii zilnice a planului. Declarîndu-ne de acord cu to­varășul Ion Ciulei, noi adăugăm că redre­sarea situației este posibilă prin preluarea inițiativei de la Banca. Studiind-o atent, poate chiar acasă la inițiatori, tovarășii de la C.A.P. Munteni de Sus își vor da seama că prin aceasta se urmărește nu obținerea u­­nor recorduri de producție, în anume peri­oade ale anului, ci îi determină pe toți în­­grijitorii­ mulgători să realizeze, constant, rezultatele dorite. De asemenea, pe factorii de conducere — începînd de la tovarășii a­­flați în fruntea fermei și sfîrșind cu cei de la­­ D.G.A.I.A.A. și U.J.C.A.P. — îi obligă să-și unească eforturile pentru a crea baza materială necesară, care să permită îngri­­jitorilor­ mulgători să obțină producții spo­rite. Inițiativa de la Banca implică, deopotri­vă, răspundere personală și colectivă, pre­supune continuitate în acțiune, operativita­te maximă, un grad permanent sporit de calitate a activității desfășurate de către toți cei care, direct sau indirect, sunt che­mați să-și aducă contribuția la realizarea zilnică a planului de lapte. Cît privește sar­cinile imediate care se pun în fața tovară­șilor de la Munteni de Sus, acestea constau în înlăturarea deficitului de aproximativ 150 de tone de fînuri și circa 50 de tone de con­centrate. Referindu-ne la sarcinile de per­spectivă — subliniem că se impun a fi studiate atent posibilitățile creării unei lu­­cerniere, refacerii pășunii, reîntinerirea efec­tivelor animalelor de producție. De ase­menea, gospodărirea cu grijă a furajelor, ad­ministrarea lor în hrana animalelor numai sub forma preparatelor și respectarea cu rigurozitate a programului de grajd — sunt aspecte importante care trebuie să consti­tuie, la Muntenii de Sus, preocupări zilnice ale tuturor celor care sunt chemați să se o­­cupe de zootehnia proprietate obștească. FRUNTAȘI PE 10 LUNI Tot în rindul celor mai destoinici tovarăși de aici se află și Manole Chiosa, care îngrijește, de asemenea, 40 de animale. El se străduie să le furajeze, permanent, potrivit normelor zootehnice. Tovarășul Furmuzache Sîrbu, mulgător in cadrul a­­celeiași unități, se menține, de la începutul anului și pînă­­ acum, în rindul fruntașilor. El realizează zilnic însemnate depășiri de plan, la cele 25 de vaci de lapte. Tovarășa Elena Bostan are in grijă un lot de viței de 0—6 luni. Ea obține rezul­tate deosebite in muncă, fiind printre fruntașii Asocia­ției intercooperatiste Murgeni. Nu se lasă mai prejos nici tovarășul Matei Carp, îngriji­tor, in răspunderea căruia se află 40 de animale. El re­alizează, permanent, substan­țiale depășiri de producție. I.A.S. Vetrișoara ș 1 Huși Producții de carne suplimentare La întreprinderile agricole de stat Vetrișoara și Huși, prin în­­grășătoria de la ferma Rî­­șești, experiența a dovedit, în­că o dată, că în creșterea ani­malelor furajarea rațională și a­­sigurarea unor condiții de adă­­postire corespunzătoare asigură, în mod permanent, obținerea u­­nor rezultate de valoare. La aceasta, un aport deosebit l-au adus, alături de eforturile colective și organizațiile de partid, comuniștii, care prin modul cum răspund solicitărilor, influențează pozitiv activitatea tuturor lucrătorilor din acest sector. La Vetrișoaia, de pildă, hărnicia și activitatea intensă desfășurată de colectivul între­prinderii s-a materializat, prin­tre altele, în depășirea cu a­­proximativ 100 de grame a spo­rului mediu zilnic de creștere în greutate planificat, din însu­marea cărora la specia taurine s-au obținut, de la începutul a­­nului pînă în prezent, peste 15 tone de carne mai mult decît prevederile de plan. In perioada amintită, ferma Rîșești din ca­drul I.A.S. Huși obține, la ace­eași specie, un spor total de 338 de tone, cu peste 92 de tone mai mult decît fusese planificat. L­a ședința comună a Comi­tetului Central al Parti­dului Comunist Român,, a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și a Consiliului de Mi­niștri, din 13 iulie a.c., în cadrul căreia au fost adoptate măsuri importante pentru dezvoltarea zootehniei, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat necesita­tea unei mai bune organizări a „producției și a muncii în în­treprinderile de stat și coope­rativele agricole de producție, urmărindu-se creșterea produc­tivității muncii, calificarea co­respunzătoare a lucrătorilor din zootehnie, reducerea substanția­lă a cheltuielilor de produc­ție. . metoda Totodată, s-a apreciat că concentrării efectivelor zootehnice proprietate coope­ratistă în ferme moderne este calea realizării unor însemnate sporuri de produse animaliere; înfăptuirea acestor sarcini este urmărită consecvent și în jude­țul nostru. Astfel, s-a trecut la constituirea unor asociații inter­cooperatiste cu profil zootehnic, în cadrul cărora, prin aplicarea metodelor avansate de îngrijire, creștere și îngroșare a anima­lelor, se obțin importante spo­ruri de producție. începutul a fost bun. O dovedesc rezultatele obținute de către lucrătorii Com­plexului de vaci cu lapte — Mur­geni, unde indicatorii economici au fost depășiți substanțial. Aici, printr-o furajare rațională, sti­mulativă, cît și prin aplicarea consecventă a normelor de zoo­­igienă, s-a ajuns ca, încă din prima decadă a lunii trecute, producția medie anuală de lapte pe fiecare vacă furajată să fie nu numai realizată, ci și depășită. In luna octombrie, au fost în­registrate, în plus apreciabile cantități de lapte, realizate de la fiecare vacă în lactație. Si­tuația privind îndeplinirea indi­catorilor de plan pe perioada 1 ianuarie — 30 octombrie este edificatoare. Ea consemnează nu numai cantități suplimen­tare de lapte, ci și economii de furaje. Astfel, producția totală a fost de 410.330 litri, adică 2121 litri lapte muls de la fiecare vacă furajată, cu aproape 140 în plus, față de prevederi. De remarcat este și faptul că va­loarea producției globale înre­gistrate se cifrează la 5.112 mii lei, iar veniturile planificate — la 4.612 mii, ceea ce creează premisele îndeplinirii planului anual înainte de termen. Me­rită a fi evidențiat și faptul că veniturile realizate, în aceeași perioadă, prin depășirea produc­ției de lapte, se cifrează la 700 mii de lei. Toate acestea au fă­cut ca și cheltuielile la 1.000 de litri lapte obținut să fie de numai 955 lei, față de 975, cît era planificat, împreună cu to­varășul Gherasim Chiroiu, con­tabilul principal al unității, am făcut un calcul privitor la chel­tuielile efectuate în vederea ob­ținerii unui hectolitru de lapte, luînd ca punct de plecare pre­țul mediu de cost planificat și, respectiv, pe cel de vînzare. Am putut constata că, deși prevede­rile au fost depășite cu 14 bani per litru, recuperările prin pre­țul mediu de vînzare provenite din depășirea unităților de grăsi­me, arată că într-adevăr se poate vorbi despre rentabilitate în acest complex. (Așa cum re­zultă din jurnalele de mulsuri, pe perioada 16—31 octombrie, de pildă cantitatea de grăsime per litru a fost de 3,8—4 uni­tăți, față de 3,5, cît prevăd nor­mativele). Am cercetat, de asemenea, e­­vidența centralizatoare a mișcă­rii efectivelor de animale pe aceeași perioadă și am consta­tat că, dacă la începutul anului nu se aflau decît 428 de taurine, din care numai pentru produc­ție 213, în prezent numărul a­­cestora a ajuns la 1.041, dintre care 564 vaci de lapte și juninci. Firește, rezultatele bune obți­nute de către colectivul de muncă al Asocia­ției Intercoope­­n p­ratiste zootehni­că­ce Murgeni nu sunt întîmplătoa­­re­re. Ele se dato­rase acțiunilor i­­niițiate de orga­nizația de partid, muncii susținute a îngrijitorilor­­mulgători, creș­terii necontenite a calificării profesionale a acestora. De ase­menea­, sistemul de retribuire folosit, pe baza acordului global, care pornește de la salariul mi­nim garantat de 1.200 de lei, s-a dovedit a fi foarte stimula­tiv. Am parcurs cîteva state-pon­­taj, din luna septembrie. Ceea ce ne-a reținut atenția au fost numele multora dintre membrii acestui colectiv care, îngrijind cu atenție animalele, au reușit să obțină importante sporuri de producție. Astfel, mulgătorii Virgil Mihăilă, Alexandru Go­­ga, Vasile Dumitriu — în grija cărora se află loturi de cîte 25 de vaci cu lapte — au reușit să realizeze între 4.000—4.300 litri de lapte, salariile primite de ei depășind 1.500 de lei. La fel au fost remunerați și îngrijitorii de la tineretul taurin, printre care­ se numără Elena Bostan, Ion Pricop, Dumitru Coman, Manole Chiosa, Matei Carp, Gheorghe Riza, Sîrbu Frumuzache și Leonte Silion. Firește, ei nu se vor opri aici cu realizările, ci se vor strădui ca, printr-o și mai aten­tă îngrijire a animalelor, să ob­țină sporuri importante. COMPLEXUL ZOOTEHNIC MU» DRUMUL UNOR NOI REALIZAM în atensia U. J. C. A. P. și I­ .- C. M. Animalele nu se pot adăposti după... restanțe! P­regătirea sectorului zooteh­nic pentru iarnă trebuie să cuprindă, alături de strîngerea, transportul și depozitarea furajelor, și a­­sigurarea spațiilor de adăpostire. Urmărind această temă, am în­treprins, recent, un raid prin cîteva unități agricole și obiec­tive aflate în construcție. _ La cooperativa agricolă de producție din Bălteni, între e­­fectivele de animale și spațiile existente s-a stabilit o corelație perfectă, toate grajdurile au fost din timp reparate și dezin­fectate. Concomitent, construcți­ilor de pînă acum li s-a adău­gat un grajd-plombă, cu o ca­pacitate de peste 100 de ca­pete. Construcția acestuia a în­ceput în aprilie și definitivarea sa în numai 6 luni reprezintă un succes remarcabil. Explicația constă, așa cum, de altfel, men­ționa în relatarea sa și tovară­șul Constantin Calmuschi, se­cretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, în a­­ceea că lucrările s-au executat în regie, cu o echipă de con­structori din Dumești. Atent în­drumați și coordonați de foru­rile locale, aprovizionați continuu cu materialele necesare, con­structorii au zidit și finisat graj­dul respectiv în termenul stabilit. Un grajd-plombă a avut de construit și cooperativa agri­colă de producție din Lipovăț. Lucrările au fost, și aici, exe­cutate în regie. Co­strucția este terminată atare, cân­de mult. S-a asigurat, astfel, spațiul ne­cesar pentru întreg efectivul de animale. activitatea Mult îmbunătățită este sectorului zootehnic privită și în ansamblu. Așa, de exemplu, efectivul de vaci de lapte s-a nerezul de realizat numai din ti­prăsilă propriu. Pro­ducția de lapte, livrată anul a­­cesta statului, s-a dublat, față de perioadele anterioare. O grijă deosebită s-a acordat și a­­sigurării bazei furajere. Dar, cu toate realizările amintite, nu putem trece cu vederea faptul că, în urmă cu cîteva zile, aici­ nu se terminaseră încă lucrările de reparare a unor grajduri vechi. De această întîrziere se face vinovat, în primul rînd, fermierul Marcel Dorobăț, care a în dat dovadă de superficialitate ceea ce privește pregătirile. Dar, dacă grajdurile-plombă de la Bălteni și Lipovăț, construite în regie, au fost terminate și date în folosință, nu același lu­cru îl putem spune despre o construcție similară, planificată a se construi la cooperativa a­­gricolă de producție din Bîrzești. Conform contractului încheiat cu I.J.I.C.M.P.S. — Vaslui, lucrarea trebuia definitivată pînă la 15 septembrie. Dar, contractul e una și realizările sînt... altele. S-au perindat pe aici patru e­­chipe de constructori, care au venit, au „studiat“ terenul, au mai pus cîte o cărămidă-două, și au plecat. De ce ? Pentru că, de cele mai multe ori, aprovi­zionarea cu materiale a fost de­ficitară. Cînd era ciment nu se găsea nisip și invers, iar cînd s-au găsit de amîndouă, nu erau bile manele, pentru realizarea a­­coperișului. Pe la mijlocul lui octombrie, un delegat al coo­perativei mai umbla încă prin județul Neamț, după material lemnos. Cum s-ar spune, a fost necesar să se termine întîi zi­dăria, pentru ca beneficiarul și constructorul să-și aducă aminte că este necesar și un asemenea material. In aceste condiții, con­secința e lesne de presupus, deși cooperativa agricolă nu are suficient spațiu, peste 50 de ca­pete fiind, practic, lipsite de un adăpost corespunzător, va trebui să apeleze, iarăși, la unele im­provizații, așa cum s-a procedat și altă dată, întrucît, avîndu-se în vedere stadiul actual, este greu de presupus că grajdul res­pectiv va mai putea fi terminat în timp util. Un alt grajd-plombă stă neter­minat la cooperativa agricolă de producție din Stănilești. Situa­ția este asemănătoare la com­plexele zootehnice de mare ca­pacitate de la Fălciu, Murgeni și Vaslui, unde constructorii mai au încă de efectuat multe remedieri, deși obiectivele res­pective sunt populate. In restan­ță sunt și lucrările pe șantierele complexelor de îngrășare a tau­rinelor, la Costești și de creș­tere a vacilor, la Negrești, al căror termen de dare în folo­sință a fost depășit cu aproape un an. Relatînd aceste aspecte, sperăm că forurile județene, in­clusiv constructorul, vor lua măsuri energice pentru recupe­rarea grabnică a restanțelor. FRUNTAȘI PE 10 LUNI Pe panoul de onoare al Asociației intercooperatiste zootehnice Murgeni se află și tovarășul Vasile Dumitriu. De la cele 25 de vaci aflate in grija sa, el obține permanent o cantitate de lapte peste plan. Printre lucrătorii din zo­otehnie, cu care cooperativa agricolă de producție Bere­­zeni se mîndrește, se numără și tovarășul Cezar Gr. Andon, care își depășește zilnic planul. îngrijitorul Petru V. Pa­­nainte, de la Complexul de tineret taurin Costești, obține, datorită modului în care în­treține animalele pe care le are in răspundere, cite 300 de grame spor mediu zilnic de creștere în greutate. •■"έ­­ Colegul său, M­ihai Spiri­don, îi urmează exemplul. Astfel, respectînd cu strictețe programul stabilit de specia­liști, el obține peste 100 de grame spor mediu zilnic de creștere în greutate, de la animalele aflate în grija sa. Imaginea de mai sus ne înfățișează unul din adă­posturile de la C.A.P. Ră­­deni destinate iernării a­­nimalelor de muncă. Ce părere aveți, tovarăși din conducerea cooperativei, despre modul cum anima­lele vor putea să ierneze în acest grajd ? Furajele, cît mai atent conservate și judicios folosite! S­­osirea sezonului rece, cînd vitele și oile trebuie hră­nite la ieslr, a sporit con­siderabil preocuparea lu­crătorilor din zootehnie pentru asigurarea bazei fura­jere. In centrul atenției au stat, cu predilecție, însilozările, po­rumbul neajuns la maturitate, cu o suculentă destul de ridi­cată fiind, în acest sens, o în­semnată resursă. In multe uni­tăți agricole s-a muncit intens și cu spor. In consecință, în cea mai mare parte dintre a­­cestea, s-au asigurat în între­gime furajele necesare, creîndu­­se, concomitent, însemnate re­zerve. Printre aceste unități am putea aminti, în primul rînd, co­operativa agricolă de producție din Fălciu. Conform planului de producție, aici trebuiau în­­silozate 4.000 de tone de furaje, o cantitate destul de mare, da­că ținem seama de faptul că suprafața în folosință obștească este egală, ca mărime, cu su­prafața deținută de cooperative care-și planificaseră să realizeze doar 400—500 tone de siloz. Co­ope­ratorii nu și-au dezmințit însă, nici de această dată, re­cunoscuta lor hărnicie. Și-au u­­nit eforturile, au identificat și folosit cu chibzuință toate re­sursele și, în final, au realizat 4.400 de tone de furaje. însemnate rezerve și­ au creat și cooperatorii din Bozia, a doua unitate agricolă coopera­tistă de pe raza comunei. Aici s-au însilozat cu peste 1.000 de tone mai mult decît se plani­ficase. Exemple asemănătoare ne oferă și cooperativele agri­cole din Cîrja, Tătărăni, Gru­­mezoaia, Hurdugi, care au rea­lizat și chiar depășit planul la însilozări, avînd asigurate și în­semnate cantități de fînuri și grosiere. Dar, cu toate că anul acesta au existat condiții favorabile pentru realizarea unor producții furajere bune, există multe alte unități în care balanța furajeră este deficitară. Sectorul zooteh­nic al cooperativei agricole de producție din Ștefan cel Mare, de pildă, cuprinde 440 bovine, 1.200 ovine și peste 40 de caba­line. In parcul de furaje nu se găsesc însă cantitățile necesare de fînuri și siloz. Acest lucru îl menționa și inginerul-șef al cooperativei, tovarășul Liviu Bâ­­dărău, care motiva nerealizarea planului la însilozări prin lipsa unei combine C.S.U., cu ajuto­rul căreia să se fi tocat coce­nii de porumb Ca urmare, can­titățile de furaje neasigurate vor fi compensate prin strîngerea u­­nei mai mari cantități de gro­siere. Dar, procedînd astfel, se asigură doar necesarul de ele­mente nutritive pentru funcțiile vitale, nu și pentru cele pro­ductive. Să fie oare chiar atît de puțin important dacă ani­malele vor produce sau nu în timpul perioadei de stabulație ? Se pare că pe cooperatorii de la Ștefan cel Mare, ca și pe cei din Codăești, care au însilozat doar 980 de tone, din cele 3.300 planificate, nu-i prea interesează acest lucru. Concluzii similare sunt valabile și pentru coopera­torii din Draxeni, care n-au în­silozat nici măcar o tonă, din cele 1.600, cîte au avut planifi­cate, pentru cooperativele agri­cole din Roșiești, care a însi­lozat 1.400 de tone, din 4.000, Zăpodeni — 960, din 2­100, Duda — 110, din 1­200, Rînzești — 1.246, din 2.300 și multe altele. Se impune, așadar, sporirea preocupărilor pentru completa­rea cît mai grabnică a necesa­rului de furaje și echilibrarea balanțelor întocmite. Pagină realizată de C. S VÎNATORU GH­ANGHELACHE V. AGHEORGHIESEI Foto : V. Botoșanu

Next