Zimbrulu si Vulturulu, 1858 (Anul 1, nr. 1-42)
1858-11-08 / nr. 5
18 ZIMBRU și VULTURU, dămi de seamă apa zicăndu matematice asupra domniei Prințului Sturza la Moldova. .. stins nostru. Principiile nu oamenii nu vomu lua datura la domniă a postulu Domnu Mihailu Sturza, cu teza apoi a lu întreba ce ne voește, de amu ști că ne va respunde ca altu domnu, ce vinea se apuce tronulu cu ajutoruri străine:., deacă mă voește, eu o voescu, deacă țera nu o iubescu!” - înse numai asupra ci le vomu întinde după puterile Asemine studii nu le vomu mărgini canditaturii de mai susu, noastre și asupra tuturoru acelora ce, cu mască sau fără mască, lucră spre a ajiunge la tronu. Studii POLITICIE. „Neamulu nostru dîtu de numerosu este lumea întreagă știe. Mama noastră cea vechiă multe copilițe au fostu, avutu multe gospodării, unele mai norocoase, altele cumu au datu Dumnezeu, s'au născutu din măritarea loru.” Vorbele aceste reproduse în „Olimpine”a” din anulu trecutu, după unu Ziariu Spaniolescu, ne propunemu să ne le facemu, pe cît se va pute, se cumpănimu Vomu cerceta făcăndu din ele nu numai cum se măsura cu care cu scumpătate eveneafacerile Europei, mintele, listă ziară, ci traducîndu, de putemu zice așa, în acea listă în înțălesulu adese ori misteriosu, secretu ce cuprindu evenemintele din care se alcătuește, le vomu cerceta mai ales acele eveneminte în privire cătră Romăniea mai înteiu și apoi cătră elementulu întregu Romînu, studiindu, zi cătră zi, progresiva sa reconstituire, progresiva reîntrare, în arena politică a „gospodăriiloru, remase pe lume după „mama noastră cea vechiă” E că principile după care vomu clasifica evenemintele ziare, obicinuește, o Pentru un observatore, istorie a Europei din timpulu renașterei meziane, și în mare parte și A- 4 - moderne, nu este de chitu istoria lupteloru, mai multu sedii mai puținu acoperite încă, a trei eleminte seau „neimpartu vechiulu nostru continentu. Slavosinismul Rasa latină muri” ce'și Aceste trei eleminte suntu: Germanismulu Pacea și resboiulu în Europa în curăndu, mai multu de un voru depinde de la modulu cumu aceste trei e eleminte se voru ecilibra intre ele. rice ln o răpede analisare a stărei actuale a acestoru eminte, ne vomu pute forma nu numai multe profetice opiniuni asupra lucruriloru ce se prepară pentrunu veritoriu apropierii, în Europa, aplicăndune totoodată și multe mistere ale evenimenteloru curgătoare. a) Slavonismulu, care numeră 54,000,000 de suflete, este o masă inertă, în care părțile constituitoare sunt legate între sine nu prin vanitatea de limbă” (ce mai mare putere aglomerătoare din orice elementu), prin unitatea de reliegie, unitate care și în acestu elementu ca în toate altele, s'a văzutu multe verigi rumpte din lanțuru cu care împreuna pădunile slave, prin înființarea atătoru diferite secte religioase, și în urmă prin chiar ace tendință ce se disvălește în mai multe ramuri din elementul acesta, de ași adopta politica esternă, nu mai multu după simpatiile religioase, ce pe niște principii mai conforme cu starea de lucruri întrodusă în relăciunile între năciunile de la Pacea Vestalică și încoace. Slavonismulu are pe lăngă aceste o plagă singerăndă, deschisă de Germanismu, în chiar simulu seu: cele ce se petrecu astăzi în Rusiea ne confirmă zisa. b) Ra fericire încă în o condițiune și la Latină. Elementul latinu este, din nemai nelaborată decăt acelu slavonu. Bucățitu în diferite năciunălități fracționate și despărțit, și aceste adese nici se cunoscu între ele: „Spanioliloru striga mai dăunăzi Ziaruluu mai susu citatu, sora este Romanica.. gătu ecvivalentu cu celebrulu „Enaghisa” care confirmă zisa noastră cea perdută .Oștrinoastră din urmă, lăsăndune tot odată a spera îndreptarea apropietă a afaceriloru neamului postru.” Elementulu Latinu cuprinde: Draliea, că numeroasele sale dialepte și mai numeroasele sale diviziuni politice. Pre Spaniea, ce avu rătăcirea de a se lupta pentru posesiunea îndoelnică a țerilor de joșu, în locu de a se lupta pentru menținerea unităței sale teritoriale unitate greu lovită prin deslipirea Portugaliei, deslipire astăzi protesă, cum vom vede, din toate puterile de Angliea, cetare de cătu principiile ce reprezentă pentru cad țera nu măi unește cu acea zileloru ------începute și pe care le făptuescu cu un zelu pre de laudă. Nume, apartenindu generațiuniloru dini urmă, și din care cele mai multe voru rămăne obscure, cumu se tâmplă cu toți acei cărora leau căzutu în sortu lucrarea încetă și ignorată a epoceloru de trapsițiune, nume de ateste au pregătitu căile la spiritele deji mai sumere ale generațiunei actuale. Cățiva din ei, deși născuți în ateu înscrisu numele în analele sinsmu și de emulațiune, aspiră la onoarea de ași mile sub acele ale acestora zeloși campioni ai adevăratului Patriotismu. Pana cea atatu de națională și prim urmare poetică D. Alecsandri, apreciațiunile judicioase și practicele teorii ale D. Raletor mișcarea progresistă ce înplăntă în inimile june pana D. Cogălniceanu, Negri, frumoasele calități care au făcutu nume D. „.toate aceste adaose la anevoințele curagioase și la de multe ori elocventu a multoru altora, au contribuitu deja multu la renoirea spiritului și a moravuriloru unei națiuni făcute pentru progresu, după cumu o artă lămuritu spiritulu seu vănjosu și plinu de viociune, intelegința sa facile, caracterul seu și imaginațiunea sa poetică. Amelica era născută din o mamă străină; ea surisăse altu lapte, altă îngrijire preșezusă la copilăriea sa, rușinată și necurmată ăi dăduse acea dulceață eschisă de simțimântu pe care o destăinuia ochiul său străbătătoriu. Nici o icoană mărșavă nu disflorise imaginațiunea sa nici pe fruntea sa espresiunea de nevinovăție și de o veseliă dulce, fructulu obicinuit al unei inimi pure care nu știe încă nisica de suferințile inimei și de falsitatea oameniloru. Nu'i de mirare de nu semăna cu alte fete moldave, la desvoltarea cărora nici o cugetire mare și prevăzătoare nu contribuise, dar e de mirare de a găsi, în chiar familiea Log, tărzan, unu june, din chiar sângele lui și care crescuse ca frații și surorile sale în mijloculi unei turme de sclavi corupți, departe de ochii unei mame care nu lu iubea și care multu ei acordase căteva oare de atențiune, pre Iancu Tărzari ce nu mai avea pimica din ceea ce constituia pe vremel aceeabilitatea de boieru și m'i alesu de boieru Fanariotu. (Va urma), castă Patriei. Juni care au căutatu nefericirea țerei, s'au adepți de toate clasele, plini de însemn a se entinua cuvântulu o iuvire pre femeea sa, care fu mai multu o sultană de haremu de cătu o soție liberă și onorată. De acolo relele de care societatea modernă pătimește încă: nefidelitatea perușinată a multoru soții, vicleniea, și depravarea morală a unui câtu aru voi neisaitiții sei, legislatorii naturale ale materinităței se slăbiră și întunecără. Pietatea fiească a copiiloru se făcu necunoscută și toate legăturile familiiloru resumără în căăteva formalități banale de unu respectu, unde vii- Dar, norocire pentru Romăniel, astăpaau înteputu a nu mai fima nu lua nici o parte, gină rușinoasă din vieța sa națională, decâtu o amintire, pe care Romănii regenerați o stergu mereu, și se voru sili de a o șterge prin virtute și mărinimie. Voru esbuti la aceasta, deacă noue pedeci nu se voru opri cursul reformeloru alte rase secsu care merge mai departe de Pănă și simțimintele așa de Câăzlua zemigui Amulliuan și