Zimbrul, 1850-1851 (Anul 1, nr. 1-97)

1851-03-26 / nr. 70

Anonamentă. Iașii mi ținuturi. Prețul ne unu amu 75 lei. —— pese luni 40 - --înștiințerilor ne unu rându este 25 parale. abonamentul se face în Iași, la Tipografiea Bu­ciumului Romanu, și la Libre­­riea fraților Gheorghiu iar la ținutur­i ne la Domnii Profesorii. Astă sone esă Lunea mi Gorea cu dose suplemente in 8. nej$ie­care lună- MOLDAPIEA. Iașii. Divanul Generalu prin Anaforaua cu No. 25 din 16 Martie supuindu Prea­ Înalțatului Domnu modificațiile făcute în legiuirea atingătoare de pensii, după propoziție a Ministrului Fi­­nanțelor, au căpătatu Înalta întărire. (Vezi No. 59 al giurna­­lului nostru ). Noi le reproducemu în toată întinderea lor: „Modificații făcute la Anecsa E. Capul ax­ei din Regulamentul Organicu. Pentru pacătuirea pensiilor. Apt. I. pănă la art. aa VI. inclu­­zinu vor fi acele din Regulamentu. Apt. VI. 1. Pensiile ce dau sau pentru retragere, sau pentru răsplătiri, sau ca agiutoriu. Despre pensiile de retragere. 2. Pensiile de retragere ce dau acelora ce voru dovedi că au îndeplinitu funcții publice cu nepri­­hănire și care au agiunsu la vrăsta de 60 ani după regula ur­­mătoare:­­ 3. Poru avea dpente dens retragere din slujbă: a) Acei ce voru fi slujitu in cursu de 15 ani, fie mi kn întrerupere, la o pensie asămăluită cu o treime din leafa celei mai de pe urmă slujbe. v) De asemine acei ce voru fi slujitu 20 ani la giu­­mătate din leafa lor. s) Aseminea mi cei ce voru fi slujitu 25 ani la doue treimi din leafa lor. 4. Pensii de retragere se potu încă da acelora care aflăn­­dusă în lucrarea funcției lor s'aru beteji sau s'aru fi făcutu ne­­putincioși de a'și urma slujba, precumu și văduvele a aceloru bărbați care din asemine întămplare li s'aru prileji moarte. So­­ma cea mai mare a acestoru pensii nu va putea să covărșască peste cele dese treimi din leafa îndritutului la asemine pensie. 5. Pensiile de retragere să pu ce dere nici cumu acelor ce aru ocupa slujbe cu leafă. Despre poenasu­ri. 6. Pensiile de răsplătire, sau simple pec­­plătiri ce dau c a) Acelora ce aru fi descoperitu nouă moduri folositoare economiei rurale, industriei, mi altor de asemine. v) Acelora ce aru fi făcutu oare­care slujbă estraordinară și de anu folosu mare terei. Despre pensiile de agistoriu. 7 Pensiile de agiutoriu ce voru da familii­­lor scăpătate acelor fețe ce au slujitu pămăntului,adică văduvelor L- MOLDAVIE. Jassy. Le Divan-Général par Anaphora sous No 25 du 16 Mars, ayant soumis à 8. A. 8. le Prince Règnant les modifications faites à la loi des pensions, sur la motion du Ministre des Finances, a obtenu la confirmation princière. (Voyez le No 59. de notre journal) Nous pu­­blions Je texte de ces modifications : . Modifications apportées à l'Annexe E, chapitre P du Reglement Organique. De la Caisse des Pensions. L'art. 1 jusqu’à l’art. VI melusif seront pris du texte du Reglement Art MI. 1-o Les pensions sont ou de retraite, ou de récompenses, ou de secours. Des pensions de retraite. 2-o Les pensions de retraite sont accordées à ceux qui auront prouvé avoir rempli des fonctions publiques, d'une manière irréprochable et qui ont atteint làge de 60 ans, d’après la régle suivante : 3-0. Auront droit après leur retraite: a) Ceux qui auront servi ren­­dant quinze ans, même sans suite: à une pension équivalente au tiers des appointemens de leur dernière charge. b) De même ceux qui auront \ et c) Ceux égale­­ment qui auront servi vingt-cinq ans: aux deux tiers de leurs arroin­­temens. Piservi vingt ans: à la moitié de leurs arrointemens. o Des pensions de retraile peuvent étre aussi accordées à ceux qui dans l'exercice de leurs fonctions seraient devenus invalides et insa- 4 pables de continuer le service, ainsi qu'aux veuves de ceux qui auraient perdu la vie dans de semblables circonstances. Le maximum de ces pensions ne pourra dépasser les deux-tiers des appointemens de Varant-dgoit. 5-o. Les pensions de retraite sont incompatibles avec les arroin­­temens de service. Des récompenses. 6-o Les pensions de récompenses, ou de smi ples récompenses, sont accordées: a) A ceux qui auraient découvert de nouveaux procédés utiles à l’économie rurale, à l'industrie et autres sem­­blables. b) A ceux qui auraient rendu quelque service extraordinaire et de grande utilité au pays. Des pensions de secours. 7-0 Leg pensions de secours seront ac- FOILETONUL ZIMBRULUI. PASCA­LU BRIANO. (urma) AI. După făgăduința ue o dăduse amorezei sale, prin­­cipele de Carini poroncise de a străpurta pe osăn­­ditul de la Mesina la Palermo, și Pescaru Briuno fusese adusu cu mare pază de jandarmerie în car­­cerea poliției, ce era în dosul Palatului­ Reale și alăturea cu spitalul nebunilor. Spre seara zilei a doua, unui preotu se cobori în carcerea sa. Pascalu se sculă văzindu că întră o­­mul lui Dzeu; cu toate aceste, pentru așteptarea lui, el refuză de a se mărturisi­ preotul stărui, însă nimica nu putu îndupleca pe Pascalu a îndeplini a­­stă faptă de religie. - Preotul, văzindu că nu pu­­tea să învingă astă nătăngie, ăl întrebă despre cauză. - Kacza fi zise Briuno, e că nu voescu să facu unu sacrilegiu. - Ce felu, fiiul meu ? resbunare, crediți că m'ași fi lăsatu să mă tă­­­­tea întăi condiție a unei bune confesie nu e rău în spectaculul acestei mulțimi? Ba nu, m'ași pare nu numai mărturisirea crimelor sale, ce îm­­­i zugrumatu acuma cu lanțul ce mă ține legatu. E­­ramu hotăritu la aceasta la Mesina; era să o facu că uitarea crimelor celoralalte ? - fără de îndoeală, și nu e mărturisire deplină căndu au sositu ordinul de a mă străpurta la Pa­­lermo, amu priceputu că eu au voitu să mă vadă fără aceasta. - Ei rmne! zise Briuno, eu n'amu ertatu, mărturi- murindu. ci pea mea aru fi dară­ră, și nu voescu să facu o mărturisire ră. - N'ape fi oare mai degrabă, zise preotul, pentru că ai crime atătu de mari a mărturisi încătu te temi ca să nu întreacă puterea legărei ominești? Li­­nișește-te: Dzeu e milostivu, și tot­deauna e spe­­ranță acolo unde e căință, - cu toate aceste, părinte, dacă între eroarea vo­­astră mi moarte, me aru Beni o ră cugetare ue n'așu avea putere a o învinge. .. - Rodul mărturisirei D.tare aru fi perdutu, zice preotul. - E dară de prisosu să mă mărturisescu, zise Pas­­calu, căci astă ră cugetare îmi va veni. - Nu poți s'o alungi din spiritul Dlale? Pascalu zimbi. - Ea mă face să vrezu, părinte, fără astă cuge­­­­tare infernală, fără astă de pe urmă speranță de­­ Cine? - Ea. - Însă dacă vei muri astfel, fără de căință, Dzeu va fi fără de îndurare. - P­ărinte, mi ea are să moară fără de căință căci ea are să moară în momentul cănda se va a­­ștepta mai puținu la aceasta; ea încă va muri fără de preotu și fără de mărturisire, ea încă va găsi ca și mine ne­greu fără de îndurare, mi vomiu fi pedepsiți înpreună. În momentul acesta păzitoriul carcerei întră. - Prăzinte, zise el, capela arzindă e pregătită. - stăruești în refuzul Dlale, fiiul meu? zise preotul. - Stăruescu, respunse linițitu Briuno. - Așal dară ni voiu întărziea serbarea slujbe morților ce amu s'o facu pentru Dla prin mai multe stăruinți; ș'apoi sperezu că în timpu­le o noi pe-i APE

Next