Zimbrul, 1879 (Anul 5, nr. 6-60)

1879-01-13 / nr. 6

r Jassy Miji. Nr. 6. Abonamente in Romania: Pe un an 84 lei Pe o jumătate de an . 13 lei Pe un svert de an . ^ lei Pentru a tram­utare se adaoge portul. Ut­ numer 10 bani. ANUNC­URI Linia Petit 10 b­ani. Inserțiuni : Linia Petit 20 bani. Scrisori neplătite se refuză. Articoli nepublicați se ard. Diar cotidian, politic și economic. Samöata 13 Iannar 1879, Abonamente, Inserări și Anunciuri primesc : —In Hamburg la D-! Adolf Steiner, Anoncen Eipedițion, — in Viena, Pesta, Elveția ete., la D nii llaasenstein - Vofțler, Anoni eu Bureau, — iu Paris la llavan- Laftite. In Iași la Tipografia Buciu­mului Roman Strada Codrcecu No. 4, Iassi 1879 Ianuarie 12. Să considerăm un moment procesul politic in chestiu­­nea israelită. I. Ni se cere a șterge art. 7 din Constituțiune pentru ca religiunea să nu mai fie o pedica la drepturile omului. E perfect. Și nu noi ne vom separa la aceasta. Numai cât, scopu­rile mari presupun mijloace demne de ele. Deci, a impune nu e a face bine, mi se pare. N­. Jidanii, după ce au ațitat pe streini in contra noas­tră prin mii de calomnii injositoare, revin, umiliți dar se­rioși, cu o cerere la camera deputaților, prin care mărtu­risesc că vor să aranjeze afacerea cu noi. E culmea falsităței. Și fiind­că e omenească se declamă: umanitatea inainte de toate. Dar, e mult de când m­ădușim mânia sentimen­telor noastre rănite. Să fim, cu toate aceste mereu cu gândul in adânca noastră resemnațiune până ce dreptatea va da pe față adevĕrul. Să calculăm deci pană și sentimentele noastre, insă cal­culul cugetului nostru să remănă nestrămutat. Astfel, camerile de revisiune se vor ocupa cu specificat din tratatul de Berlin față cu cererea evreilor. Și, având in vedere raporturile dintre ele, să hotărască pentru a face onoare puterilor semnatare. Sperăm insă că se va considera și interesele noastre. Iar daca s’ar ivi vr’o presiune din a­­fară, instigată de calomniatorii noștri, credem că cabinetul va fi demn de națiune. Miniștrii știu, că in ceia ce pri­vește soarta țetei, toți Românii au aceiași voință. Ei vor respecta-o și vor servi-o, căci voim nestrămutat civiliza­­țiune relativă așa precum o are Occidentul. Adică nu atât pe cât e util și posibil. Să lucrăm prudent. E in situațiunea Evreilor din România un fapt care, prin intrigi, a devenit, in aparență un curent barbar. Ei­­ bine, putem cu ușurință să probăm Europei că a fost inșelată, și cu atăt mai mult cu cât vom da lucrurile mai pe față. Prinț, guvern, notabilități și popor să cheme pe cei mai înfocați cosmopoliți, pe cei mai nobili învățați din străinătate pentru ca aceștia să vadă, prin ei însuși, dacă există barbarie in țara românească. E cam târziu, dar mai bine târziu de­cât nici o­dată. Noi suntem­ siguri că aceste somități se vor convinge sincer de justa noastră cauză. Și, atunci, vom fi la adăpostul intrigilor meschine ale Jidovului. Atunci Europa, cu ochii științei, va fi văzut tot contrarul de ceia ce alianța israilită pretinde sus și tare. Pentru prima dată, masca fiind aruncată, popoarele vor ști cum sectarii fanatici insult și rănesc umanitatea. Jassy le 12 Janvier 1879. Considérons un moment le proces politique de la ques­tion israélite. I. On nous demande deífacer fart. 7 de la Consti­tution afin que la religion ne soit plus dorénavant une entrave aux droits de l’homme. C’est parfait. Et ce n’est pas nous qui nous nous y refuserons. Seu­lement les grands buts supposent les grands moyens. Or, 'imposer n’est point bien agir, ce me semble. II. Les Juifs, après avoir excité les étrangers contre nous par mille calomnies ignobles, ils reviennent humbles mais serieux, avec une demande à la chambre des députés, par laquelle ils avouent qu’ils veulent arranger l’affaire avec nous. C’est le comble de la fausseté. Et puisqu’elle est humaine on déclame : l’humanité a­­vant tout! Mais il y a longtemps que uous étouffons la colère de nos sentiments blessés. Soyons cepcndaut toujours recueillis dans notre profonde résignation, jusqu à ce que la justice fera éclater la vérité Calculons donc nos sentiments mêmes, mais que le calcul de notre pensée reste inébranlable. Ainsi, les chambres de révision s’occuperont du spéci­fique du traité de Berlin en vue avec la demande des Juifs. Et, eu égard à toute proportion retenue, qu elles y décident afin de faire honneur aux puissances signataires. Mais, nous espérons, qu’on y considérera nos intérêts aussi. Du reste, s’il advient quelque pression du dehors, instiguée par nos calomniateurs, nous croyons que le ca­binet sera digne de la nation. Les Ministres savent, qu’en ce qui concerne le sort du pays, tous les Roumains ont une seule volonté. Ils la respecteront et la serviront, car nous voulons inébranlablement la civilisaton relative telle que l’a l’Occident. C’est h dire tant qu’elle est utile et possible. Travaillons prudemment. Il y a dans la situation des Juifs en Roumanie un fait qui, par des intrigues, est devenu, en apparence, un courant barbare. Eh! bien, on peut facilement prouver à l’Europe qu’elle a été trompée, et cela d’autant plus que nous montrerons les choses plus ouvertement. Que le prince, le gouvernement, les notabilités et le peuple appel­lent les plus ardents cosmopolites, les plus nobles savants de l’étranger afin que ceux-ci voyent par eux — mêmes s’il existe de la barbarie dans le pays roumain. C’est un peu tard, mais mieux vaut tard que jamais. Nous sommes surs que ees sommités seront sincèrement convaincues de notre juste cause. Et, alors, nous serons à l’abri des in­trigues mesquines du Juif. Alors, l’Europe, par les yeux de la science, aura vu tout le contraire de ce que l’alliance isréalite prétend hautement. Pour la premier© fois, le masque étant Jetté, les peuples sauront comment ces fanatiques sectaires insultent et blessent l’humanité.

Next