Vremea Nouǎ, octombrie-decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1740-1817)
1973-11-08 / nr. 1772
2 VREMEA NOUA PLANUL PRODUCȚIILOR ZOOTEHNICE—ÎNDEPLINIT INTEGRAL ÎN FIECARE UNITATE DIN JUDEȚ! ■ C.A.P. Munteni de Sus Preluarea inițiativei de la Banca----------------------------------------------------------------------------— t necesitate imperioasă pentru sporirea producției de lapte Despre inițiativa comuniștilor din ferma nr. 1 a Asociației intercooperatiste zootehnice Banca, am scris în toate paginile pe care ziarul nostru le-a consacrat problemelor zootehniei. Relevînd valoarea inițiativei, de fiecare dată am sugerat unităților agricole din județ, care posedă efective de vaci de lapte, să o preia, aceasta constituind o eficace armă în lupta pentru realizarea și depășirea ritmică a producției de lapte. De altfel, rezultatele obținute de inițiatori, precum și de unitățile care au preluat-o, printre care amintim Asociația intercooperatistă zootehnică Solești și cooperativa agricolă de producție Zăpodeni, sunt elocvente. Intr-o serie de alte unități, însă, cu toate că producția de lapte nu este realizată perioadă de perioadă, inițiativa de la Banca nu este studiată și preluată. Un exemplu semnificativ in această direcție îl constituie cooperativa agricolă Munteni de Sus. Aici, de la cele peste 100 de vaci de lapte, pînă la 1 noiembrie s-a realizat abia jumătate din producția de lapte planificată pe întregul an. Referindu-se la principalele cauze care au generat asemenea restanțe, tovarășul Ion Ciulei, secretarul comitetului de partid pe cooperativă, așeza pe prim plan insuficiența hranei, în special a pășunii, și o anumită fluctuație a oamenilor. „Se spune — am reținut de la interlocutorul amintit — că avem, pentru vacile de lapte, vreo 20 de hectare de pășune. Dar, de fapt, pășunea este un teren degradat, cu o productivitate extrem de scăzută. Cît privește oamenii, in adevăr, fluctuația a existat, însă avem și lucrători — ca Adam și Vasile Balan, Dumitru Maxim și Vasile Cioancă — care s-au ocupat de acest sector încă de la constituirea cooperativei agricole“. Discutînd, la Munteni de Sus, despre posibilitatea înlăturării cauzelor nerealizării producției de lapte, secretarul comitetului de partid pe cooperativă își exprima convingerea că acest lucru este posibil, cu condiția să se asigure baza materială necesară, iar organizația de partid să desfășoare o asemenea muncă politică, încît să creeze atmosfera de lucru propice realizării și depășirii zilnice a planului. Declarîndu-ne de acord cu tovarășul Ion Ciulei, noi adăugăm că redresarea situației este posibilă prin preluarea inițiativei de la Banca. Studiind-o atent, poate chiar acasă la inițiatori, tovarășii de la C.A.P. Munteni de Sus își vor da seama că prin aceasta se urmărește nu obținerea unor recorduri de producție, în anume perioade ale anului, ci îi determină pe toți îngrijitorii mulgători să realizeze, constant, rezultatele dorite. De asemenea, pe factorii de conducere — începînd de la tovarășii aflați în fruntea fermei și sfîrșind cu cei de la D.G.A.I.A.A. și U.J.C.A.P. — îi obligă să-și unească eforturile pentru a crea baza materială necesară, care să permită îngrijitorilor mulgători să obțină producții sporite. Inițiativa de la Banca implică, deopotrivă, răspundere personală și colectivă, presupune continuitate în acțiune, operativitate maximă, un grad permanent sporit de calitate a activității desfășurate de către toți cei care, direct sau indirect, sunt chemați să-și aducă contribuția la realizarea zilnică a planului de lapte. Cît privește sarcinile imediate care se pun în fața tovarășilor de la Munteni de Sus, acestea constau în înlăturarea deficitului de aproximativ 150 de tone de fînuri și circa 50 de tone de concentrate. Referindu-ne la sarcinile de perspectivă — subliniem că se impun a fi studiate atent posibilitățile creării unei lucerniere, refacerii pășunii, reîntinerirea efectivelor animalelor de producție. De asemenea, gospodărirea cu grijă a furajelor, administrarea lor în hrana animalelor numai sub forma preparatelor și respectarea cu rigurozitate a programului de grajd — sunt aspecte importante care trebuie să constituie, la Muntenii de Sus, preocupări zilnice ale tuturor celor care sunt chemați să se ocupe de zootehnia proprietate obștească. FRUNTAȘI PE 10 LUNI Tot în rindul celor mai destoinici tovarăși de aici se află și Manole Chiosa, care îngrijește, de asemenea, 40 de animale. El se străduie să le furajeze, permanent, potrivit normelor zootehnice. Tovarășul Furmuzache Sîrbu, mulgător in cadrul aceleiași unități, se menține, de la începutul anului și pînă acum, în rindul fruntașilor. El realizează zilnic însemnate depășiri de plan, la cele 25 de vaci de lapte. Tovarășa Elena Bostan are in grijă un lot de viței de 0—6 luni. Ea obține rezultate deosebite in muncă, fiind printre fruntașii Asociației intercooperatiste Murgeni. Nu se lasă mai prejos nici tovarășul Matei Carp, îngrijitor, in răspunderea căruia se află 40 de animale. El realizează, permanent, substanțiale depășiri de producție. I.A.S. Vetrișoara ș 1 Huși Producții de carne suplimentare La întreprinderile agricole de stat Vetrișoara și Huși, prin îngrășătoria de la ferma Rîșești, experiența a dovedit, încă o dată, că în creșterea animalelor furajarea rațională și asigurarea unor condiții de adăpostire corespunzătoare asigură, în mod permanent, obținerea unor rezultate de valoare. La aceasta, un aport deosebit l-au adus, alături de eforturile colective și organizațiile de partid, comuniștii, care prin modul cum răspund solicitărilor, influențează pozitiv activitatea tuturor lucrătorilor din acest sector. La Vetrișoaia, de pildă, hărnicia și activitatea intensă desfășurată de colectivul întreprinderii s-a materializat, printre altele, în depășirea cu aproximativ 100 de grame a sporului mediu zilnic de creștere în greutate planificat, din însumarea cărora la specia taurine s-au obținut, de la începutul anului pînă în prezent, peste 15 tone de carne mai mult decît prevederile de plan. In perioada amintită, ferma Rîșești din cadrul I.A.S. Huși obține, la aceeași specie, un spor total de 338 de tone, cu peste 92 de tone mai mult decît fusese planificat. La ședința comună a Comitetului Central al Partidului Comunist Român,, a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și a Consiliului de Miniștri, din 13 iulie a.c., în cadrul căreia au fost adoptate măsuri importante pentru dezvoltarea zootehniei, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat necesitatea unei mai bune organizări a „producției și a muncii în întreprinderile de stat și cooperativele agricole de producție, urmărindu-se creșterea productivității muncii, calificarea corespunzătoare a lucrătorilor din zootehnie, reducerea substanțială a cheltuielilor de producție. . metoda Totodată, s-a apreciat că concentrării efectivelor zootehnice proprietate cooperatistă în ferme moderne este calea realizării unor însemnate sporuri de produse animaliere; înfăptuirea acestor sarcini este urmărită consecvent și în județul nostru. Astfel, s-a trecut la constituirea unor asociații intercooperatiste cu profil zootehnic, în cadrul cărora, prin aplicarea metodelor avansate de îngrijire, creștere și îngroșare a animalelor, se obțin importante sporuri de producție. începutul a fost bun. O dovedesc rezultatele obținute de către lucrătorii Complexului de vaci cu lapte — Murgeni, unde indicatorii economici au fost depășiți substanțial. Aici, printr-o furajare rațională, stimulativă, cît și prin aplicarea consecventă a normelor de zooigienă, s-a ajuns ca, încă din prima decadă a lunii trecute, producția medie anuală de lapte pe fiecare vacă furajată să fie nu numai realizată, ci și depășită. In luna octombrie, au fost înregistrate, în plus apreciabile cantități de lapte, realizate de la fiecare vacă în lactație. Situația privind îndeplinirea indicatorilor de plan pe perioada 1 ianuarie — 30 octombrie este edificatoare. Ea consemnează nu numai cantități suplimentare de lapte, ci și economii de furaje. Astfel, producția totală a fost de 410.330 litri, adică 2121 litri lapte muls de la fiecare vacă furajată, cu aproape 140 în plus, față de prevederi. De remarcat este și faptul că valoarea producției globale înregistrate se cifrează la 5.112 mii lei, iar veniturile planificate — la 4.612 mii, ceea ce creează premisele îndeplinirii planului anual înainte de termen. Merită a fi evidențiat și faptul că veniturile realizate, în aceeași perioadă, prin depășirea producției de lapte, se cifrează la 700 mii de lei. Toate acestea au făcut ca și cheltuielile la 1.000 de litri lapte obținut să fie de numai 955 lei, față de 975, cît era planificat, împreună cu tovarășul Gherasim Chiroiu, contabilul principal al unității, am făcut un calcul privitor la cheltuielile efectuate în vederea obținerii unui hectolitru de lapte, luînd ca punct de plecare prețul mediu de cost planificat și, respectiv, pe cel de vînzare. Am putut constata că, deși prevederile au fost depășite cu 14 bani per litru, recuperările prin prețul mediu de vînzare provenite din depășirea unităților de grăsime, arată că într-adevăr se poate vorbi despre rentabilitate în acest complex. (Așa cum rezultă din jurnalele de mulsuri, pe perioada 16—31 octombrie, de pildă cantitatea de grăsime per litru a fost de 3,8—4 unități, față de 3,5, cît prevăd normativele). Am cercetat, de asemenea, evidența centralizatoare a mișcării efectivelor de animale pe aceeași perioadă și am constatat că, dacă la începutul anului nu se aflau decît 428 de taurine, din care numai pentru producție 213, în prezent numărul acestora a ajuns la 1.041, dintre care 564 vaci de lapte și juninci. Firește, rezultatele bune obținute de către colectivul de muncă al Asociației Intercoopen pratiste zootehnicăce Murgeni nu sunt întîmplătoarere. Ele se datorase acțiunilor iniițiate de organizația de partid, muncii susținute a îngrijitorilormulgători, creșterii necontenite a calificării profesionale a acestora. De asemenea, sistemul de retribuire folosit, pe baza acordului global, care pornește de la salariul minim garantat de 1.200 de lei, s-a dovedit a fi foarte stimulativ. Am parcurs cîteva state-pontaj, din luna septembrie. Ceea ce ne-a reținut atenția au fost numele multora dintre membrii acestui colectiv care, îngrijind cu atenție animalele, au reușit să obțină importante sporuri de producție. Astfel, mulgătorii Virgil Mihăilă, Alexandru Goga, Vasile Dumitriu — în grija cărora se află loturi de cîte 25 de vaci cu lapte — au reușit să realizeze între 4.000—4.300 litri de lapte, salariile primite de ei depășind 1.500 de lei. La fel au fost remunerați și îngrijitorii de la tineretul taurin, printre care se numără Elena Bostan, Ion Pricop, Dumitru Coman, Manole Chiosa, Matei Carp, Gheorghe Riza, Sîrbu Frumuzache și Leonte Silion. Firește, ei nu se vor opri aici cu realizările, ci se vor strădui ca, printr-o și mai atentă îngrijire a animalelor, să obțină sporuri importante. COMPLEXUL ZOOTEHNIC MU» DRUMUL UNOR NOI REALIZAM în atensia U. J. C. A. P. și I .- C. M. Animalele nu se pot adăposti după... restanțe! Pregătirea sectorului zootehnic pentru iarnă trebuie să cuprindă, alături de strîngerea, transportul și depozitarea furajelor, și asigurarea spațiilor de adăpostire. Urmărind această temă, am întreprins, recent, un raid prin cîteva unități agricole și obiective aflate în construcție. _ La cooperativa agricolă de producție din Bălteni, între efectivele de animale și spațiile existente s-a stabilit o corelație perfectă, toate grajdurile au fost din timp reparate și dezinfectate. Concomitent, construcțiilor de pînă acum li s-a adăugat un grajd-plombă, cu o capacitate de peste 100 de capete. Construcția acestuia a început în aprilie și definitivarea sa în numai 6 luni reprezintă un succes remarcabil. Explicația constă, așa cum, de altfel, menționa în relatarea sa și tovarășul Constantin Calmuschi, secretarul comitetului comunal de partid, primarul comunei, în aceea că lucrările s-au executat în regie, cu o echipă de constructori din Dumești. Atent îndrumați și coordonați de forurile locale, aprovizionați continuu cu materialele necesare, constructorii au zidit și finisat grajdul respectiv în termenul stabilit. Un grajd-plombă a avut de construit și cooperativa agricolă de producție din Lipovăț. Lucrările au fost, și aici, executate în regie. Costrucția este terminată atare, cânde mult. S-a asigurat, astfel, spațiul necesar pentru întreg efectivul de animale. activitatea Mult îmbunătățită este sectorului zootehnic privită și în ansamblu. Așa, de exemplu, efectivul de vaci de lapte s-a nerezul de realizat numai din tiprăsilă propriu. Producția de lapte, livrată anul acesta statului, s-a dublat, față de perioadele anterioare. O grijă deosebită s-a acordat și asigurării bazei furajere. Dar, cu toate realizările amintite, nu putem trece cu vederea faptul că, în urmă cu cîteva zile, aici nu se terminaseră încă lucrările de reparare a unor grajduri vechi. De această întîrziere se face vinovat, în primul rînd, fermierul Marcel Dorobăț, care a în dat dovadă de superficialitate ceea ce privește pregătirile. Dar, dacă grajdurile-plombă de la Bălteni și Lipovăț, construite în regie, au fost terminate și date în folosință, nu același lucru îl putem spune despre o construcție similară, planificată a se construi la cooperativa agricolă de producție din Bîrzești. Conform contractului încheiat cu I.J.I.C.M.P.S. — Vaslui, lucrarea trebuia definitivată pînă la 15 septembrie. Dar, contractul e una și realizările sînt... altele. S-au perindat pe aici patru echipe de constructori, care au venit, au „studiat“ terenul, au mai pus cîte o cărămidă-două, și au plecat. De ce ? Pentru că, de cele mai multe ori, aprovizionarea cu materiale a fost deficitară. Cînd era ciment nu se găsea nisip și invers, iar cînd s-au găsit de amîndouă, nu erau bile manele, pentru realizarea acoperișului. Pe la mijlocul lui octombrie, un delegat al cooperativei mai umbla încă prin județul Neamț, după material lemnos. Cum s-ar spune, a fost necesar să se termine întîi zidăria, pentru ca beneficiarul și constructorul să-și aducă aminte că este necesar și un asemenea material. In aceste condiții, consecința e lesne de presupus, deși cooperativa agricolă nu are suficient spațiu, peste 50 de capete fiind, practic, lipsite de un adăpost corespunzător, va trebui să apeleze, iarăși, la unele improvizații, așa cum s-a procedat și altă dată, întrucît, avîndu-se în vedere stadiul actual, este greu de presupus că grajdul respectiv va mai putea fi terminat în timp util. Un alt grajd-plombă stă neterminat la cooperativa agricolă de producție din Stănilești. Situația este asemănătoare la complexele zootehnice de mare capacitate de la Fălciu, Murgeni și Vaslui, unde constructorii mai au încă de efectuat multe remedieri, deși obiectivele respective sunt populate. In restanță sunt și lucrările pe șantierele complexelor de îngrășare a taurinelor, la Costești și de creștere a vacilor, la Negrești, al căror termen de dare în folosință a fost depășit cu aproape un an. Relatînd aceste aspecte, sperăm că forurile județene, inclusiv constructorul, vor lua măsuri energice pentru recuperarea grabnică a restanțelor. FRUNTAȘI PE 10 LUNI Pe panoul de onoare al Asociației intercooperatiste zootehnice Murgeni se află și tovarășul Vasile Dumitriu. De la cele 25 de vaci aflate in grija sa, el obține permanent o cantitate de lapte peste plan. Printre lucrătorii din zootehnie, cu care cooperativa agricolă de producție Berezeni se mîndrește, se numără și tovarășul Cezar Gr. Andon, care își depășește zilnic planul. îngrijitorul Petru V. Panainte, de la Complexul de tineret taurin Costești, obține, datorită modului în care întreține animalele pe care le are in răspundere, cite 300 de grame spor mediu zilnic de creștere în greutate. •■"Î Colegul său, Mihai Spiridon, îi urmează exemplul. Astfel, respectînd cu strictețe programul stabilit de specialiști, el obține peste 100 de grame spor mediu zilnic de creștere în greutate, de la animalele aflate în grija sa. Imaginea de mai sus ne înfățișează unul din adăposturile de la C.A.P. Rădeni destinate iernării animalelor de muncă. Ce părere aveți, tovarăși din conducerea cooperativei, despre modul cum animalele vor putea să ierneze în acest grajd ? Furajele, cît mai atent conservate și judicios folosite! Sosirea sezonului rece, cînd vitele și oile trebuie hrănite la ieslr, a sporit considerabil preocuparea lucrătorilor din zootehnie pentru asigurarea bazei furajere. In centrul atenției au stat, cu predilecție, însilozările, porumbul neajuns la maturitate, cu o suculentă destul de ridicată fiind, în acest sens, o însemnată resursă. In multe unități agricole s-a muncit intens și cu spor. In consecință, în cea mai mare parte dintre acestea, s-au asigurat în întregime furajele necesare, creînduse, concomitent, însemnate rezerve. Printre aceste unități am putea aminti, în primul rînd, cooperativa agricolă de producție din Fălciu. Conform planului de producție, aici trebuiau însilozate 4.000 de tone de furaje, o cantitate destul de mare, dacă ținem seama de faptul că suprafața în folosință obștească este egală, ca mărime, cu suprafața deținută de cooperative care-și planificaseră să realizeze doar 400—500 tone de siloz. Cooperatorii nu și-au dezmințit însă, nici de această dată, recunoscuta lor hărnicie. Și-au unit eforturile, au identificat și folosit cu chibzuință toate resursele și, în final, au realizat 4.400 de tone de furaje. însemnate rezerve și au creat și cooperatorii din Bozia, a doua unitate agricolă cooperatistă de pe raza comunei. Aici s-au însilozat cu peste 1.000 de tone mai mult decît se planificase. Exemple asemănătoare ne oferă și cooperativele agricole din Cîrja, Tătărăni, Grumezoaia, Hurdugi, care au realizat și chiar depășit planul la însilozări, avînd asigurate și însemnate cantități de fînuri și grosiere. Dar, cu toate că anul acesta au existat condiții favorabile pentru realizarea unor producții furajere bune, există multe alte unități în care balanța furajeră este deficitară. Sectorul zootehnic al cooperativei agricole de producție din Ștefan cel Mare, de pildă, cuprinde 440 bovine, 1.200 ovine și peste 40 de cabaline. In parcul de furaje nu se găsesc însă cantitățile necesare de fînuri și siloz. Acest lucru îl menționa și inginerul-șef al cooperativei, tovarășul Liviu Bâdărău, care motiva nerealizarea planului la însilozări prin lipsa unei combine C.S.U., cu ajutorul căreia să se fi tocat cocenii de porumb Ca urmare, cantitățile de furaje neasigurate vor fi compensate prin strîngerea unei mai mari cantități de grosiere. Dar, procedînd astfel, se asigură doar necesarul de elemente nutritive pentru funcțiile vitale, nu și pentru cele productive. Să fie oare chiar atît de puțin important dacă animalele vor produce sau nu în timpul perioadei de stabulație ? Se pare că pe cooperatorii de la Ștefan cel Mare, ca și pe cei din Codăești, care au însilozat doar 980 de tone, din cele 3.300 planificate, nu-i prea interesează acest lucru. Concluzii similare sunt valabile și pentru cooperatorii din Draxeni, care n-au însilozat nici măcar o tonă, din cele 1.600, cîte au avut planificate, pentru cooperativele agricole din Roșiești, care a însilozat 1.400 de tone, din 4.000, Zăpodeni — 960, din 2100, Duda — 110, din 1200, Rînzești — 1.246, din 2.300 și multe altele. Se impune, așadar, sporirea preocupărilor pentru completarea cît mai grabnică a necesarului de furaje și echilibrarea balanțelor întocmite. Pagină realizată de C. S VÎNATORU GHANGHELACHE V. AGHEORGHIESEI Foto : V. Botoșanu