Zimbrul, 1851-1852 (Anul 2, nr. 1-67)

1851-10-25 / nr. 34

== Abonamentu. Prețul ne . Joi in 25 Oktomvrie 1851. Anul IE Iașii mi ginstipi: unu anu 795 lei­­ pese luni 40 - --înființerilor pe unu rându este 25 parale. Astă sone esă Lunea și Golea cu doue suplemente in 8, pe fie­care lună. PIUNCUL. Abonamentul. Se face în Iași, la Redacțiea în Ti­­pografie a Buciumului Romanu la ținuturi pe la Domnii Profesori, și în București la libreriea D. Ioa­­nidi, cu prețu de doi galbini și unu Ivanțigu pe anu.­­­­­­­­­­G = MOLDA VIEA. Iașii. M. S. Împăratul Austriei au bi­­ne­voitu a hărăzi Crucea de auru lungi mertu D.-case Gheorgie Haspașu, șefu Sec­­ției I din Departe din Năuptru.­­ Mumirile grănite în funcțiile ramului judecătorescu, de la 8 Iunie noas aa 12 Septemvrie apul curgător. D. Alecu Grigoriu, s'au trecutu de la în­­datorirea de prezidentu, ce are în giudecă­­toriea pănutului Neamțu, la aseminea s îndatorire în giudecătoriea de Iași Secți­­ea 1. D. Ana Grigorie Balș, s'au rănduitu Prezidentu giudecătoriei pănuțului Neamțu,­­ D. Caminar, Sandulachi Dodescu, s'au răn­­duitu Candidatu provizoriicu la giudecătoriea ținut. Iașii Secțiea a 2.­­ D. Pitar Gheor­­ghie Platon, s'au trecutu de la îndatorirea de Advocatu supușilor giudecăței criminale, la acea de mădularu în tribunalul criminalu, în locul ce s'au ocupatu de D. Caminar Nico­­lai Ghica. D Mihai Dunca, s'au numitu Advo­­catu supușilor giudecăței la tribunalul cri­­minalicescu.­­ D. Aga Alecu Donici, s'au trecutu de la îndatorirea de mădulariu Diva­­nului de Apel, la numirea de Prezidentu in acela an întăriturilor din nou înființatu. - D. Spatr. Iancu Cațichi, s'au trecutu de la îndatorirea de mădulariu Divanului de Apel, în acela ax întăriturilor-- D. Sard. Dimitrie Grigoriu, s'au trecutu din îndatorirea ce ane de Candidatu în Divanul Domnescu, la îndatorirea de mădulariu în Divanul de întărituri.­­ D.Iorgu Hirapa, s'au înaintatu de la funcțiea de Candidatu în Divanul de Apel, la acea de mădulariu în Divanul întărituri­­lor. D. Scarlatu Mavroepe, s'au înaintitu de la îndatorirea de Candidatu ce au avutu in, Divanul Domnescu, la îndatorirea de mădu­­lariu în Divanul întăriturilor. D. Petru Ctepian, s'au înaintatu de la îndatorirea de șef Secției a ȘI, aa Divanului de Apel, an­­ | | | | îndatorirea de Directoru canfileriei Divanului întăriturilor.­­ D. Spatariul Costachi Paladi, s'au înaintatu de la îndatorirea de Candidatu aa Divanului de Apel la acea de mădulariu. - D. Aleco Ruso asemine s'au înaintatu de la îndatorirea de Candidatu în Divanul de Apel la îndatorirea de mădulariu în acelaș Di­­van. - D. Petrachi Manu, s'au numitu mădu­­lar în Divanul de Apel în locul ce era vacantu. - D. Lascar Radu, s'au numitu Ase­­soru la pgiudecătoriea de Neamțu, in locul de s'au fostu ocupatu de Șard. Nicolai Co­­stantinov d­pa.­ D. Camnar. Ioan Soro­­ceanu, s'au rănduitu Candidatu la giudecătoriea de Iași Secțiea 2 în locul ce au fostu ocupatu, de Sard. Panaite Malcoci. - D. Aga Gheorghie Hermeziu, s'au rănduitu Can­­didatu in Domnescul Divan, în locul de ce găsia vacantu. - D. Sard. Ioan Scorpan, s rănduitu Asesoru la prudecătoriea țănutului Iași Secțiea a 2-a în locul ce s'au ocupatu de Dlui Iancu Negruți.­­ D. Enachi Cru­­penschi, s'au numitu Asesoru giudecătoriei ță­­putului Putnei, în locul ce s'au fostu ocupatu de Spatr. Costachi Lupu. țara­ Românească. Buletinul Ofi­­cialu No. 89 cuprinde următoriul Ofisu ca­­tra Sfatul Luministrativu. Văzăndu raportul Rorniciei orașului de la 20 Avgustu 1851 No. 3624; Luăndu in băgare de seamă jurnalul Con­­tului Administrativu estraordinaru de la 6. Septemvrie 1851, ce ni s'au supusu pe lăn­­gă raportul Departamentului din Năuntru No. 9201; Poruncimu cele următoare: t Proistoșii voru fi de astăzi în numeru Amba­ de doue­zeci și patru, care trebue să aibă Doe pe oșile sosite la Parisu de la calitățile următoare: Vrăsta de 30 ani in oști franțeză din Constantinopoli, spunu că susu, așezatu în principatu cel puținu de ne­nțălegerea pentru locurile cœinte ec­e a­­ani, măndu proprietate nemișcătoare și­­ de pusu la cale, într'unu chipu împă­­rentă locală, s'au unu capitalu cunoscutu prin ciuitoriu, și Rusiea aru fi mai lăsatu din s'au­­ vr'o întreprindere aici de vr'unu negoțu sau industrie, și însfărșitu știință de scrisu și cetitu deslușitu. 2 ° Enoriașii israeliți ce voru aduna in sinagogile și casele lor de rugăciune, în­­să în numeru nu mai puținu de optu­zeci, mi voru alege dintre dănșii căte zece alegă­­ori de fie­care sinagogă, și căte cinci de fie­care casă de rugăciune. Această alegere ce va face ca toate ci­­narogile și casele de­ rugăciune într'aceeași zi și aceeași oară, ce se va în cunoștiința de Vorniciea orașului. 3” Alegătorii, în zioa și oara prescrisă de Vorniciea orașului, se voru aduna subu­­ vornicului orașului, sau a unui amploiatu al Vorniciei, și se voru îndelet­­nici întru alegerea a 24 proistoși. Potu într'aceeași zi, aleșii proistoși, subu prezidențiea vornicului orașului, voru ale­­ge pe starosti, pe hahamu și pe șese aleși din cei ce voru avea calitățile cerute, și se voru privi mai vrednici de credința obaștiei. 4% Ce va alcătui din vreme listă de toți cei cu calități de a fi proistoși. Această listă bine verifiată, se va depu­­ne la Vorniciea orașului. Afară de aceste de mai susu modificații, se va păzi despre celelelte, râ­nduiala și dispozițiile jurnalului și anul 1843, cu cea mai mare esactitate. Departamentul din păuntru va aduce la în­­deplinire acestu Ofisu Domnescu. Cristi Rolitis - -8- - a - s-s- FOILETONUL ZIMBRULUI TEATRUL MOLDOVEANU ÎN BUUCUREȚI. Dle Redactoru al Zimbrului. Aui fi auzitu poate impresiunea de a lăsatu în inimile tuturoru Romăniloru din capitala noastră trupa frațiloru noștri Moldoveni, apliudele cu cari s'a primitu ingenioasele piese originale, cari prin ba­­terea vițiurilor și linerulu condeiu ce le carat­­terisa, împlinea dublulu opged­u alu artei teatrale, adică, prin amulare, baterea unui vițiu sau ardica­­rea unei virtuți. E de prisosu avă spune via sim­­patie și aprobare ce s'a datu Dlui Millo la apa­­riția D.le în publicu. Amu aplaudatu cu entusi­­asmu pe acestu artistu Romănu ce unește așa de bine întreitulu caracteru alu unui bunu actoru, a­­dică, talentul, desvoltarea și onoarea. Nu voiu, domnulu meu, mă întinde multu în laude vane sau într'o critică minuțioasă a fie­ că­­rei piese suua fie-cărei persoane, timpul mi epațiul mă împedicu poate. Aceasta ap semăna prea multu personalu, și eu aș vrea să ia [UNK] teatrulu Moldo­­veanu, la noi, într'upu com­pectu generalu arătăn­­du'i cu cea mai mare impertialitate bunurile mi de­­tinge amorulu propriu animului, ci din contra, fiindu­­­sei arte, cari caută amusarea în teatru, nu însă unu bine național, ori ce persoană giudi­ioasă va acea amusare vulgară numai spre a se desfăta, ci trage consecințile folositoare ce resultă din a­ aceea care provine dintr'unu sintimentu nobilu, din­­vătarea adevărului curatu, zisu fără nici o patimă ti'o satisfacțiune internă, aceea care o simțimu fă­­ci numai din scopul utilității comune. La această căndu binele, practicăndu virtutea, văzăndu vino­­trebue asemenea să contribue buna voință și vin­cența relunită sau vid­ulu biciuitu, satiratu, res­­parcialitatea ue BU caracterisă jurnalulu, spre a da­turnată, mi toată partea coruptă sau ridicolă a so­­acestei epistole unu locu în foiletonul Dor. Ci­ aiutații arătată c ca în normă în fața unui publicu guru fiindu că nu veți da nici o altă interpreta­ pumerosu.­­ O mare parte din aceste condițiuni le țiune acestui articolu, de catu adevăratulu său db- a împlinitu scena Moldoveană cu destulă demnitate. jentu, amu cutezatu, Domnule, a vi-lu adresa di- Mai rămănu încă căte-va punte cari trebuescu e­­fecte­­sasinate cu mai multă scrupulositate. Crezu că unu Mai nainte de a intra în ori-ce critică, vă a­ repede conspectu asupra originei mi folosului ar­­nunțut, Domnule, că eu as consideru teatrulu Mol­­tei teatrale, ne amu duce mai bine în fundulu ce­­doveanu din bumreți, nici din puntulu de vedere stim­ei, și ne ar pune pe unu terenu mai puținu a­­alu acelloru oameni a căroru susceptibilitate le- a­­lunecosu spre a considera lucrulu cu mai multă a­­attinge prea lesne scena, nici din alu acellora cari curateță, ni voru să vază într'o piesă teatrală de că tu nu- Este știutu că origina artei teatrale provine din mai o amulare, o petrecere, unu cegiu­­ni, domnu­ Grecia. Tragedia mi comedia s'au cultivatu de Greci, le, eu îlu consideru din puntulu de ve­dere alu a­­dpama și vodivilulu sunt o producțiune a timpilor cellora, cari, mai nainte de toate, caută într'o ni­­ moterni În Atena, centrulu luminiloru mi des­­esă unu scopu moralu-înțe­­legânduse chiareubt fer-­voltării grecești, s'au addusu la cellu mai înaltu ua comică, care ni e altu ceba de catu satira vie gradu de perfențiune arta teatrală. Pindar­­e­­a societății, cari voru să vază în teatru nu numai soclu. Euripid au ajunsu acestu puntu culminantu, la o școală a îndreptării năravuriloru, ce încă unu care prea arare ori a pervenitu scena Europeană, eserițiu, unu gimnasiu alu îndreptării și rafină- Armați într'unu pământu de Muse, unde fie-care zii gustului și alu amoarei frumosului, a căror sus- obcesiu le însemna o ființă fantastică. Greciloru­ceptibilitate se atinge prea lesne, nu prin biciuirea le plăcu a vedea reproduse în miniatură visibilă viituriloru și lașitățiloru, ci prin vorbe puținu tradițiunele loru mistice și fabuloase și enigma­ fectele, socotindu că printru ace­asta nu se Ba­u­ delicate, nesuferite gustului modernu, nici frumoa­­ticile loru divinități. La vocea poețiloru loru ue

Next