Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)

1851-10-18 / nr. 32

N °. 32. Apronamentu. - Iașii mi ținuturi: Prieșul ne unu anu 75 lei. - - șese luni 40 - --înființerilor pe unu rându este 25 parale. Astă sonc esă Lunea și Golea cu N svanțigu pe anu. doue suplemente in 8. pe fie­care lună. anu Asd cr A­n­­u . 7. n 18 Octomntie 18­­ Abonamenturi. Ce face în Iași, la Redacțiea în i­­pografiea Buciumului Romanu la ținuturi pe la Domnii Profesori, mi în București la libreriea D. Ioa­­nidi, cu prețu de doi galbini și unu Anși II. Iașii. MOLDAPVIEA­ cepelui Domnitopis, prin ofisu domnescu s'au înaintitu la Rangu de Coloneli. Jassy Niapnai et Georges Stourdza, aides-de - cantp, nu ce potu uni încă de 8. A. S. le Prince Régnant, par office rghin­­cier, viennent d'être promus au rang de Co- Ionei. -pen3.. B7 777 -.- = D -. 2 5 Revista Roliiia. Giurnalul de Sa an-Petersburgu publică o deciziune a consiliului miniștrilor sfințită de M. S. împeratorul, ce încuviințază cu oa­­re­care condiții transportul productorilor rusești din porturile Mărei Negre în por­­turile mărei Baltice.­­ Ministeriul franțez a chematu în sinul Co­­misiunei de permanență au spusu aceia ce încă nu se știa, că adică pricina neînțăle­­gerei între ei și Prezidentu era legea din 31 Maiu. Ei au anunțatu afară de aceasta că tulburările de la Șaru se aflau deplinu liniștite și că se erau trupe îndestule pen­­tru a împedeca ori­ce repoiie a lor. Du­­pă aceea retrogănduse siniștrii, comisiunea au decidatu in unanimitate, că nu era de ne­­voe de a chema Adunarea mai nainte de ter­­minul ce i s'au datu. - În Mesagiul Pre­­zidentului ce are a'l supune Adunărei pro­­punerea desființărei legei din 31 Maiu es­­te nestrămutată, incă nu pentru celelalte pon­­turi declară a se ține de politica magiori­­tăței. - Partida stăngă se pare a nu fi nici de­cum plecată de a da Prezidentului ceva în schimbu pentru despiințirea legei din 31 Mai. Ministeriul încă nu e a­­lesu. Totu se crede despre o înpăciu­­­­ire intre ma­ioritatea Adunărei și Prezi­­plina reorganizat- După cele mai din urmă noutăți D­-lor Maiorii Constantin Văr­­deațu­ Savu și Iorgu Sturza, Miotanți al. C. Vin Bilot pu ce putu înțălege cu Preziden­ care scopu o va duce la Verona­­repta ce anunțase, va fi însărcinatu cu de­­a armiei toscane, pentru Depar­­tamentul trebi­­tor din afară de aseminea se va desf­ința, și Toscana în viitorime va fi reprezentată pe la curțile streine de cătră agenți austrieni, tul în alcătuirea sim­eteriului. D. €­inard și Gudșo aru fi fosti chiemați pentru a alcă­­tui unu șipnisteriu. Messieurs les Majors Constantin­ pe Giurpalele și Corespondențile germane espre mai multa sau După o scrisoare adresată din Egipntu au șai puțina adeverire pe care Dieta l'aru fi făcutu la nota Lor­­­­dgului Palmerstopu ati­ătoare de scrisorile D. Gladetonu.­­ Totu aceste ne'nțălogiri asupra crizei , la gintipia0p regești au re­vine. lui Sen­ani, Timesu, Abas-Pașa au scrisu sultanu­lui cerui autorizație de a face drumul de feru de la Alesandriea la Cairo. Perșii au apurutu posesiea Heratului pu­­e din Hanovera, și năndu unu garnizoni de 12000 de oamini. pa­legelor organice. Turciea. Constantinopoli. O scrisoare și a tevțetelor Vitelul după care de la Constantinopoli din 25 Cent publică regele s'aru rosti într'unu înțălesu liberal în Porningu-Heraldu din 12 Oct. amănunți­­centru reforme, din nou ce întărește.­­ 7. șile următoare a­ ciocnirei urmate la de Lugsburgu încredințază că Austriea și Vanu între Armeni și Turii. Prusiel de siguru au formulatu în ședința „Parcii in mare numeru, la sunetul clo­ Dietei germanice din 11 Octom. propunerea potelor ce chiemau pe credincioși, au nănă­­lor țintitoare de a statornici o noliție cen­­situ în biserică și au maltratatu pe preoți.­­pari a Confederației; propunerea s'au tri­­spa, fiindu mai numeroși, au împrăștietu misu în sinul unei comisiuni alcătuită din pe creștini; stăpăni pe biserică, ei au re­­plens potențiarii Austriei, Prusiei, Saciei, He­­sturnatu clopotele mi au sfărămatu vagele sei Electorale și a Meclemburgului. sănte. Creștinii, înarmănduse, s'au întorsu — Ce încredințază că reprezentantul Au­ iarăși.­ Trupele subu comanda avi Ziveru­striei din Londra aru fi căpătatu poftă din Aga sosiră acolo. În locu de a pune mă­­partea guvernului său de a face unu vocaj na ne acei mai peplogi au datu RE baionetele de plăcere afară de Engh­tera, pe cătu timpu în creștini și iau împrăștietu omorăndule va petrece Coșulu în această regie, mulți olmini. Pradă nu au urmatu de și — Din toate scimbările ministeriului 6 Curzii alergară din toate părțile. Însă ei dinu numai D. Gogia ministrul împărăștri au făcutu eccesuri in satele învecinate de publice au eșu­u, după dimisiunea c'au dat'o Vanu. Consiliul miniștrilor au hotăritu Ka în 44 Oct. wi care ce primi de rege, în lo.­­ Tomet [UNK]-Ham­­a, comisariul Anatoliei, să­te­cul lui se însampă de următoriu D. Lui Fa­ ducă să facă cercetare. Colone­lul coman­­zini directorul JL Resorgimento.­­ Pourieriul dantu al trupelor s­au arestatu. El are să mercantil din Genua, primi de la Flore­nta d­e dusu înaintea marelui consil­u de giusti­­poutăți însămnate, după care și m­eteriul ție pentru că au condusu oaminii sei în con­­de reebelu s'aru fi suprimatu în Toescana mi­tra creștinilor. Guv­rnatorul de la Vanu atribuțiile sale a [UNK] a trete la departamentul este asemine compromitatu. Sir Straforda de finanțe. Generalul italiano Ferari din Caningu îndeamnă tare pe Poartă a adopta­­t serviciul Austriei a căruia sosire în­tle­ măsuri spre a înlătura returnarea unor­a­ 23 .­­.­­ - FOILETONUL ZIMBRULUI DIN PARADISUL PERDUT. El se înălța la uepispi, și se păzia sunînd Mii de harpe­ armonioase, universul încîntînd. Apa, aerul, pămintul, atunci s'au însuflețit (Dar tu quai aduci aminte, căci atunci le-ai auzit); Ceriurile cum mi toate stelele au resunat; Constelațiuni, planete, toate 'n calea lor au stat, ca s' asculte mi să vadă cum la ceriuri se 'pălta Dumnezeu cu a sa pompă. Tot­odată și chinta: „pă deschidemi, vă deschideți, porți eterne, porți cerești! „Vă deschideți ca să intre, cu-ai sei pași Dumnezeiști, „Creatoriul acel mire ue se 'ptoarce lăudat „După ce o lume 'ntreagă 'n șese zile a lucratu! „Vă deschideți de acuma, vă deschideți dese ori; „Căci adese ori lăcașul celor mai drepți muritori „Cercetar­ea fi de Domnul Dumnezeul cel ceresc: „Vor fi sine păzuți drepții de ochiul Dumnezeesc, „Și prin îngeri va trimite acolo ertarea sa.” Acest­ feliu diviza cortegiul glorios find se­­ nălța:­­Ear Cuvintul pintre ceriuri (care și-au deschis sunind­ele sale porți de asp), urmă calea sa sperind Drept la rasa cea eternă, l'al lui Dumnezeu palat; Era drumul larg și vesel tot de stele presărat. Tot de stele ca acele care noaptea strălucesc; Calea­ robilor de mie, căci ne dinsa licuresc; Calea­ laptelui le știe, căci din ele­­ și-a făcut priu împestrițat de stele.. și tu ști, căci le-ai văzut. Dar preste Eden acuma umbrele se întindea Și a-șeptea 'ntunecare universul cuprindea­ Crepusculul pi pe umbre înotînd la răsărit Venus să anunțe lumei cum că noaptea a venit. Pre înaltul sîntul munte, care este 'neungiurat Tot de fulgere și umbre, munte fics și nemișcat, Munte sacru unde șede tot­deauna Dumnezeu, Acolo veni să șadă Fiiul lăngă Tatăl seu. La creațiunea lumei și el fuse nevăzut Lîngă Tatăl în tot timpul căt făcu ce a făcut, Căci ast­fel cu Omniprezența are privilegiu ceresc. În replos atunci Domnul, cu cuvînt Dumnezeesc Zioa­ a șaptea a văzut'o și o a santificat. Pentru că de al seu lucru atunci s'a repausat. Însă în tăcere sacră totuși nu se măștini; Harpa nu 'ncetă să lucre, lira nu se umili; Alăuta, și timbanul, și organele cerești, Cu-ale lor coarde de aur și cu ceruri înge­re și, Nu înceta de a produce dulci acorduri ș armonii Și acele mai sonoare deliroase melodii. Lakosi munte între nouri de profume u­ ascundea Căci tumietori de aur în tot locul tămiea. Certurile ș u nive­rsul au chntat crearea lor. Lucrul tot de șase zile astfeliu a cîntat în Kop: „PMari sunt lucrurile tale, lehova! puterea ta Mașr­ini n'are! nici o minte nu te poate măsura:

Next