Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)

1855-02-23 / nr. 32

126 fiul Palmerstoin, șt­­u ea noapte sine căt tre­­bue a apuca întru unu felu asupra acestei chestiuni.­­ Vuetul despre călătoria împaratului Napoleonu, unii ia­distriu, alții in adeve­­rescu, acela însă ce se știe de siguru este că pănă acuma încă nu s'au revocatu or­­dinile date de pregătire pentru această că­­lătorie. î Nelucrarea ministerului Grecescu în­­cepe a pemulțumi opiniunea publică, cu toată simpatia generală ce o au pentru D. Mavrocordato. De asemine urmează și pen­­tru Corpul legislativu, care de doue luni pututu în­­de căndu s'au deschisu, încă n'au deplinit a ce întruni. Dacă o știre tele­­grafică mai din urmă D. Gaimis cu mare majoritate s'au numitu prezidentu Camerei. Țara este băntuită de hoții mai multu de căzu­ori și căndu, la Pireu, Megara și pretutindenea ce însampă ucideri, pănă as pirații s'au ivitu in apele Arhipelagului. — Romicionea rănduită din sinul Cor­­tezilor întru examinarea bunurilor eclesi­­astice și comunale din Spania, s'au decla­­ratu cu unanimitate în favorul progretului D. Madoza. Prin urmare se crede că Ca­­mera va întări hotărirea comisiunei, și văn­­zarea va avea locu. Diik­ Neve cuprinde: O convențiune militară s­au subscrisa de Lordul Pedraioc și de marele Viziru și ministrul trebilor din afară a Turciei: prin această conven­­țiune trupele Otomane aflătoare acum in Crimea trebue să fie puse subu comanda­­măntul mareșalului Raglan, și plătite de guvernămăntul englezu.. Iată clauzele cele mai de căpitenie: 1) Numerul contingentului anglo-otomanu este nedeterainate și aternă de la împre­­jurări. A. -9­4 chuepiumul trupelor turcești va ră­­mănea totu același. 3) Solda (simbria) va fi totu ca și a­­cea a soldaților englezi. 4) Deplină libertate a conștiinței wi­tu­itele a ceea ce privește esersarea cultului religiosu. 5) Ofițeri englezi voru pute să se în­­corporeze în contingentul acesta. —­l­azeta de Transilvania cuprinde urmă­­toriul articulu, pe care nu'l socotimu de prisosu al retipări pentru opiniunile uno­­ra, ce au despre cap trebue să fie jur­­nalistica la noi. De va frontiera Romaneasca, 6 Des. A propus despre Gazete. Ds. pulicarăți cu plăcere eșirea la lumină a cătorva gazete și foi literarii noi în ambele Prin­­cipate. Poate fi că programa de la o altă ga­­zetă și mai tănără titulată „Bocea Outu­­lui” sub redacțiunea lui Măcescu la Cra­­iova nu va sositu încă, pentru ca să o re­­produceți și pe aceea. Să dea Dumnezeu ca bucuria să ne fie pedeplinit, măcar nb pănă acum nu avemu tocma pricină mare de a ne bucura pentru înmulțirea jurna­­listicei noastre, căndu samănă, că vieața cega­se numai ca frunza pe apă, el este văzurămu în faptă la Gazeta „Timpulu,” care întru o lună ce poticni de Bpeo doă ori. Cio e dreptu însă, o parte mare a publicului celitoru, de mi știe prețul ze­­lulu și patriotismulu redactorilor „Tim­­pului,” fu insă silită a recunoaște îndată din primii ani, că tabtulu le lipsește, că au mai puțină cunoștință practică de lu­­me și de oameni, decidu să o poată scoa­­te la cale cu tonulu și maniera întru ca­­re ce scria „Timpulu.. De 27 ani de văndu exsistă publicitatea romănească în Principate, încă nici o gazetă n'a pututu

Next