Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-09-27 / nr. 26
102 benl”CNr Germanica. Frașiortu. 47 Cent. Restatornicirea Dietei germanice în cunoștii noiilor domnitori, papa de mare opunere, în cătu săntu zece ani căndu fu oprită daru și petrcerea în Hambur cu a D. Laviertu ce rănduse M. S. Împăratului Niculai, M. S. ce însămnasă de a apuca scaunul episcopalu au respuneu prin scrisoarea următoare: ce eurpatu tocmai din timpurile reformei reli s 'au datu Adunărei de ambasadorul rusescu gioase a lui Martinu Luteru. Astăzi curtea D. Gorciacovu. Romei cupixinus de cele doue mari puteri „Noi Niculai I. 31 .. f. ce'și împartu soarta Germaniei, renoescu „Seninatei Confederații germane, cu energie mare acs pretenție, mi toate pacu „tu cea mai înaltă satisficații ni amu îna crede că încurbăndu se va vide statornicitu științatu, de încunoștiințarea ce ni s'au făîn Hamburgu unu episcopatu catolicu romanu, „jutu, că Dieta federală, întemeeză pe traîn mijlocul poporimei celei mai dedate la „atele de la 1815 ci căriea tămplările dine luteranismu. Seului ii întrerupsă se lucrările, din nou s'au — Ce vice că admiralul englezu Purcel mrnuitu după îndemnarea curgei împărățiru fi primitu ordinu de a purcede de înda tești a Austriei, făptuindu în însușimea ea tă spre Antile (America) cu escadra sa. Celebrul romanțieru sir Eduard Brulver Litonu, e pusu de candidatu pentru camera Comunilor. Cabriliștii au făcutu ceva nmintiri cu alegerile la care se crede că fac agituatu regina, și teama unei reacții țintitoare de a face alegerile neputincioase. Timesul privește o asemine reacție ca nenorocită pentru tronu și ducătoare la unu resbelu civilu. Septembristii au subscrisu o declarație de credință reginei ch Sartei. Se așteaptă ca ei să se uniască cu partida de a combate pe cabralisti la alegeri. Kopostine ie vinu de la Oporto la cu carantină optu zile la Lisabona din pricina origurilor galbine ce se află în ace politie. Turcica. Alecsandriea, 3 Sept. Noul șerifu de la Meca, pe care Sultanul s'au numitu Guvernatoru generalu și prințu pămăntului sacru al Mecăi, au agiuneu aice în 22 avgustu de la Constantinopoli. În 2. a. c el s'au îmbărcatu la Suetu spre a merge la Geda. Ei au făcutu o vizită D. Murei, Consul Generalu al Enghterei, aceasta au pusu în mirare mare pe toți musulmanii ce privescu ne Șeriful ca pe cel mai mare Dinitaru al Religiei lor. Au sositu 3400 oamini de trupe turcești, ce se ducu la Meca, ca să facă a se respecta autoritatea Sultanului. „germane, cu atăta mai multu că întrunirea „Dietei, statornicită pe prinținii pe care tra„aturile europiene solemnele le-au con„sfințitu, este in ochii noștri o închizășuire de ținerea păcei din lăuntru a Germaniei, „și prin urmare a păcei generale. Pentru „că nu se atinge de noi, pururea vom avea „dorinți statornice pentru neatărnarea, fericirea și mărirea Confederației, ini din toată inima vom cultiva cu ea legăturile reginei pentru ripviclurile (necălcate) a păcei și a bunei „armonii, totul, după cum primimu cu plăcere asigurările ce cuprinde în privirea a„ceasta scrisoarea de încunoștiințare.” „Între aceasta, apoi rugămu ne cel Prea „Înaltu.” 8.8. & (Gaz. Împărț. Germane.) Noutățile sosite din Siriea îmfățioșază paza ca fiindu în prada unii mari desorganizații. Drumurile săntu presurate cu hoți, și nu fără primejdie poate cineva trimete mărfuri de la țărmul Mării, in lăuntrul pit. „de curte prezidențiială. „sincerile noastre felicitări Confederației - Iată testul acuzatu a hotărirei adoptată în 23 Avgustu de Dieta germanică atingătoare de libertatea tiparului: „Adunarea însărcinează pe comisiea politică rănduită la 10 Iulie de confederațiea din Dresda de ai propune că nu mai în grabă va putea dispozițiile generale spre a împedeca abuzul libertăței tipariului, și îndeamnă pe guvernămăntele federale chiar și înaintea promulgărei (publicărei) acestor dispoziții, a ntrebuința toate mijloacele legale pentru a suprima plurnalele și scrieorile periodice ce aru urmări scopuri, ateiste, socialiste și comuniste, și amu ținti la resturnarea monarhiei. Culpașii voru fi pe Ea îi îndeamnă a întrebuința toate mijloacele legale în această privire.” ((Jurnalul de Francfortul) depsiți. Noi îmfățioșămu Franțiea. Nerăbdarea au eleaniști zeloși nu poate a se pleca pretențiilor politicie a șefilor de partidă. mirii înmuritori de făptuiescu subu direcțiea nevăzută a D. Ghiersu lu judecatu de neaparatu ca să lasă opiniea publică în neatărnare asupra primirii sau neprimirii candidăției Tactica aceasta se pare că nu au fostu după gustul tuturora, și însemnatu număru de oamini devotați ramurii șezină a Barbonilor voru să fie cu de prințului de Joapvilu. săvârșire hotăriți asupra plecărilor personale a chiaru însuși prințului. Într' unu cuvăntu ei voiescu să înlăture toate vorbile SDUI. Ce vestește clară pornirea spre Angliea a unei Deputații compusă din neguțitori și din manufactori, care au să se ducă dreptu la Prințul și ai înfățoșa oficialii de a primi să fie candidatu la alegerile genera Progretul acesta are a fi pusu se crede încă le din 1852, în lucrare cătu decurăndu, că pe la 24 Sept. va pleca Deputațiea politică, hotărirea aceasta au datu prilejula o mulțime de vuiete, unile mai mari de cătu altele. Ori și cum toții au dreptate de a cugeta, aceia ce'i cam adevăratu că opiniea generală se pleacă crede ca de adevărată primirea candidaturei prezedenției a fiiului fostului Rege Ludovicu Filipi. Propunerea aceasta este socotită în publicu ca unu ce foarte de siguru: nime nu se mai îndoiește, și pe lăngă acestea ar fi cu anevoie de a se arăta necrezători în fața adeveririlor celor mai pozitive a acelora ce înfățioșază spre sprijinirea spusei lor dovezi aseminea cu aceia ce își comunicau astăzi la Adunare. Se vorbea dn unu răvașu scrisu de la Londra de unu personaju politicu și adresatu unui reprezentantu al poporului. În răvașul acesta, iscălitul adeverea că aru oi auzitu cuprințului Mioanvilu: „pe strămutată, „tere de a mă retrage îndărăptu; „mea imtreagă ce invoiește de a mă sili „să priimescu unu progretu coptu în mintea „Hotărirea mea este „tămplă moartea Regelui părintelui meu, vintele aceste eșindu din gura chiaru a însuși acum nu amu mai multă pufamiliea „mea chiaru din cele întăi zile cănduse în Oaaru și acestea spuse, însă cu est D S 5 monumente ka aceste din află guimănele sf. părinți, astăzi în biserică săntu netede, curate, din ele nu poartă primu semnu amintitoriu al trecutului, pe dănsele cu durere le putemu ori căndu privi, văzindu că prin alor așternătură lulie s'au făcutu nevăzute marmurile seculare, marmurile cele pline de inscripții. Mă aflamu la ușa bisericei în sara sfințirei case, căndu trei persoane de lăngă mine ce întrebau una pe alta fără ca să poată respunde undei mormăntul lui Vasilie Vodă, amu simțitu o lacrimă de sănge picată în inimă, ș'amu pri Bisé din a dreaptă mea mormăntul îndositu de strane unde ns scănteen macar o singură candelă. Cimitiriile ctitorilor mi ale multor domnitori astăzi s'au schimbatu în dulapuri, de mi cu adevăratu multu mai sine întocmite mi zugrăvite, de cătu era subu părinții egumeni procatorii. Mulțimea aurului acopere în adevăru de strălucire. Altariul, coloanele gotice și brăele din acestu templu, zugrăvitura cea nouă însă au îmbroboditu cu unu vălu nici de cum artisticu frescurile acele bizantine ale bisericei cf. Trierarhi ce purtau în sine de nu alta, cel puținu meritul anticităței lor. 2) să nu fugimu eplapiomilor părinți de luminile sfintelor scripturi care poartă adevărata viață în sine, se întemeeau școli bisericești și monahicești ne săntemu patori unii ale întreține mine care pentru ca să dărămămu Dicasterii...., npimime în hrisoave condiții de a ține sconală de monaxil țara noastră care se Marmurise așterpute însă nici una iară după ce trece viforul și foica te uitămu! Nemuritoriul Petru Movilă nu au făcutu așa. în monastirea Pecersca și în monastirea Bratechi se află școli pănă în zilele noastre, din care se respăndește lumina Dumnezeească în toată Biserica Ortodocsă. Așa părinților,istoriea și Patriea mulțumește și laudă faptele cele bune, și lapin nime nu'i poate fmuia căndu să tănguește despre al s 381 Es ce ME de la ce au luatu multu .. și D. Gusti. a DE LA PARIS LA ATENA PARTEA ĂNTĂIA AHIN. Băile Turcești. Parga pașa muri, Roțaris s'au După ce amu văzutu pavilonul unde amu vrutu să vizitămu monastirea unde fostu apăratu. Luntrașul nostru nu conduse. Monastirea Sotiru este cea mai mică din căte se află în insulă, și nu are de cătu trei călugări de serviciu. La tragerea clogoțiiului de cătră conductorul nostru, unul dintre ei alergă, nu deschise poarta și nu zise măltinește, zilei, și soarele sfecle colorate, mini de cum perdele roșii, nici decum draperii care cedee acestui templu misteriul acel religiosu de prin bisericile noastre din apusa. Acesta era templul întăilor părste a Bisericei, templu săracu, unde ochiul nu vede de cătumuri goli. | 1— Ave, fratres! (binecuvintează frate) — Ave, fratere respinseremunii. Acesta ave fratres era pentru minttea agatelui Morando, pe care călugărul îl cunoștea. rpprațtate staliano? (vorbiți italienește) zise acesta din urmă călugărului. vane (sine) respinse călugărul, italienește dacă dorimu a vizita biserica și monastirea. Fără de îndoeală respinse abatele Morandu. |raclisu micu al căruea plafon duce razămă ne optu colonițe în frize, doue frescuri rele ce înfățoșau martirizarea săntului Hrisostomu mi Masacrairea (tăerea) pruncilor; mobilarea era din căteva bance frății de lemnu, și altariul din petre grosui coplite. Patru ferestre vărău lumina Călugărului întroduse în biserică, ce i unu pain sfărșiti, nici de cum înaurea murii c'o roză strălucită. mi în care acestu soare scănteetoriu al Greciei, vărsăndu undele sale de lumină, singuru porbin , mărirea lui Dumnezeu ce se adorează în el Pe amuriu, între două scăndurițe se aflau și nu întrebă ornamentele se alcătuiau din |