Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-02-23 / nr. 32
ANUL. ș. Iașii, Mercuri. 23. Fevruarie 1855. Prețul pe anë este 111, leme 6 luni 60 - - pentru unu răndu de inștiințeni este 30 parale. 1 Foiletonul Zimbrului o coală îndesă în toată Duminika și ce împarte Lunea. Părnatul ese în toate zilele afară de Daușinici și servători mari. Abonamentul ce Face in Iași la Libprăriea Nostin ținuturi la Comisioneri, în București la Librerul G.lLoanidi. Popa A. - Înotrarea mai multoru Sfaturi secondare in alianța contra Rusiei ce privește la putincoasă. După 1. Permanu De Francioriu. D. Baldasaroni aru fi anunțatu Austriei apropieta unire a Toscanei. Totu acestu gurnalu vorbesc de o poză suedeză »in care s'aru specifica condițiunile cu care Suedia aru fi în plecare de a intra în coalițiune.” Unile din jurnalele germane zicu că conferențile de la Viena aveau a se deschide în 26 Fevruarie, și altele că voru începe la 3-15 Martie, Corespondența Austriană ce zice autorizată de a declara că Austria nici odată n'au cugetatu a contracta cu Enrastepa unu împrumutu de 15 milioane de livre sterlinge, după cum ce vorbea. D. Mantasfelu într'o desbatere asupra flotei germane zise: „În phestiunea aceasta guvernămăntul mai nainte de toate au preferatu a se înțelege prietenește cu Austria. Pe viitorime încă, guvernămăntul pretinde a avea bună voință de a păși în înțălegere cu Austria întru cătu impregiurările o vor ierta, și dacă presa pe însușește scopul de a ne îndepărta de Austria, această presă, nu înfățoșază mai decum opiniunea guvernămăntului. După o depeșă telegrafică, comisiunea specială din Camera a doua a Prusiei au votatu cu mare maniioritate creditul cerutu de guvernămăntu pentru departamentul de resbelu, împrejurare ce s'au privitu ca unu felu de manifestațiune în protiva politicei celei desvnpate a Prusiei, și au în cameră unu adresu Cu ce mai urmează încă hotăritu a se propune pentru Rege totu în acestu țălu. toate neînțălegerile în privința subscrierei tratatului cu Prusia, totuși se știe că la curtea Berlinului, a Vienei și a Parisului este o dorință comună pentru aceasta; în cea dintăi din polițiile aceste, este ca să vadă pe Prusia intrată în concertul evropeanu, eară în celelalte doue de a lega pe această putere de politica apusului prin unu legămăntu nou. Explicațiunile făcute în Parlamentu pentru desfacerea Lordului Palmerstonn în 23 Fevruarie s'au împărt Desbaterea cabinetului tăuitu în Camera Comunilor, au fostu lungă și, s'au amănatu foarte tărziu, ea se pare a fi fostu destul de aprinsă. Miniștrii dimisioneri sir Gamu Graham, M. Gledstopu, D. Sidney Herberty unul după altul au vorbitu, Lordu Palmerstoin, D. Brigtu și alți oratori de asemene au vorbitu. Din toate desbaterile urmate se crede că miniștrii eșiți nu au găndu nici de cumva să combată cabinetul, ce din contra iau promisu toți sprijinul lor. Trimesi însușește retragerea celor trei miniștri la respingerea lor atătu in principii, cătu și în aplecare pentru orice felu de cercetare din partea Camerei Comunilor, despre starea armatei din Crimea și despre pricinile perderei sale. Dacă acesta este cuvăntul despre purtarea lor, ni se pare că pici de cum nu-i poate îndreptăți, pentru că ei întrăndu în liniste.