Zimbrul, 1855 (Anul 3, nr. 1-279)
1855-11-19 / nr. 247
Purnalul ese în toate zilele afară de Duminici și serbători mari. Abonammentul ce face in Iași la lebrărie. Nouă incinuturi la Comisioneri în București la Librerul Groanidi. ANUL IȘ. Prețul nean este 111 lei - pe 6 luni 60 pentru unu răndu de inștiințeni este 30 parale RON Foiletonul Zimbrului o WOK coală îndesă în toată Duminica și se împarte Lunea . EC E2 E "EEA Constituționelul publică o nouă scrisoare de la Viena din 15 Noemvri, din care extragemu următoarele: „Cănd D. Burdhener mergea la Paris de, la începutul lui Octomvri trecutu, mareșalulu Pelisie se pregătea a deschide o nouă campanie pentru a culege rodurile victoriei de la Sevastopoli. După o lună D. Burdenel se reîntoarcă la postul său și aflăm tot odată că operațiile mareșalului Pelisie sunt suspendate, că flota e rechiemată la Tulpnu, că garda imperială se întoarnă in Franța, car trupele aliate se vor mărgini în cursul iernei a se menține și a se fortifica în pozițiile militare ce le ocupă astăzi pe teatrul de resbelu. „Cu toate aceste noutățile primite din Crima se unescu a arăta că timpul acolo e favorabilu pentru continuarea operațiilor militare. Anotimpul nu e încă înaintatu pănă la atăta, fiindu că, în anul trecutu pe la această vreme în G. Noemvri, Francezii și Anglii da Rușilor faimoasa bătaie de la Indermann, fără a se afla în condiții strategice așa de avantagioase ca istu anu.l „Coincidența înturnărei D. Burdiener la Viena, cu suspendarea ofensivei din partea armiiloru aliate, este o faptă prea importantă și prea însemnătoare pentru a se lăsa macar pe unu minutu în îndoială că puterile occidentale au gănditu a închie campaniea actuală de pe acumu fără grele motive politice. „Cu toate dispunerile pacifice ale împăratului Alesandru II, el nu are asupra poporului seu același prestigiu ce avea răposatul țaru Neculai, prestigiu căpătatu prin o lungă domnie și o neclătită fermitate de voință. Urmează deci că tatăl putea primi pacea fără a se preocupa de spiritulu publicu al țerei, în vreme ce fiiulu e nevoitu a se lăsa de nevoie dupre el. „Pentru aceasta de la căderea Sevastopolei Austriea considerîndu acestu succesu ca îndestul de hotăritoriu pentru a disloga onoarea militară a puterilor occidentale în cel mai strălucitu chipu, e de socotință că dispunerile pacifice ale Împăratului Alecsandru I s'ar desvăli mai curăndu dacă i s'ar cruța niște perderi mai multe, care umilindu încă mai tare măndriea moscovită, ar îndemna ne tănărul Țaru a prelungi fără voia sa lupta pănă la cea mai de pe urmă. „Această socotință a Austriei nu trebuie a fi nici cum privită ca o încercare de mijlocire din partea Austriei, căci ea ca aliată a Franței și a Angliei, nu poate nici trebuie a face o asemine nici în O p mijlocire din partea ca ar fi numai căndu ea ar cerea modifica prin concesii mutuale între părțile resbeluitoare bazele preliminarelor de pace. Din contra ea nu numai au recunoscutu formal că acele baze sănt de acum neschimbătoare, ce încă, chiar înnainte de căderea Sevastopolii, ea au declaratu lămuritu Curței de St. Petersburg, că ea nici odatr'unu chipu.