Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-09-27 / nr. 26
5n”” Iașii și ținuturi. Prețul ne unu am 75 lei. - - mece luni 40 —— înși științerilor ne mă rându este 25 parale. Astă sone esă Lunea mi Goiea cu ose suplemente in 8, pe fiecare lună. Anul II. Abonamentul. Se face în Iași, la Redacțiea în Tipografie a Buciumului Romanu la ținuturi pe la Domnii Profesori, și în București la librerica D. Ioanidi, cu prețu de doi galbini și unu Ivanțigu pe anu.tezaur Le MO.DAPINEA. Ocna. 16 Sept. Aujourd'hui a eu lieu l'ouverture solennelle du nouvel hôpital de notre ville, en présence des employés de cet établissement etdu publie réuni ainsi que de Mr le Ranagnic Basile Codrenesco, curateur de lhôpital, qui a déployé une soilicitude toute particulière pour Ja dotation des effets nécessaires, ainsi que pour la promple ouverture eg E. T. Ocnii 16. Cent. Astăzi s'au fă- Cristianiea, comtatu din Baltimora, în urma cum Solene la deschiderea noului Ospitalu din acestu tărgu în ființa amploiaților acestui institutu și a publicului adunatu cum unei încercări făcute de a elibera sclavii fugitivi. Negrii in numeru de o sută, au slobozitu focu asupra albilor, au ucisu doi a D. Pa ar Vasilie Codrenescul Epitropuli au rănitu șepte, din care unul de moara cestui Ospitalu care cu toată rîvna și sirguința îngrijăndu pentru efectele trebuitoare au grăbitu alui deschidere și punere in activitate.te. din Cristilnicanu Cei doi morți săntu cei mai din urmă proprietari de fugari. Locuitorii cei albi iint s'au amestecatu spre a stinge neorăndueala. - Dumerul reprezentanților ce s'au întorsu de prin departamente pănă acum în Parisu este peste dose sute. - Cercetările complotului franțezo-germanu descoperitu în api ce facu cu energie. Complotul ce pare a și fi luatu mari intinderi, căci ura restuiri și cercetări noue de case mai pe fiecare zi. Jereșalul Narvaețu au părăsitu Parisul in 26 Cent.— În privirea prezidenției totu numai cei doi candidați Lui Napoleonu și principele Joanvil figurează, partizile însă nu ce înțelegu. Dem crații pănă acașa lotu nu ș'au rostitu candidatul lor. Se vorbea în 27 Sept. foarte multu la Parisu despre o anucare de arme de cătră demagogi... in 22 Fevr. sau în 28 mais 1852. Această tulburare prezisă și ficsată în anume zi cu cinci sau optu luni mai painte, pu ce pre pare a îngriji publicul, dară din contra este unume de totu ridicul. - scimbare mare în personalul ă prefecturilor și a subprefecturilor se zice că are a urma cătu de curăndu. Cercările de ucideri în Roma încă nu încetează. Corespondența de la Roma în de Legeburgu că data din 10 Cent. vorbește ca de o faptă mai adevărată despre o apropietă schimbare a ministeriului papalu În care Monsenioru Maricini s'aru face canpalariul vistieriei; D. Gali ministru de comerțu și al lucrărilor publice, Monsenior Revista Rriitea În Aüctpiea monopolul silitrei s'au ridicatu. Brestea au perdutu, în floarea vrăstei, pe unul din cei mai însemnați ai sei funcționari. D. Generalu Serghie Chirilesu, prezedentul camerei finanților, frate cu ministrul Dominiilor impărătești, au fostu și în principate Plenipotentu și cu ministrul rusescu de la Parisu. MN Doăletinul de Parisu cuprinde: Se adiverește că cerirea făcută de puterile cele mari ale Nordului spre a chema lun prea aminte a Lordului Palmerstonn asupra pasurilor refuțților la Londra, mi asupra trebuinței neapărate de a ce pune unu capătu, aru fi aputu de rezultatu hotăritoriu făgăduința făcută de cabinetul Marei Britanie de a privighea asocirațiile, Aarăns persoanele. - Noutațile de la Nev-loscu din 13 Count. zicu că o tulburare cumplită au urmatu la Pepteni ministru din năuntru mi de poliție. - Curieriul mercantilu zice că una din cele întăi cvestii cu care oamenile sardine au a se ocupa, este progretul de legea comunală al căreia scopu va fi de a da o mai mare desvălire și neatărnare autorităței comunale, de a încredința alegerei poporane ale burgmaistrului și de a întroduce oarecare reforme privitoare siguranției publice și gvardei paționale. În cășunile de la Marengo voru resuna tonurile sardine la manevrele cele mari ce se pregătescu acolo, unde regele va fi față, totu în acel timpu cănduși dincolo de Tecinu tunul austrieanu va resuna în tabăra de la Soma. Operațiile electorale din Belgica s'au Începutu în 27 Cent, la 9 oare de dimineața. Rezultatul respunde în totul speranților candidații A- adevăraților amici ai țeii, soțiației liberare și ai Unioanei Constituționale au căștigatu c'o magioritate însămnătoare, cu toate opintirile cele neaszile a protivnicilor. Preoțimea au giucatu unu rolu însemnătoriu vrăndu a îndiura în unile provinții asupra țaranilor alegători, însă li fu în zădaru. Împăratul Austriei au numitu ne principele Windesgrei de gubernatoru civilu și militaru al Bohemei -Gvardiea națională din Praga s'au desarmatu încredinținduni armele autorităței guvernului. Inelul subumarinu între Duvro mi Cale (Englitera wi Franțiea) si pusu; curentul electricu trece bine; toate facu a crede că succesul va fi completu. Curtea Romei în mai multe rănduri s'au încercatu zădarnicu de a statornici în Hamburgu metropoliea Nordului, unu scaunu episcopalu. Aceste încercări totudeauna au întimpinatu cu statornicie improtiviri nu numai din partea Senatului de acolo, a clerului dară chiaru și din partea princi- luteranu. Leme _ = FOILETONUL ZIMEONDIAI JIRE AN biserica sfinților trei șrapri. Ka ce ne facemi datorie a unor gurnaliți încă din 3. sept. anu atinsu ceva despre sfințirea bisericei Sf.Trierarhi din Iași. Fiindu însă că contemplarea sau cugetarea într'unu asemene celebru și gloriosu templu, unicu în feliul din patriea noastră au ațițatu simțimentul religiosu și parționalu al compatrioților și concetețărilor nostri pănă la a ni reporta privirile, destinzindune ne fluviul timpului tinsă, mai înavuțită'a fi de prisosu pitriei, la o stare mai de propășire, de în religiozitate, luminarea seșinilor noștri și de striptismu, credemu că viațta Mitropolitului și învățatului Petru Movila a Neamțului la 1844, în cartea întitulată Mărturisirea Optodokos, Ka uni cens pumn că cuprinde strelucite împățături, instituții folositoare și portrete de ale stremoșilor noștri celor virani și sfinți, și care unescu mai toate elementele de credincosu lui Dumnezeu, de credincioșu Patriei sau cu alte cuvinte de Eroi ai Nației, dară încă, ce vedemi o listă de odoarele mi ai Biserecei și în duha Monastire a binefaceri, cita în curăndu tipărită în înnaruri. apticele acestui sf. Lăcașu, care ne cătu știmu ar face, nici că ce mai potu afla! Noi ne adresămu pile săntu stigmate cu inscripții istorice misim cătră toți părinții bisericilor noastre, fără oseboluri paționale. Aceste depozite sacre, săntu săbire de nație, în a cărora disposiții ce află niște sate numit Sf. altariu, iară nu în arbitraritatea părin- asemene odoare, iară mai cu samă la părinții veților ale cărora vărste și administrații săntu meniți de la sfintele locuri din posti ce alcătuescu totulă eșmntaște. Înstreinarea sau prefacerea acestora o odată și majoriatea acestui cleru. (*) Pe lăngă aceea doare este unu pacaiu, unu pacaiu naționalu; de și că au mai multe de aceste antichități în alor pa cu durere s'au văzutu prefăcănduse de mai mulți totu odată au de esemplu pe confrații lor runți egumeni subu cuvăntu că nu'su de mods odoa din goșu, cum păstrează cu scumpătate nișe aserele și zidirile,sfințeniea și anticvititea nu ceru mene lucruri, nie asemene tezaure! Apoi fiindu ‘mode. Așa de exemplu în această Cf. Monastire că monastirile în cele mai barbare timpuri au font ce mai vădu candilele cele antice ale lui Vaslu asilul muzelor, aru fi pre tristu ka tocma în silie Vodă, și mai cu samă cele p trei candele de zilele noastre să ce vadă prin ele vandalismul puru mapsivu ce sta apinate dinaintea icoanei sfin La aceste noi nu ficemu nici unu felu de încheeriților Trierarhi. Oare mai aflăse, lingurile, cuțitele, menitu să le facă publicul patriei. De avemu însă furculițele și paharele cele de argintu suflate cu a zice ceva, aceasta aru fi o rugăciune îndoită un aniu, paharul acel mare a lui Vasilie Vodă, purtătoare mai de ne spune isporită din sentimentul creștinu unite de inscripții. Nu știmu dacă ele în numeru deși naționala, adică, plini mai împodobescu mesele cele bogate, la care 1) ca sfinții părinți să binevoiască a respecta se închina cu ele în fericita amintire a ctitorului mormintele glorioșilor și sfinților stremoși cu acestui Dumnezeescu monumentu, care nu lipsescu cu țării ce le acopere! Ea nu este scumpă în multe - dată poplele și portretele cele cusute cu priviri, arătu precurioșiilor case Ka epitropi avepăărgăritariu, lacrime de curățenie mi de sfințenie zilor, cătu și nouă strenepoților lor.. căci ue unde se află? ce vomu zice? trecutau oare mai binr zice despre petrele epitafice a ctitorilor aginile Patriei căreia erau consfințite, văzutuleau unde cestei monastiri ce s'au ridicatu cu totul, unde săntule Dunărei plutindu peste ele spre a nu ce mai ele? oare depozitatus'au aiure spre păstrare mi întoarce? Eu ns voescu a crede aceasta, însă nu în locul senirei lor? Unde este pentru resine este ce nu perdeau lucruri care cu credință numitului Dediu, ne zăcea mintea icoanei Mariei Doms'au pastratu de seculi mi au ajunsu pănă în zilele pului din narctică? ne vomu zice despre mai multe noastre! aceste, perdute odată, nici că să mai potu” (*) Ai