Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)
1851-10-25 / nr. 34
== Abonamentu. Prețul ne . Joi in 25 Oktomvrie 1851. Anul IE Iașii mi ginstipi: unu anu 795 lei pese luni 40 - --înființerilor pe unu rându este 25 parale. Astă sone esă Lunea și Golea cu doue suplemente in 8, pe fiecare lună. PIUNCUL. Abonamentul. Se face în Iași, la Redacțiea în Tipografie a Buciumului Romanu la ținuturi pe la Domnii Profesori, și în București la libreriea D. Ioanidi, cu prețu de doi galbini și unu Ivanțigu pe anu.G = MOLDA VIEA. Iașii. M. S. Împăratul Austriei au binevoitu a hărăzi Crucea de auru lungi mertu D.-case Gheorgie Haspașu, șefu Secției I din Departe din Năuptru. Mumirile grănite în funcțiile ramului judecătorescu, de la 8 Iunie noas aa 12 Septemvrie apul curgător. D. Alecu Grigoriu, s'au trecutu de la îndatorirea de prezidentu, ce are în giudecătoriea pănutului Neamțu, la aseminea s îndatorire în giudecătoriea de Iași Secțiea 1. D. Ana Grigorie Balș, s'au rănduitu Prezidentu giudecătoriei pănuțului Neamțu, D. Caminar, Sandulachi Dodescu, s'au rănduitu Candidatu provizoriicu la giudecătoriea ținut. Iașii Secțiea a 2. D. Pitar Gheorghie Platon, s'au trecutu de la îndatorirea de Advocatu supușilor giudecăței criminale, la acea de mădularu în tribunalul criminalu, în locul ce s'au ocupatu de D. Caminar Nicolai Ghica. D Mihai Dunca, s'au numitu Advocatu supușilor giudecăței la tribunalul criminalicescu. D. Aga Alecu Donici, s'au trecutu de la îndatorirea de mădulariu Divanului de Apel, la numirea de Prezidentu in acela an întăriturilor din nou înființatu. - D. Spatr. Iancu Cațichi, s'au trecutu de la îndatorirea de mădulariu Divanului de Apel, în acela ax întăriturilor-- D. Sard. Dimitrie Grigoriu, s'au trecutu din îndatorirea ce ane de Candidatu în Divanul Domnescu, la îndatorirea de mădulariu în Divanul de întărituri. D.Iorgu Hirapa, s'au înaintatu de la funcțiea de Candidatu în Divanul de Apel, la acea de mădulariu în Divanul întăriturilor. D. Scarlatu Mavroepe, s'au înaintitu de la îndatorirea de Candidatu ce au avutu in, Divanul Domnescu, la îndatorirea de mădulariu în Divanul întăriturilor. D. Petru Ctepian, s'au înaintatu de la îndatorirea de șef Secției a ȘI, aa Divanului de Apel, an | | | | îndatorirea de Directoru canfileriei Divanului întăriturilor. D. Spatariul Costachi Paladi, s'au înaintatu de la îndatorirea de Candidatu aa Divanului de Apel la acea de mădulariu. - D. Aleco Ruso asemine s'au înaintatu de la îndatorirea de Candidatu în Divanul de Apel la îndatorirea de mădulariu în acelaș Divan. - D. Petrachi Manu, s'au numitu mădular în Divanul de Apel în locul ce era vacantu. - D. Lascar Radu, s'au numitu Asesoru la pgiudecătoriea de Neamțu, in locul de s'au fostu ocupatu de Șard. Nicolai Costantinov dpa. D. Camnar. Ioan Soroceanu, s'au rănduitu Candidatu la giudecătoriea de Iași Secțiea 2 în locul ce au fostu ocupatu, de Sard. Panaite Malcoci. - D. Aga Gheorghie Hermeziu, s'au rănduitu Candidatu in Domnescul Divan, în locul de ce găsia vacantu. - D. Sard. Ioan Scorpan, s rănduitu Asesoru la prudecătoriea țănutului Iași Secțiea a 2-a în locul ce s'au ocupatu de Dlui Iancu Negruți. D. Enachi Crupenschi, s'au numitu Asesoru giudecătoriei țăputului Putnei, în locul ce s'au fostu ocupatu de Spatr. Costachi Lupu. țara Românească. Buletinul Oficialu No. 89 cuprinde următoriul Ofisu catra Sfatul Luministrativu. Văzăndu raportul Rorniciei orașului de la 20 Avgustu 1851 No. 3624; Luăndu in băgare de seamă jurnalul Contului Administrativu estraordinaru de la 6. Septemvrie 1851, ce ni s'au supusu pe lăngă raportul Departamentului din Năuntru No. 9201; Poruncimu cele următoare: t Proistoșii voru fi de astăzi în numeru Amba de douezeci și patru, care trebue să aibă Doe pe oșile sosite la Parisu de la calitățile următoare: Vrăsta de 30 ani in oști franțeză din Constantinopoli, spunu că susu, așezatu în principatu cel puținu de nențălegerea pentru locurile cœinte ece aani, măndu proprietate nemișcătoare și de pusu la cale, într'unu chipu împărentă locală, s'au unu capitalu cunoscutu prin ciuitoriu, și Rusiea aru fi mai lăsatu din s'au vr'o întreprindere aici de vr'unu negoțu sau industrie, și însfărșitu știință de scrisu și cetitu deslușitu. 2 ° Enoriașii israeliți ce voru aduna in sinagogile și casele lor de rugăciune, însă în numeru nu mai puținu de optuzeci, mi voru alege dintre dănșii căte zece alegăori de fiecare sinagogă, și căte cinci de fiecare casă de rugăciune. Această alegere ce va face ca toate cinarogile și casele de rugăciune într'aceeași zi și aceeași oară, ce se va în cunoștiința de Vorniciea orașului. 3” Alegătorii, în zioa și oara prescrisă de Vorniciea orașului, se voru aduna subu vornicului orașului, sau a unui amploiatu al Vorniciei, și se voru îndeletnici întru alegerea a 24 proistoși. Potu într'aceeași zi, aleșii proistoși, subu prezidențiea vornicului orașului, voru alege pe starosti, pe hahamu și pe șese aleși din cei ce voru avea calitățile cerute, și se voru privi mai vrednici de credința obaștiei. 4% Ce va alcătui din vreme listă de toți cei cu calități de a fi proistoși. Această listă bine verifiată, se va depune la Vorniciea orașului. Afară de aceste de mai susu modificații, se va păzi despre celelelte, rânduiala și dispozițiile jurnalului și anul 1843, cu cea mai mare esactitate. Departamentul din păuntru va aduce la îndeplinire acestu Ofisu Domnescu. Cristi Rolitis - -8- - a - s-s- FOILETONUL ZIMBRULUI TEATRUL MOLDOVEANU ÎN BUUCUREȚI. Dle Redactoru al Zimbrului. Aui fi auzitu poate impresiunea de a lăsatu în inimile tuturoru Romăniloru din capitala noastră trupa frațiloru noștri Moldoveni, apliudele cu cari s'a primitu ingenioasele piese originale, cari prin baterea vițiurilor și linerulu condeiu ce le caratterisa, împlinea dublulu opgedu alu artei teatrale, adică, prin amulare, baterea unui vițiu sau ardicarea unei virtuți. E de prisosu avă spune via simpatie și aprobare ce s'a datu Dlui Millo la apariția D.le în publicu. Amu aplaudatu cu entusiasmu pe acestu artistu Romănu ce unește așa de bine întreitulu caracteru alu unui bunu actoru, adică, talentul, desvoltarea și onoarea. Nu voiu, domnulu meu, mă întinde multu în laude vane sau într'o critică minuțioasă a fie cărei piese suua fie-cărei persoane, timpul mi epațiul mă împedicu poate. Aceasta ap semăna prea multu personalu, și eu aș vrea să ia [UNK] teatrulu Moldoveanu, la noi, într'upu compectu generalu arătăndu'i cu cea mai mare impertialitate bunurile mi detinge amorulu propriu animului, ci din contra, fiindusei arte, cari caută amusarea în teatru, nu însă unu bine național, ori ce persoană giudiioasă va acea amusare vulgară numai spre a se desfăta, ci trage consecințile folositoare ce resultă din a aceea care provine dintr'unu sintimentu nobilu, dinvătarea adevărului curatu, zisu fără nici o patimă ti'o satisfacțiune internă, aceea care o simțimu făci numai din scopul utilității comune. La această căndu binele, practicăndu virtutea, văzăndu vinotrebue asemenea să contribue buna voință și vincența relunită sau vidulu biciuitu, satiratu, resparcialitatea ue BU caracterisă jurnalulu, spre a daturnată, mi toată partea coruptă sau ridicolă a soacestei epistole unu locu în foiletonul Dor. Ci aiutații arătată c ca în normă în fața unui publicu guru fiindu că nu veți da nici o altă interpreta pumerosu. O mare parte din aceste condițiuni le țiune acestui articolu, de catu adevăratulu său db- a împlinitu scena Moldoveană cu destulă demnitate. jentu, amu cutezatu, Domnule, a vi-lu adresa di- Mai rămănu încă căte-va punte cari trebuescu efectesasinate cu mai multă scrupulositate. Crezu că unu Mai nainte de a intra în ori-ce critică, vă a repede conspectu asupra originei mi folosului arnunțut, Domnule, că eu as consideru teatrulu Moltei teatrale, ne amu duce mai bine în fundulu cedoveanu din bumreți, nici din puntulu de vedere stimei, și ne ar pune pe unu terenu mai puținu aalu acelloru oameni a căroru susceptibilitate le- alunecosu spre a considera lucrulu cu mai multă aattinge prea lesne scena, nici din alu acellora cari curateță, ni voru să vază într'o piesă teatrală de că tu nu- Este știutu că origina artei teatrale provine din mai o amulare, o petrecere, unu cegiuni, domnu Grecia. Tragedia mi comedia s'au cultivatu de Greci, le, eu îlu consideru din puntulu de vedere alu adpama și vodivilulu sunt o producțiune a timpilor cellora, cari, mai nainte de toate, caută într'o ni moterni În Atena, centrulu luminiloru mi desesă unu scopu moralu-înțelegânduse chiareubt fer-voltării grecești, s'au addusu la cellu mai înaltu ua comică, care ni e altu ceba de catu satira vie gradu de perfențiune arta teatrală. Pindarea societății, cari voru să vază în teatru nu numai soclu. Euripid au ajunsu acestu puntu culminantu, la o școală a îndreptării năravuriloru, ce încă unu care prea arare ori a pervenitu scena Europeană, eserițiu, unu gimnasiu alu îndreptării și rafină- Armați într'unu pământu de Muse, unde fie-care zii gustului și alu amoarei frumosului, a căror sus- obcesiu le însemna o ființă fantastică. Greciloruceptibilitate se atinge prea lesne, nu prin biciuirea le plăcu a vedea reproduse în miniatură visibilă viituriloru și lașitățiloru, ci prin vorbe puținu tradițiunele loru mistice și fabuloase și enigma fectele, socotindu că printru aceasta nu se Bau delicate, nesuferite gustului modernu, nici frumoaticile loru divinități. La vocea poețiloru loru ue